’Āmuira’a rahi
E mea faufa’a te mau parau
’Āmuira’a rahi nō ’Ēperēra 2024


E mea faufa’a te mau parau

’O te mau parau te ’āuri nota. E reo nō tō tātou mana’o i te ferurira’a ’e i te ’ā’au ’e nō te mau ’ohipa i tupu, te mea maita’i ’e te mea ’ino.

Te mau taea’e, te mau tuahine, te mau hoa nā te ao ato’a nei, e mana’o tura e tae mai i te paraparaura’a i teie putuputura’a rahi, e rave rahi e melo nō tō tātou ’Ēkālesia ’e e rave rahi e mau hoa ’e e ta’ata ’āpī e fa’aro’o nei i teie ha’apurorora’a nō te ’āmuira’a. Mānava !

Te mau poro’i mai teie atu puripiti, e mea nā roto ïa i te mau parau. E hōro’a nā roto i te reo peretāne ’e e ’īritihia atu nā roto fātata e 100 reo ’e’ē. Te rito rā, hō’ē ā ïa. E mau parau. ’E e mea faufa’a rahi te mau parau. E parau fa’ahou atu vau. E mea faufa’a te mau parau !

’O te ’ōfa’i puna nō tō tātou tū’ati’atira’a ; e fa’ahōho’ara’a nō tō tātou mau ti’aturira’a, tō tātou mōrare ’e tā tātou huru hi’ora’a. E mau taime e parau tātou i te parau, ’e i te tahi atu taime e fa’aro’o tātou. ’O te mau parau te ’āuri nota. E reo nō tō tātou mana’o i te ferurira’a ’e i te ’ā’au ’e nō te mau ’ohipa i tupu, te mea maita’i ’e te mea ’ino.

Te vāhi ’ino rā, e mau parau ato’a tei feruri-’ore-hia ’e te rū ’e te māinaina. ’Ia parauhia atu, e’ita tā tātou e nehenehe e haru fa’ahou mai. E nehenehe te reira e ha’apēpē, e fa’autu’a, e tā’iri ’e e arata’i roa ato’a i te ha’amoura’a. E nehenehe te reira e fa’ateimaha rahi ia tātou.

I te tahi atu pae, e nehenehe te mau parau e fa’ahanahana i te upo’oti’a, e fa’ati’aturi ’e e fa’aitoito. E nehenehe te reira e fa’aferuri fa’ahou ia tātou, e fa’ahaere fa’ahou ’e e fa’atano i tō tātou ’avei’a. E ti’a i te mau parau e ha’amatara i tō tātou mana’o i te parau mau.

Terā ïa te tumu, nā mua roa ’e nā ni’a roa, e mea faufa’a te mau parau a te Fatu.

I roto i te Buka a Moromona, ’ua fa’aruru te peropheta Alama ’e tōna mau ta’ata i Amerika tahito i te tama’i hope’a ’ore ’e te feiā i tāhito i te parau a te Atua, ’e tei fa’a’eta’eta i tō rātou ’ā’au ’e tei ha’avi’ivi’i i tō rātou ta’ere. ’Ua ti’a paha i te feiā parau ti’a ’ia ’aro, ’ua a’o mai ra ’o Alama ē, « e teie nei, nō te mea e mana rahi tō te a’ora’a i te parau a te Atua ’ia arata’i i te ta’ata ’ia rave i te ’ohipa ti’a; ’oia ïa, ’ua hau tō reira mana i ni’a i te ’ā’au o te ta’ata i tō te ’o’e, ’e tō te tahi mau mea ato’a tē tae ia rātou ra; nō reira i mana’o ai Alama ē, e mea maita’i ïa ’ia tāmata i te mana o te parau a te Atua ».1

E nā ni’a atu te « parau a te Atua » i te tahi atu mau parau. Mai te reira mai te hāmanira’a mai ā o te fenua i te paraura’a te Fatu ē : « ’Ei māramarama ; ’ua māramarama ihora ».2

Mai roto mai i te Fa’aora teie mau ha’apāpūra’a i roto i te Faufa’a ’Āpī : « E mou te ra’i ’e te fenua ; e ’ore roa rā tā’u parau e mou. »3

’E teie ato’a : « ’Ia hina’aro mai te ta’ata iā’u ra, e ha’apa’o ïa i tā’u parau ; ’e e here mai ho’i ta’u Metua iāna ; ’e e haere atu ho’i māua iāna ra e pārahi mau atu iō na ra. »4

Mai roto mai ia Maria, te metua vahine o Iesu teie ’itera’a pāpū ha’eha’a : « Inaha ’ei tāvini au nō te Fatu, ’ia nā-reira-hia mai au mai tā ’oe i parau na. »5

Nā te ti’aturira’a ’e te fa’aro’ora’a i te parau a te Atua e ha’afātata atu ā ia tātou iāna. ’Ua parau fafau te peresideni Russell M. Nelson : « Mai te mea e tai’o māite ’outou i tāna mau parau, e rahi atu ā tō ’outou ’aravihi nō te riro mai iāna te huru. »6

E ’ere ānei tō tātou hina’aro i tei pāpa’ihia i roto i te hīmene, « rahi atu te ha’amaita’ira’a ’e te mo’a—rahi atu mai ia ’oe te Fa’aora » ?7

Tē hi’o mana’o nei au i te taure’are’a ra Iosepha Semita i ni’a i tōna turi ’āvae i te fa’aro’ora’a i te mau parau a tōna Metua i te Ra’i : « [Iosepha], ’o tā’u Tamaiti here teie. ’A fa’aro’o iāna ! »8

E « fa’aro’o tātou iāna » i roto i te mau parau a te pāpa’ira’a mo’a, ’āre’a rā, tē vaiiho ra ānei tātou i te reira i ni’a noa i te ’api, ’aore rā tē ’ite ra tātou ē ’o ’ōna terā e paraparau mai ra ? Tē taui ra ānei tātou ?

E « fa’aro’o tātou iāna » i roto i te heheura’a ta’ata hō’ē ’e te mau muhumuhu a te Vārua Maita’i, i roto i te mau pāhonora’a i te pure ’e i terā mau taime ’o Iesu Mesia ana’e, nā roto i te mana nō tāna tāra’ehara, tē nehenehe e ha’amāmā i tā tātou hōpoi’a, e hōro’a mai i te fa’a’orera’a hara ’e te fau, ’e e ha’a’ati ia tātou i roto i « nā rima o tōna ra aroha. »9

Te piti, e mea faufa’a te mau parau a te mau peropheta.

E parau pāpū te mau peropheta nō te huru atua o Iesu Mesia. E ha’api’i rātou i tāna ’evanelia ma te fa’a’ite i tōna here nō te tā’āto’ara’a.10 Tē hōro’a nei au i tō’u ’itera’a pāpū ē, tē fa’aro’o nei ’e tē parau nei tō tātou peropheta ora, te peresideni Russell M. Nelson, i te parau a te Fatu.

E mea ’aravihi te peresideni Nelson ’e te mau parau. ’Ua parau ’oia : « fa’aea i ni’a i te ’ē’a o te fafaura’a »,11 « Ha’aputuputu ia ’Īserā’ela »,12 « ’A vaiiho i te Atua ’ia upo’oti’a »,13 « Patu i te mau ’ē’aturu nō te māramaramara’a »,14 « Ha’amāuruuru »,15 « Fa’arahi i te fa’aro’o ia Iesu Mesia »,16 « Amo i te hōpoi’a nō tō ’outou ’itera’a pāpū »,17 ’e « Riro ’ei ta’ata fa’atupu i te hau. »18

’Aita i maoro a’enei, ’ua ani mai ’oia ’ia « feruri tiretiera. » « ’Ia fa’aruru ana’e ’outou i te hō’ē fifi », ’ua parau ’oia, « ’a feruri tiretiera ! ’Ia tāmata-ana’e-hia ’outou nā te fa’ahemara’a, ’a feruri tiretiera ! ’Ia fa’aru’e ana’e mai te ora ’aore ra tei herehia e ’outou ia ’outou, ’a feruri tiretiera ! ’Ia pohe « ’oi’oi » ana’e te hō’ē ta’ata ’a feruri tiretiera […]’Ia ’ī ana’e ’outou i te mau fa’ateimahara’a o te orara’a, ’a feruri tiretiera ! […] ’Ia feruri tiretiera ana’e ’outou, e taui marū noa tō ’outou ’ā’au […] e hi’o ’outou i te mau tāmatara’a ’e te pāto’ira’a i roto i te tahi atu hi’ora’a ’āpī, […] [’e] e tupu tō ’outou fa’aro’o i te rahi. »19

’Ia feruri tiretiera tātou, « e hi’o tātou i te mau mea i te huru mau ho’i ’o te mau mea e vai a muri a’e. »20 I roto i teie ao tei teimahahia i te ’āhuehue ’e te mārōra’a, tītauhia terā huru hi’ora’a, nō tātou pā’āto’a.

’Ua paraparau mai Elder George Albert Smith, hou ’a riro ai ’ei peresideni nō te ’Ēkālesia, nō ni’a i te pāturura’a i te peropheta ’e te ha’apa’ora’a i tāna mau parau. ’Ua parau ’oia : « Te hopoi‘a ta tatou e rave ’a afa’i ai tātou i tō tātou rima […] e hopoi’a mo’a roa ïa […] Tōna aura’a […] e ti’a ïa tātou i muri iāna ; e pure ïa tātou nōna […] ’e e fa’aitoito ïa tātou ’ia fa’a’ohipa i tāna mau ha’api’ira’a mai tā te Fatu i fa’aue iāna. »21 E nehenehe e parau ē, e rave tu’utu’u ’ore tātou i te mau parau a tō tātou peropheta.

’O vau te hō’ē o nā 15 peropheta, hi’o ’e heheu parau tei pāturuhia inanahi e te ’Ēkālesia nā te ao nei, tē hina’aro nei au e fa’a’ite i te hō’ē ’ohipa i tupu i te pāturura’a i te peropheta ’e te fa’ari’ira’a i tāna mau parau. Iā’u nei, mai te huru te peropheta Iakoba, tei fa’ati’a ē : « ’ua fa’aro’o ato’a ho’i au i te reo o te Fatu i te paraura’a mai i te parau mau iā’u nei. »22

Hōho’a
Elder ’e te tuahine Rasband i Tairane.

I te ’āva’e ’Ātopa i ma’iri, tei Bangkok (Tairane) māua tā’u vahine ’o Melanie, tē fa’aineine ra vau i te ha’amo’a i te 185ra’a o te hiero a te ’Ēkālesia.23 Nō’u nei, e fa’auera’a ’ohipa ïa hau atu i te fa’ahiahia ’e te fa’aha’eha’a ato’a. ’O te hiero mātāmua teie o te fenua toro nō ’Ātia apato’a hiti’a o te rā.24 Hope te ’aravihi tōna hōho’a—e ono tahua, e iva tara, « i te ’ati-maita’i-ra’a »25 nō te hō’ē fare nā te Fatu. E rave rahi ’āva’e tō’u feruri-noa-ra’a i te ha’amo’ara’a. Te mea i tae mai i tō’u vairua ’e i tō’u ferurira’a, ’oia ho’i, i amoamo-noa-hia na terā fenua ’e te hiero i roto i te rima o te mau peropheta ’e te mau ’āpōsetolo. Nā te peresideni Thomas S. Monson i fa’aara i te hiero26 ’e nā te peresideni Nelson te ha’amo’ara’a.27.

Hōho’a
Hiero nō Bangkok (Tairane)

E rave rahi ’āva’e tō’u fa’aineinera’a i te pure ha’amo’ara’a. ’Ua ’īritihia terā nau parau mo’a nā roto e 12 reo. ’Ua ineine mātou. Tā’u ïa i mana’o na.

Te pō nā mua atu i te ha’amo’ara’a, ’ua fa’aarahia vau i tō’u ta’oto i te mana’o hau ’ore ’e te rū nō ni’a i te pure ha’amo’ara’a. ’Ua tāmata vau i te tu’u i terā mana’o i te hiti, ma te mana’o ē ’ua ineine te pure. ’Aita rā te Vārua i fa’ahau iā’u. Mai te huru e mau parau e toe ra, ’e nā roto i te hina’aro o te Atua, ’ua tae mai terā nau parau nā roto i te heheura’a, tu’u atu ra vau i te reira i roto i te pure, i te pae hope’a : « ’Ia feruri tiretiera tātou, ’ia upo’oti’a tō ’oe Vārua i roto i tō mātou nei orara’a ’e ’ia tūtava noa mātou i te rirora’a ’ei feiā fa’atupu hau. »28 Tē fa’aha’amana’o mai ra te Fatu iā’u ’ia fa’aro’o i te mau parau a tō tātou peropheta ora : « Feruri tiretiera », « vaiiho i te Vārua ’ia upo’oti’a », « tūtava i te rirora’a ’ei feiā fa’atupu hau. » E mea faufa’a te mau parau a te peropheta, nō te Fatu ’e nō tātou nei.

Te toru, e mea faufa’a ato’a tā tātou iho mau parau. E ti’aturi mai, i roto i teie ao nō te poro’i hōho’a emoji,30 e mea faufa’a tā tātou mau parau.

E mau parau fa’aitoito ’aore rā e mau parau riri, e mea ’oa’oa ’aore rā fa’a’ino, e mea aumihi ’aore rā e mea fa’aru’e i te hiti. I terā taime ’ua ura roa te mana’o, e nehenehe te mau parau e pātia ’e e tomo i te hōhonu roa o te vairua—ma te mau i reira. Tā tātou mau parau i ni’a i te natirara, te SMS, te rāve’a ha’apararera’a ’aore rā te tweet, e haere ïa rātou i tō rātou haerera’a. Nō reira, ’a hi’o maita’i e aha tā ’outou e parau ’e te huru ’outou e parau atu. I roto i tō tātou ’utuāfare, ’e tā tātou iho ā rā tāne fa’aipoipo, te vahine fa’aipoipo ’e te mau tamari’i, e ti’a i tā tātou mau parau e ha’aputuputu ’āmui ia tātou ’aore rā e fa’atupu i te ’āmahamaha.

Teie e toru parau ’ōhie tā tātou e nehenehe e fa’a’ohipa nō te tātara i te tara i rāpae i te mau fifi ’e te mau ta’a-’ē-ra’a, nō te fa’ateitei ’e nō te tāmarū i tō te tahi ’e tō te tahi ’ā’au.

« Māuruuru. »

« Tātarahapa mai. »

’E « ’Ua here au ia ’oe. »

’Eiaha e fa’aherehere i teie mau parau iti nō te hō’ē ’ohipa ta’a ’ē ’aore rā te hō’ē ’ati. ’A fa’a’ohipa pinepine i te reira ’e ma te ateate, E fa’a’ite te reira i tō tātou au ia vetahi ’ē. Tē māmū noa atu ra te ta’ata ; ’eiaha e pe’e i terā hōho’a.

E nehenehe e parau « māuruuru » i roto i te piha ta’umara’a, i te vāhi tāpe’ara’a pere’o’o, i te mātete, i te ’ohipa, i roto i te rēni tīa’ira’a, ’aore rā i tō tātou ta’ata tupu ’e te mau hoa. E nehenehe e parau « Tātarahapa mai » ’ia hape ana’e tātou, ’ia ma’iri tātou i te hō’ē fārereira’a, ’ia mo’ehia te mahana fānaura’a ’aore rā ’ia ’ite ’oe i te ta’ata i roto i te māuiui. E nehenehe e parau « ’Ua here au ia ’oe », ’e tē ta’ita’i ra ïa terā mau parau i te poro’i ē, « Tē mana’o ra vau ia ’oe », « Tē māna’ona’o nei au ia ’oe », « Tei ’o nei au nō ’oe » ’aore rā « E mea faufa’a hope ’oe nō’u. »

E fa’a’ite atu vau i te hō’ē hi’ora’a nō’u nei. ’A fa’aro’o mai te mau tāne fa’aipoipo. Te mau tuahine, e tauturu ato’a te reira ia ’outou. Nā mua tā’u ravera’a tāmau nō te ’Ēkālesia, e revareva rahi au nō tā’u taiete. E mea huru revareva vau i te mau fenua ātea o te ao. I te pae hope’a o tō’u mahana ’ohipa, noa atu te vāhi i reira vau, e tāniuniu noa vau i te fare. ’Ia pāhono mai tā’u vahine ’o Melanie i te niuniu ’e ’ua fa’a’ite atu vau i tā’u ’ohipa i rave, i te hope’a e parau iho ā māua « ’Ua here au ia ’oe. » I te mahana tāta’itahi, ’ua fa’ariro vau i teie mau parau ’ei tūtau nō tō’u vairua ’e tā’u mau ravera’a ; e pāruru iā’u nei i te mau ’ōpuara’a ’ino. « Melanie, ’ua here au ia ’oe », e parau ïa nō te ti’aturi iti rahi i rotopū ia māua.

E mea pinepine te peresideni Thomas S. Monson i te parau ē : « E mau ’āvae tē fa’a’eta’eta, e rima tē tāpea, e mana’o tē fa’aitoito, e ’ā’au tē fa’auru, ’e e vārua tē fa’aora ».30 ’O te reira mau ïa tā te parau « māuruuru », « tātarahapa mai » ’e « ’ua here au ia ’oe » e rave.

Te mau taea’e ’e te mau tuahine, e mea faufa’a mau te mau parau.

Tē parau fafau nei au ē ’ia rave tātou « i te fa’a’amu’a i te mau parau a te Mesia »31 ’o tē arata’i i te fa’aorara’a, i te mau parau a tō tātou mau peropheta ’o tē arata’i ’e ’o tē fa’aitoito ia tātou ’e i tā tātou iho mau parau ’o tē parau ’o vai tātou ’e ’o vai tā tātou i poihere, e mani’i mai te mau mana o te ra’i i ni’a ia tātou. « E fa’a’ite te mau parau a te Mesia ia ’outou i te mau mea tā ’outou e ti’a ’ia rave ».32 E tamari’i tātou nāna ’e e Atua ’oia nō tātou, ’e tē tīa’i nei ’oia ia tātou ’ia parau ma « te reo o te mau melahi »33 nā roto i te mana o te Vārua Maita’i.34

’Ua here au i te Fatu Iesu Mesia. ’O ’oia, mai te au i te mau parau a Isaia o te Faufa’a Tahito, « te Hau ’ē, te A’o, te Atua pūai, te Metua nō te u’i a muri atu, te Ari’i nō te hau. »35 ’E mai tā te ’āpōsetolo Ioane i ha’apāpū, ’o te Mesia iho « te Parau ».36

Tē parau pāpū nei au nō te reira ’ei ’āpōsetolo tei pi’ihia i roto i te tāvinira’a hanahana i te Fatu ’ia fa’a’ite i tāna parau, ’e tei pi’ihia ’ia ti’a ’ei ’ite ta’a ’ē nōna. Nā roto i te i’oa o te Fatu ’o Iesu Mesia ra, ’āmene.