’Āmuira’a rahi
Te mau pou ’e te mau hihi
’Āmuira’a rahi nō ’Ēperēra 2024


Te mau pou ’e te mau hihi

E nehenehe ato’a e roa’a ia tātou i tō tātou iho pou o te māramarama––hō’ē hihi i te hō’ē ā taime.

Tā’u parau poro’i nō te feiā ïa e ha’ape’ape’a nei nō tō rātou ’itera’a pāpū, nō te mea ’aita rātou i ora i te mau ’ohipa fa’ahiahia i te pae vārua. Tē pure nei au ’ia nehenehe e hōpo’i mai i te hau ri’i ’e te ha’apāpūra’a.

’Ua ha’amata te Fa’aho’i-fa’ahou-ra’a mai o te ’evanelia a Iesu Mesia ma te hō’ē tūāpapa o te māramarama ’e te parau mau ! Hō’ē tamaiti ’āpī i te tuha’a fenua nō New York, e i’oa mātaro-noa-hia ’o Iosepha Semita, tei tomo atu i roto i te uru rā’au nō te pure. Tē ha’ape’ape’a nei ’oia nō tōna vāerua ’e tōna ti’ara’a i mua i te Atua. Tē ’imi nei ’oia te fa’a’orera’a o tāna mau hara. ’E ’aita ’oia i ’ite i tei hea ha’apa’ora’a fa’aro’o tāna e ’āmui atu. Tē hina’aro nei ’oia te ateate ’e te hau––tē hina’aro nei ’oia te māramarama ’e te ’ite.1

’A tūturi ai Iosepha nō te pure ’e nō « te pūpū atu i te hina’aro o [tōna] ’ā’au i te Atua », ’ua ha’a’atihia ’oia e te pōiri ta’ota’o. Tē tāmata nei te hō’ē ’ohipa manamana, te tapitapi ’e te pāpū maita’i i te ’ōpani iāna––i te tāpe’a i tōna arero ’eiaha ’oia ’ia paraparau. Nō te pūai o te pōiri ta’ota’o e rahi noa mai ra, ’ua mana’o Iosepha e pohe ’oia. Terā rā, ’ua « fa’aitoito [’oia] ma [tōna] pūai ato’a ’ia ti’aoro atu i te Atua ’ia fa’aora [iāna] i te mana o teie nei ’enemi ’o tei haru mai [iāna] ». ’E i muri iho, « i te taime mau ā i mana’o [ai ’oia] ē, ’ua fātata [’oia] i te ha’amou-roa-hia », ’a ’ore ai ’oia i ’ite e nehenehe ānei ’oia e tāpe’a maoro atu ā, ’ua fa’a’ī te hō’ē māramarama hanahana i te uru rā’au, ma te ha’apurarara’a i te pōiri ta’ota’o ’e te ’enemi o tōna vāerua.2

Hō’ē « pou o te māramarama » tei hau atu tōna teatea i tō te mahana i te pou marū-noa-ra’a i ni’a iho iāna. Hō’ē ta’ata tei fā mai ’e te tahi fa’ahou i muri iho.3 Tō rāua « teatea ’e te hanahana e ’ore roa ïa e ti’a ’ia fa’aauhia i te hō’ē noa atu mea ». Te ta’ata mātāmua, tō tātou Metua i te ao ra, ’ua pi’i i tōna i’oa « ma te fa’atoro atu i tōna rima i ni’a i te tahi––[E Iosepha !] ’O tā’u Tamaiti here teie. ’A fa’aro’o iāna ! »4

’E ma teie ’ana’ana ’ū’ana o te māramarama ’e te parau mau, ’ua ha’amata te Fa’aho’i-fa’ahou-ra’a mai. E pe’e mai te hō’ē diluvi mau o te mau heheura’a hanahana ’e te mau ha’amaita’ira’a : te pāpa’ira’a mo’a ’āpī, te mau tāviri o te autahu’ara’a i fa’aho’ihia mai, te mau ’āpōsetolo ’e mau peropheta, te mau ’ōro’a ’e te mau fafaura’a ’e te fa’ati’a-fa’ahou-ra’a mai o te ’Ekālēsia mau ’e te ora a te Fatu, ’o tei fa’a’ī i te ao nei i te hō’ē mahana i te māramarama ’e i te ’itera’a pāpū nō Iesu Mesia ’e tāna ’evanelia i fa’aho’ihia mai.

Teie mau mea ato’a ’e tē vai atu ā, ’ua ha’amata ma te hō’ē pure hepohepo rahi a te hō’ē tamaiti ’e te hō’ē pou o te māramarama.

Tē vai ato’a nei tō tātou iho mau hina’aro hepohepo rahi. Tē hina’aro ato’a nei tātou ’ia ti’amā i te ’ārepurepura’a pae vārua ’e i te pōiri o te ao nei. Tātou ato’a, e ti’a ia tātou ’ia ’ite te reira nā roto ia tātou iho.5 ’O te hō’ē teie o te mau tumu nō reira te peresideni Russell M. Nelson i ani manihini ai ia tātou ’ia « tu’u ia ’outou iho i roto i te māramarama hanahana o te Fa’aho’i-fa’ahou-ra’a mai ».6

Hō’ē o te mau parau mau rahi i roto i te Fa’aho’i-fa’ahou-ra’a mai maori rā, ’ua matara te ra’i––e nehenehe ato’a tātou e fa’ari’i i te māramarama ’e te ’ite nō ni’a mai. Tē fa’a’ite pāpū nei au ē e parau mau te reira.

Terā rā, e ti’a ’ia vai ara i te hō’ē herepata pae vārua. I te tahi taime, e ha’aparuparuhia te mau melo ha’apa’o maita’i o te ’Ēkālēsia ’e e fa’aātea ’ē atu ato’a nō te mea ’aita rātou i ora i te mau ’itera’a ’ārepurepu i te pae vārua––nō te mea ’aita rātou i fa’ari’i i te ’itera’a nō tō rātou pou o te māramarama. ’Ua fa’aara te peresideni Spencer W. Kimball, « ’ia tīa’i noa i te mau mea fa’ahiahia mau, mea rahi te ’ere hope nei i te tahera’a tāmau o te ’āparaura’a i heheuhia mai ».7

’Ua fa’aha’amana’o ato’a mai te peresideni Joseph F. Smith, « ’ua ’ōpanihia vau e te Fatu i te mau mea māere [i tō’u ’āpīra’a], ’e ’ua fa’a’ite mai iā’u i te parau mau, te fa’aue nā ni’a te fa’aue, te aʼo nā niʼa i te aʼo, ma’a vāhi iti i’ō nei ʼe ma’a vāhi iti i’ō atu ».8

’O te hōho’a mau teie a te Fatu, te mau taea’e ’e te mau tuahine. ’Aita ’oia e ’āfa’i mai i te hō’ē pou o te māramarama, e hōpoi mai te Fatu ia tātou i te hō’ē hihi o te māramarama, ’e i muri iho i te tahi ’e te tahi fa’ahou.

E tahe tāmau mai teie mau hihi o te māramarama i ni’a ia tātou. Tē ha’api’i nei te mau pāpa’ira’a mo’a ē, ’o Iesu Mesia « te māramarama ’e te ora o te ao nei »,9 nā tōna « Vārua e hōro’a mai i te māramarama i te mau ta’ata ato’a [’e te mau vahine] ’o tē haere mai i roto i te ao nei »,10 ’e e « fa’a’ī [tōna māramarama] i te tā’āto’ara’a o te mau vāhi ato’a », ma te hōro’ara’a « i te ora i te mau mea ato’a ».11 Tē hā’ati-mau-hia nei tātou e te māramarama o te Mesia.

Mai te peu ’ua fa’ari’i tātou i te hōro’a o te Vārua Maita’i ’e tē tūtava nei e fa’a’ohipa i te fa’aro’o, te tātarahapa ’e e ha’apa’o i tā tātou mau fafaura’a, i reira tātou e ti’a-mā ai ’ia fa’ari’i tāmau noa i teie mau hihi hanahana. Mai te au i te parau fa’ahiahia a Elder David A. Bednar, « tē ‘ora nei tātou i roto i te heheura’a’ ».12

Teie rā, e mea ta’a ’ē tātou tāta’itahi. ’Aita e vai nei e piti ta’ata tei fa’ari’i i te māramarama ’e te parau mau a te Atua, pāpū maita’i ma te hō’ē ā huru. ’A rave te tahi taime nō te feruri nāhea ’outou ’ia ora i te māramarama ’e te Vārua o te Fatu.

’Ua ora nā paha ’outou i teie mau ’ana’ana o te māramarama ’e teie mau ’itera’a pāpū mai « te parau hau i tō ’outou nā ’ā’au nō ni’a i te [hō’ē] ’ohipa » o tē ha’ape’ape’a nei ia ’outou.13

’Aore rā mai te hō’ē fa’auru’a’ī, hō’ē reo iti ha’iha’i, tei pārahi mai « i roto i tō [’outou] ferurira’a ’e i roto i tō [’outou] ’ā’au »14 ’e e tūra’i ia ’outou ’ia rave i te hō’ē ’ohipa maita’i, mai te tauturura’a i te hō’ē ta’ata.

Penei a’e ’ua haere ’outou i te hō’ē piha ha’api’ira’a a te ’Ēkālēsia, ’aore rā i te pūhapara’a a te feiā ’āpī, ’e ’ua putapū i te hō’ē hina’aro rahi ’ia pe’e ia Iesu Mesia ’e ’ia vai ha’apa’o noa.15 ’Ua ti’a ato’a mai paha ’outou ’e ’ua fa’a’ite i te hō’ē ’itera’a pāpū ’o tā ’outou i mana’o e parau mau, ’e i muri iho ’ua putapū e parau mau iho ā.

’Aore rā, ’ua pure paha ’outou ’e ’ua putapū i te hō’ē ’oa’oa pāpū ē, ’ua here te Atua ia ’outou.16

’Ua fa’aro’o paha ’outou i te hō’ē ta’ata i te fa’a’ite-pāpū-ra’a nō Iesu Mesia ’e ’ua ha’aputapū te reira i tō ’outou ’ā’au ’e ’ua fa’a’ī ia ’outou i te tīa’ira’a.17

Penei a’e, ’ua tai’o ’outou i te Buka a Moromona ’e ’ua paraparau mai te hō’ē ’īrava i tō ’outou vāerua, mai te mea ra ’ua tu’u te Atua i te reira i teie vāhi mau nō ’outou—’e i muri iho ’ua ’ite ’outou ’ua nā reira ’oia.18

’Ua putapū paha ’outou i te here o te Atua nō vetahi ’ē ’a tāvini ai ’outou ia rātou.19

’Aore rā, mea fifi paha nō ’outou ’ia putapū i te Vārua i te reira taime nō te fa’aturumara’a ’aore rā te ahoaho, terā rā, tē vai ra ia ’outou te hōro’a tao’a rahi ’e te fa’aro’o ’ia hi’o i muri ’e ’ia ’ite mai i te « aroha mau o te Fatu ».20

Te mea tā’u e hina’aro nei e parau, ’oia ho’i tē vai nei e rave rahi rāve’a nō te fa’ari’i i te mau hihi tiretiera o te ’itera’a pāpū. ’Oia mau, teie noa te tahi. E ’ere paha te reira i te mea ’ana’anatae roa, e tuha’a rā teie mau mea tā’āto’a nō tō tātou ’itera’a pāpū.

Te mau taea’e ’e te mau tuahine, ’aita vau i ’ite mata i te hō’ē pou o te māramarama, terā rā mai ia ’outou ato’a, ’ua ora vau e rave rahi hihi hanahana. I te roara’a o te mau matahiti, ’ua tāmata vau ’ia fa’aherehere i taua mau ’itera’a ra. ’Ua ’ite mai au nā roto i te ravera’a i te reira, e hi’o’atā vau ’e e ha’amana’o rahi atu ā i te reira. Teie te tahi mau hi’ora’a nō tō’u iho orara’a. E ’ere paha te reira i te mea fa’ahiahia roa nō vetahi, nō’u rā e mea faufa’a rahi roa ïa.

Tē ha’amana’o nei au i te rirora’a ’ei taure’are’a ’āpī huehue i te hō’ē ’ōro’a bāpetizora’a. ’A fātata ai te ’ōro’a i te ha’amata, ’ua putapū vau i te Vārua i te tūra’ira’a iā’u ’ia pārahi ’e ’ia vai fa’atura noa. ’Ua pārahi atu vau ’e ’ua vai mū noa i te toe’a o te ’ōro’a.

Nā mua a’e tā’u misiōni, ’ua taiā vau ē ’aita tō’u ’itera’a pāpū i nava’i te pūai., ’Aita hō’ē ta’ata i roto i tō’u ’utuāfare i tāvini nā i te hō’ē misiōni, ’e ’aita vau i ’ite e nehenehe ānei au e rave te reira. Tē ha’amana’o nei au i te ’imi-maita’i-ra’a ’e te purera’a ma te tapineva ’ia fa’ari’i i te hō’ē ’itera’a pāpū hau atu te pāpū nō Iesu Mesia. I muri iho i te hō’ē mahana, ’a tāparu ai au i te Metua i te ao ra, ’ua putapū vau i te hō’ē māramarama pūai mau ’e te māhanahana. ’E ’ua ’ite au. ’Ua ’ite mau vau.

Tē ha’amana’o nei au i te fa’aarara’ahia i te hō’ē pō e rave rahi matahiti i mā’iri, e te hō’ē nino’a mana’o nō te « māramarama teatea » e parau mai ra iā’u ē, e pi’ihia vau nō te tāvini i roto i te pupu peresibutero.21 Piti hepetoma i muri iho, ’ua pi’ihia vau.

Tē ha’amana’o nei au i te hō’ē ’āmuira’a rahi, i reira te hō’ē melo nō te pupu nō te Tino ’Ahuru ma Piti ’āpōsetolo fa’ahitira’a i te mau parau ti’a o te ’itera’a pāpū ’o tā’u i fa’a’ite i hō’ē hoa o tā’u i hina’aro roa ’ia fa’aro’o.

Tē ha’amana’o nei au i te tūturira’a ’e te hānere mau taea’e nō te pure nō te hō’ē hoa herehia tei topa i roto te moeari [coma] ’e te mātini hutira’a aho, i roto i te hō’ē fare ma’i i te ātea ’ē, i muri a’e te fa’aeara’a tōna māfatu. ’A tāhō’ē ai mātou i tō mātou ’ā’au nō te tāparu nō tōna ora, ’ua ti’a mai ’oia ’e ’ua huti mai i te mātini aho i rāpae i tōna ’arapo’a. Tē tāvini nei ’oia ’ei peresideni titi i teie mahana.

’E tē ha’amana’o nei au i te arara’a mai ma te mau nino’a mana’o pūai pae vārua i muri a’e i te moemoeā-mau-ra’a i te hō’ē hoa here ’e te arata’i, tei fa’aru’e ’oi’oi mai ma te vaiihora’a mai i te ’oto rahi i roto tō’u orara’a. E ta’ata ’ata’ata ’oia ’e te ’oa’oa. ’Ua ’ite au e mea ora maita’i ’oia.

Teie ïa te tahi o tō’u mau hihi. ’Ua ora ’outou i tō ’outou iho mau ’itera’a, tō ’outou iho mau ’itera’a pāpū tei ’ī i te māramarama. ’A ’ite ai tātou, ’a ha’amana’o ai ’e ’a ha’aputuputu ai i teie mau hihi « ’āmuihia ’ei hō’ē »,22 e ha’amata te hō’ē ’ohipa maere ’e te pūai mau i te tupu. « Tē ’ati atu nei te māramarama i te māramarama », « e tauahi atu nei te parau mau i te parau mau ».23 E ha’apūai ’e e fa’atū’ati te vaira’a mau ’e te pūai o te hō’ē hihi o te ’itera’a pāpū ’e te tahi atu, ’e te tahi fa’ahou atu. Te fa’aue nā ni’a i te fa’aue, te a’o nā ni’a i te a’o, te tahi hihi i’ō nei ’e te tahi hihi i’ō atu––hō’ē taime poto pae vārua faufa’a rahi mau i te hō’ē ā taime––e tupu rahi i roto ia tātou mai te hō’ē huero o te mau ’itera’a pae vārua tei ’ī i te māramarama. Penei a’e ’aita te hō’ē hihi i nāvai te pūai ’aore rā e nava’i te ’ana’ana nō te fa’atupu i te hō’ē ’itera’a pāpū hope, ’ia ’āmuihia rā, e nehenehe te reira e riro mai ’ei hō’ē māramarama ’o tā te pōiri o te fē’a’ara’a e ’ore e ’aro atu.

« ’E i teienei, e ’ere ānei te reira i te parau mau ? » ’ua ui Alama. « Tē parau atu nei au ia ’outou na, ’oia roa ïa, nō te mea ’o te māramarama ïa ».24

« ’O tei nō ’ō mai na i te Atua ra e māramarama ïa », tē ha’api’i nei te Fatu ia tātou, « ’e ’o ’oia ’o te fa’ari’i i te māramarama, ’e e tāmau noa ho’i i tā te Atua ra, e fa’ari’i mai ā ’oia i te māramarama ; ’e e tupu te māramarama i te ’ana’anara’a ’e tae noa atu i te mahana mau ra ».25

Te mau taea’e ’e te mau tuahine, tōna aura’a i roto i te tau ’e nā roto i « te itoito rahi »,26 e nehenehe ato’a tātou e fa’ari’i i tō tātou iho pou o te māramarama––hō’ē hihi i te taime hō’ē. ’E i rōpū i teie pou, e ’ite ato’a mai tātou i te hō’ē Metua i te ao ra here, ’o te pi’i mai nei ia tātou ma tō tātou i’oa, ma te fa’atorora’a ia tātou i tō tātou Fa’aora, ia Iesu Mesia, ’e ma te ani-manihini-ra’a ia tātou ’ia « Fa’aro’o iāna ! »

Tē fa’a’ite pāpū nei au nō Iesu Mesia, ’o ’oia te māramarama ’e te ora o te ao nei, ’e o tō ’outou iho ao ’e tō’u nei.

Tē parau pāpū nei au ē, o ’oia te Tamaiti mau ’e te ora a te Atua mau ’e te ora, ’e tē ti’a nei ’oia i te upo’o o teie ’Ēkālēsia mau ’e te ora, arata’ihia ’e fa’aterehia e tāna mau peropheta ’e mau ’āposetōlo mau ’e te ora.

’Ia ’ite mai tātou ’e ’ia fa’ari’i i tōna māramarama hanahana ’e i muri iho ’ia mā’iti iāna i rotopū i te pōiri o te ao nei, ’a muri ’e ’a muri noa atu. I te i’oa o Iesu Mesia, ’āmene.

Fa’ata’ara’a

  1. Hi’o Iosepha Semita—’Ā’amu 1:10–13.

  2. Hi’o Iosepha Semita—’Ā’amu 1:14–16.

  3. Hi’o Iosepha Semita, Journal, Nov. 9–11, 1835, 24, josephsmithpapers.org.

  4. Iosepha Semita—’Ā’amu 1:17.

  5. Hi’o Iosepha Semita—’Ā’amu 1:20. I tō Iosepha Semita ho’ira’a i te fare i muri a’e te ’ōrama mātāmua, ’ua ani tōna metua vahine e mea maita’i ānei ’oia. ’Ua pāhono atu ’oia, « mea maita’i a’e vau […] ’Ua ha’api’i mai au nā roto iā’u iho ē e ’ere te fa’aro’o perebiteria i te fa’aro’o mau » (reta tei fa’ahuru-’ē-hia).

  6. Russell M. Nelson, « A’ora’a ’ōpanira’a », Liahona, Novema 2019, 122.

  7. Spencer W. Kimball, i roto te parau fa’ata’ara’a o te ’āmuira’a, i Munich Heremani, 1973, 77 ; fa’ahitihia i roto Graham W. Doxey, « The Voice Is Still Small », Ensign, Novema 1991, 25.

  8. Te mau Ha’api’ira’a a te mau Peresideni o te ’Ēkālēsia : Joseph F. Smith (1998), 201 : « I tō’u tamari’ira’a, ’ua ha’amata vau i roto i te tāvinira’a, pinepine au i te haere i rāpae ’e i te ani i te Fatu ’ia fa’a’ite mai iā’u i te tahi mea māere, ’ia nehenehe e roa’a iā’u hō’ē ’itera’a pāpū. Terā rā ’ua ’ōpani te Fatu iā’u i te mau fa’ahiahiara’a ’e ’ua fa’a’ite mai iā’u i te parau mau, te rēni nā ni’a i te rēni, te a’o nā ni’a te a’o, e ma’a vāhi iti i’ō nei ’e ma’a vāhi iti i’ō atu, ē tae roa atu ’ua fa’a’ite mai ’oia iā’u i te parau mau mai ni’a mai i tō’u upo’o ē tae roa atu i te ta’ahira’a o tō’u ’āvae, ē tae roa atu ’ua matara roa te tapitapi ’e te taiā i rāpae iā’u. ’Aita i tītauhia iāna ’ia tono mai i te hō’ē melahi nā te ra’i mai nō te rave i te reira, ’aita ato’a ’ia parau mai nā roto i te ta’i o te pū a te hō’ē melahi. Nā roto i te mau muhumuhura’a a reo iti ha’iha’i o te Vārua o te Atua ora, ’ua hōro’a mai ’oia iā’u i te ’itera’a pāpū ’o tā’u e mau nei. ’E nā roto i teie parau tumu ’e teie mana, e hōro’a ’oia i te mau tamari’i ato’a a te ta’ata nei i te hō’ē ’itera’a nō te parau mau ’o tē vai noa i roto ia rātou, ’e e fa’a’ite te reira ia rātou i te parau mau, mai tā te Atua i ’ite na, ’e ’ia rave i te hina’aro o te Metua mai tā te Mesia i rave na.

  9. Mosia 16:9.

  10. Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 84:46 ; hi’o ato’a Ioane 1:9.

  11. Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 88:12–13.

  12. David A. Bednar, The Spirit of Revelation (2021), 7.

  13. Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 6:23.

  14. Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 8:2 ; hi’o ato’a Helamana 5:30.

  15. Hi’o Mosia 5:2 ; Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 11:12.

  16. Hi’o 2 Nephi 4:21 ; Helamana 5:44.

  17. ’Ua ’ite mai te Fatu i te ’aravihi ’ia ti’aturi i te ’itera’a pāpū a vetahi ’ē mai te hō’ē hōro’a pae vārua.(hi’o Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 46:13–14).

  18. Tē ha’api’i nei te heheura’a ’āpī ē, te mau parau o te pāpa’ira’a mo’a « ’e nā roto i tō’u nei mana ’outou…’e ’āhiri e ’ere te reira nā roto i tō’u nei mana, e ’ore ïa e noa’a ia ’outou ; nō reira, e ti’a ia ’outou ’ia fa’a’ite atu ē, ’ua fa’aro’o ’outou i tō’u nei reo, ’e ’ua ’ite ho’i i tā’u mau parau » (Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 18:35–36).

  19. Hi’o Mosia 2:17 ; Moroni 7:45–48.

  20. 1 Nephi 1:20. ’Ua parau Elder Gerrit W. Gong « e hi’o ato’a rā rātou ma te mata ’ite ’e e ’oa’oa ho’i rātou i te aroha marū iti rahi a te Fatu i roto i tō tātou orara’a » (« Aupurura’a », Liahona, Mē 2023, 18) ’e e mea nāhea « e ’ite i te rima o te Fatu i roto i tō tātou orara’a ma te hi’o i te ātea » (« A ha’amana’o noa iāna », Liahona, Mē 2016, 108). Te hōro’a nō te ’ite-maita’i-ra’a ’e te ha’amana’ora’a i te rima o te Fatu i roto i tō tātou orara’a, noa atu ’aita tātou i ’ite iāna i taua taime mau ra, e ’ohipa pūai mau te reira. E parau pinepine te mau pāpa’ira’a mo’a nō te mana pae vārua o te fa’aha’amana’ora’a (hi’o Helamana 5:9–12 ; Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 20:77, 79), ’o te nehenehe e riro ’ei ’ōmuara’a nō te heheura’a (hi’o Moroni 10:3–4).

  21. ’Ua ha’api’i Iosepha Semita : « E fāna’o te hō’ē ta’ata i te fārereira’a mātāmua i te vārua o te heheura’a ; ’ei hi’ora’a, ’ia tae mai te māramarama pāpū i roto ia ’outou na, e roa’a mai te reira i te tahi mau mana’o, ’ia fa’ari’ihia te reira, e maita’i mai ’outou i taua mahana ra ’aore rā i muri iho ; (i.e.) teie mau mea i fa’a’itehia i tō’u ferurira’a e te Vārua Maita’i, e tae mai iho ā ; nō reira te ha’api’ira’a mai nō te Vārua o te Atua ’e te hāro’aro’ara’a i te reira, e tupu rahi mai ’outou i roto i te parau tumu o te heheura’a, e tae roa e riro mai ’outou ē mea maita’i roa i te Mesia ia Iesu » (Te mau Ha’api’ira’a a te mau Peresideni o te ’Ēkālesia : Iosepha Semita [2011], 132).

  22. Ephesia 1:10.

  23. Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 88:40 : « Nō te mea tē ’ati atu nei te ’ite i te ’ite ; tē fāri’i mai nei te pa’ari i te pa’ari ; tē tauahi atu nei te parau mau i te parau mau ; tē here nei te vi’ivi’i ’ore i te vi’ivi’i ’ore ; tē ’ati atu nei ho’i te māramarama i te māramarama ».

  24. Alama 32:35. Tē ha’apāpū nei Alama ē, teie mau ’itera’a tei ’ī i te māramarama, noa atu e mea pinepine e mea na’ina’i roa, e mea mau ra i roto i te tā’āto’ara’a. E pūai roa mai tō rātou vai-mau-ra’a ’ia ’āmui-ana’e-hia rātou nō te fa’atupu i te hō’ē pūai hope.

  25. Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 50:24.

  26. Alama 32:41.