’Āmuira’a rahi
Te ’itera’a pāpū nō Iesu
’Āmuira’a rahi nō ’Ēperēra 2024


Te ’itera’a pāpū nō Iesu

Tā’u nei anira’a, ’o te ha’ara’a ïa i teienei nō te ha’apāpū i tō ’outou pārahira’a ’ei tino itoito i roto i te ’itera’a pāpū nō Iesu.

I te matahiti 1832, ’ua fa’ari’i Iosepha Semita ’e ’o Sidney Rigdon i te hō’ē ’ōrama fa’ahiahia nō ni’a i te hope’a mure ’ore o te mau tamari’i a te Atua. Tē parau ra teie heheura’a nō ni’a e toru bāsileia nō te ra’i. ’Ua paraparau te peresideni Dallin H. Oaks nō ni’a i teie mau « bāsileia hanahana » i te ’āva’e ’Ātopa i ma’iri,1 ma te parau ē « nā roto i te upō’ōti’ara’a ’e te hanahana o te ’Ārenio »2 te tā’āto’ara’a o te mau ta’ata maori rā te tahi pu’era’a iti tē fa’aorahia i roto i te hō’ē o teie mau bāsileia, « ’ia au i te mau hina’aro i fa’a’itehia mai nā roto mai i tā rātou mau mā’itira’a. »3 E fāna’ora’a tā’ōti’a ’ore te fa’anahora’a nō te fa’aorara’a a te Atua nō tāna mau tamari’i ato’a, noa atu te tau ’e noa atu te vāhi rātou e ora ai i ni’a i te fenua nei.

Noa atu ē te hanahana o te iti a’e o nā bāsileia e toru, te tiretia, ’ua « hau a’e i te ’ite ta’ata nei »,4 tā tō tātou Metua e tīa’i ra, ’oia ho’i ’ia mā’iti tātou—’e nā roto i te maita’i rahi o tāna Tamaiti, ’ia manuia tātou—i te teitei a’e ’e te hanahana a’e o nā bāsileia e toru, te tiretiera, i reira tātou e ’oa’oa ai i te ora mure ’ore ’ei « feiā tufa’a e te Mesia. »5 ’Ua a’o mai te peresideni Russell M. Nelson ’ia « feruri tiretiera », ma te fa’ariro i te bāsileia tiretiera ’ei fā mure ’ore nō tātou, ’ei reira e « feruri maita’i i hea tā [tātou] mau fa’aotira’a tāta’itahi i ni’a i te fenua nei, e tu’u ai ia [tātou] i roto i te ao a muri a’e. »6

Rātou i roto i te bāsileia tiretiera, « ’o rātou ïa teie ’o tei fāri’i i te ’itera’a pāpū nō Iesu […] ’o tei fa’arirohia ’ei mea maita’i roa nā roto ia Iesu te ārai nō te fafaura’a ’āpī. »7 Tē parau nō te mau ta’ata e ora i te piti o te bāsileia, ’oia ho’i te teretetiera, e mau ta’ata maitata’i ïa nō te pae rahi, mai « te mau ta’ata tura o te fenua nei, ’o tei ha’amatapōhia e te ’aravihi o te ta’ata nei. » Te mea rahi e tāpe’a ia rātou i reira ’oia ho’i ’aita « i itoito i roto i te ’itera’a pāpū nō Iesu. »8 I te tahi atu pae, ’o rātou i te bāsileia ha’eha’a a’e, te tiretia, ’o rātou ïa « ’aore […] i fāri’i i te ’evanelia, ’aore ato’a ho’i i te ’itera’a pāpū nō Iesu. »9

E hi’o maita’i na ē, te mea e fa’ata’a ’ē i te mau ta’ata o nā bāsileia tāta’itahi, ’o tō rātou ïa huru i mua i « te ’itera’a pāpū nō Iesu », mai te (1) pūpūra’a i tōna ’ā’au ato’a i te (2) ’orera’a e itoito ’e i te (3) pāto’i-roa-ra’a. Tei ni’a i te huru o te ta’ata tāta’itahi tōna ananahi mure ’ore.

I.

E aha te ’itera’a pāpū nō Iesu ?

’O te fa’a’itera’a pāpū a te Vārua mo’a ē ’o ’oia te Tamaiti hanahana a te Atua, te Mesia a te ’āti Iuda ’e te Tāra’ehara. ’O te fa’a’itera’a pāpū a Ioane ē i vai na Iesu i te mātāmua i te Atua ra, ’e ’o ’oia te Hāmani nō te ra’i ’e nō te fenua, ’e « tei roto iāna te ’evanelia, ’e te ’evanelia ra ’o te ora ïa, ’e te ora ra ’o te māramarama ïa o te ta’ata nei. »10 ’O te « ’itera’a pāpū ïa o te mau ’āpōsetolo ’e te mau peropheta […] ē ’ua pohe ’oia, ’ua tanuhia ’oia, ’e ’ua ti’afa’ahou mai i te toru o te mahana, ’e ’ua haere atu i ni’a i te ra’i. »11 ’O te ’ite ē « ’aita atu ho’i e i’oa i fa’a’itehia e tae mai ai te fa’aorara’a. »12 ’O « te ’itera’a pāpū hope’a roa » tā te peropheta Iosepha Semita i hōro’a ē « tē ora nei ’oia ! […] ’O ’oia ana’e te Fānau tahi a te Metua—’E nāna, ’e nā roto iāna, ’e nōna ho’i, te mau ao e hāmanihia nei ’e i hāmanihia ai ho’i, ’e te mau ta’ata ho’i nō reira e mau tamari’i tamāroa ’e e mau tamari’i tamāhine fānau ho’i rātou nā te Atua. »13

II.

Hau atu i teie ’itera’a pāpū, ’o te uira’a ïa : E aha nā tātou te reira ?

Te mau ta’ata ’āi’a nō te bāsileia tiretiera, e « fa’ari’i » rātou i te ’itera’a pāpū nō Iesu i tōna aura’a hope roa ma te bāpetizo ia rātou, te fa’ari’ira’a i te Vārua Maita’i ’e te upo’oti’ara’a nā roto i te fa’aro’o.14 Nā te mau parau tumu ’e te mau parau mau o te ’evanelia a Iesu Mesia e fa’atere e aha tā rātou e rave mātāmua ’e tā rātou mau mā’itira’a. E ’itehia te ’itera’a pāpū nō Iesu i ni’a i tō rātou hīro’a ta’ata ’e te ta’ata tā rātou e riro mai nei. Te mea e tūra’i ia rātou, ’o te aroha mau ïa, « te here ateate o te Mesia. »15 Tā rātou e rōtahi nei, ’o te tāpapara’a ïa i « te fāito ra i te ’ī o te Mesia i te rahi. »16

Te hō’ē a’e pae o rātou tē ’itehia i roto i te bāsileia teretetiera, ’ua fa’ari’i ato’a ïa i te ’itera’a pāpū nō Iesu, e mea ta’a ’ē rā rātou i te mea tā rātou e ’ore e rave i te reira. Te ’orera’a e itoito i roto i te ’itera’a pāpū o te Fa’aora, te aura’a ra, e fāito maroā ’e te tāu’a ’ore—e « pūmāhanahana noa »17— e ’ere ïa mai te mau ta’ata o Amona i roto i te Buka a Moromona, ’ei hi’ora’a, tei « ’itea-ato’a-hia rātou nō tō rātou itoito i tā te Atua. »18

Te mau anotupu o te bāsileia tiretia, ’o rātou ïa tei pāto’i i te ’itera’a pāpū nō Iesu nā reira ato’a tāna ’evanelia, tāna mau fafaura’a ’e tāna mau peropheta. Tē parau nei Abinadi nō rātou ē e « haere noa rātou nā roto i tō rātou iho mau hina’aro pae tino ’e mau mana’o pae tino ; ma te ’ore roa e ti’aoro atu i te Fatu ’a fa’atoro noa mai ai ’oia i tōna rima aroha ia rātou ra ; ’e ’ua fa’atoro-noa-hia mai ho’i te rima aroha ia rātou ’e ’aita rā rātou e fāri’i atu. »19

III.

E aha te aura’a te parau e itoito i roto i te ’itera’a pāpū nō Iesu ?

’Ua rau te huru te pāhonora’a i teie uira’a. E fa’ahiti atu vau i te tahi. Te itoito i roto i te ’itera’a pāpū nō Iesu, pāpū roa ē ’o te aupurura’a ’e te ha’apūaira’a i te reira ’itera’a pāpū. ’Aita te mau pipi mau e tāu’a ’ore i te mau mea huru na’ina’i e tūturu noa ’e ’o tē ha’apūai i tō rātou ’itera’a pāpū nō Iesu, mai te pure, te tai’ora’a pāpa’ira’a mo’a, te fa’aturara’a i te Sābati, te ravera’a i te ’ōro’a, te tātarahapara’a, te aupurura’a i te ta’ata ’e te ha’amorira’a i roto i te fare o te Fatu. Tē fa’aha’amana’o mai nei te peresideni Nelson ē « E nehenehe te hō’ē ’itera’a pāpū ’aita e fa’a’amuhia i te mau mahana ato’a ‘i te parau maita’i a te Atua ra’ [Moroni 6:4] e farara i raro ma te vitiviti rahi ri’ari’a. Nō reira […] E hina’aro tātou i te mau mahana ato’a i te mau ’ohipa rau nō te ha’amori i te Fatu ’e nō te tuatāpapa i tāna ’evanelia. » ’E ’ua parau atu ra : « Tē tāparu nei au ia ’outou ’ia vaiiho i te Atua ’ia upo’oti’a i roto i tō ’outou orara’a. ’A hōro’a iāna i te hō’ē tuha’a ti’a o tō ’outou taime. Mai te mea e nā reira ’outou, ’a hi’o i te ’ohipa e tupu i ni’a i tō ’outou haerera’a maita’i i mua i te pae vārua. »20

Te itoito, te aura’a ra, e parau matara noa ïa i mua i te huira’atira nō ni’a i tōna iho ’itera’a. I te bāpetizora’a, e ha’apāpū tātou i tō tātou ineine « ’ia ti’a ’ei ’ite nō te Atua i te mau taime ato’a ’e nō te mau mea ato’a, ’e i roto i te mau vāhi ato’a tā [tātou] e pārahi ra, ē tae noa atu i te pohera’a. »21 I teie iho ā ra tau Pāsa, tē fa’a’ite nei tātou ma te ’oa’oa i mua i te ta’ata, ’e ma te tāhono’a ’ore, i tō tātou ’itera’a pāpū nō te Mesia ora tei ti’afa’ahou mai.

Te hō’ē hi’ora’a nō te itoito i roto i te ’itera’a pāpū nō Iesu, ’o te fa’aro’ora’a ïa i tāna mau ve’a. ’Aita te Atua e fa’ahepo nei ia tātou i ni’a i te ’ē’a maita’i a’e, ’oia ho’i te ’ē’a nō te fafaura’a, e parau rā ’oia i tāna mau peropheta ’ia fa’aara hope ia tātou i te mau fa’ahope’ara’a o tā tātou mau mā’itira’a. ’E e ’ere te mau melo noa o tāna ’Ēkālesia. Nā roto i tōna mau peropheta ’e te mau ’āpōsetolo, tē tāparu nei ’oia ma te here i tō te ao ato’a nei ’ia fa’aro’o i te parau mau ’o tē fa’ati’amā ia rātou,22 ’o tē fa’aherehere ia rātou i te māuiui faufa’a ’ore ’e ’o tē fa’atae mai i te ’oa’oara’a tāmau.

Te itoito i roto i te ’itera’a pāpū nō Iesu, ’o te fa’aitoitora’a ïa ia vetahi ’ē, nā roto i te parau ’e te hi’ora’a, ’ia itoito ato’a mai ’o rātou iho ā ra o tō tātou iho ’utuāfare. I te hō’ē taime ’ua paraparau ’o Elder Neal A. Maxwell i « te rahira’a o te mau melo ‘ta’ata tura’ [o te ’Ēkālesia] ’o tē pāhara noa nei ’aita rā e fa’ahōhonu nei i tō rātou ti’ara’a pipi, ’e ’o tē haere tāu’a ’ore noa nei ’aita ra e ‘rave ’ana’anatae’ nei [Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 76:75 ; 58:27]. »23 Ma te ha’apāpū ē e ti’amāra’a tō te tā’āto’ara’a ’ia mā’iti, ’ua ’oto Elder Maxwell ē : « Te vāhi ’ino rā, ’ia mā’iti vetahi i te ha’apa’o ’ore, ’aita rātou e mā’iti noa nei nō rātou iho, nō te u’i ato’a rā nō muri iho ’e tō muri atu. Te mau ’apera’a iti a te metua, e nehenehe ïa e fa’atupu i te hahi-’ē-ra’a rahi a te tamari’i ! E pūpūra’a rahi paha tei ’itehia i roto i te mau u’i mātāmua o te hō’ē ’utuāfare, i teie nei rā u’i ’o te ’apera’a ïa tei ’itehia. Te mea ’oto nō tō muri atu, e mā’iti paha ïa vetahi i te ’āmahamaha, nō te tāmau-noa-ra’a terā ’inora’a. »24

Tau matahiti i ma’iri, ’ua fa’ati’a mai Elder John H. Groberg i te ’ā’amu o te hō’ē ’utuāfare ’āpī e ora ra i Vaihī i te ’ōmuara’a o te mau matahiti 1900. E piti ti’ahapa matahiti rātou i te melora’ahia ’a ma’ihia ai te hō’ē o tā rāua nā tamāhine i te hō’ē ma’i tei ’ore i māhu’ihia, ’e mau atu ra i te fare ma’i. I te purera’a, i te sābati nō muri mai, ’ua fa’aineine te metua tāne ’e tāna tamaiti i te ’ōro’a mai te mau hepetoma ato’a, terā rā, tē tūturi ra teie metua tāne ’āpī nō te ha’amaita’i i te pāne, ’ite a’era te peresideni ’āma’a ’o vai i te ’aira’amā’a nō te ’ōro’a, ti’a mai nei ma te tuō : « Fa’aea. ’Eiaha ’ōrua ’ia tāpe’a i te ’ōro’a. ’Aita i ’itehia e aha te ma’i o tā ’oe tamāhine. ’A haere rā, e fa’aineine te tahi atu ta’ata i te pāne ’āpī. E’ita e nehenehe ’o ’ōrua. ’A haere. » Māere roa ’e te hepohepo roa te metua tāne i mua i te peresideni ’āma’a ’e i te ’āmuira’a ’e nō te ’itera’a i te taiā ’e te ha’orea o te tā’āto’ara’a, fa’a’ite ihora ma tōna upo’o i tōna ’utuāfare ’ia haere ’e haere muhu ’ore atu ra rātou i rāpae i te fare purera’a.

’Aita hō’ē a’e parau, ’e ma te ’aravī, ’ua haere te ’utuāfare i ni’a i te purūmu o tō rātou fare na’ina’i. I reira, ’ua pārahi ha’amenemene rātou, parau a’era te metua tāne : « ’Eiaha e māniania, nā’u e parau atu. » ’Ua feruri te taure’are’a tamaiti e aha tā rātou e rave ’ei tāho’ora’a nō te ha’amāra’ahia rātou : e tūpa’i ānei i te mau pua’a a te peresideni ’āma’a, e tūtu’i ānei i tōna fare ’aore rā e taui i te fa’aro’o ? E pae, ’ahuru, ’ahuru ma pae, piti ’ahuru ma pae minuti, ’aita e māniania.

Tu’utu’u ihora te poro rima o te metua tāne, tahe te roimata. Ha’amata te metua vahine i te ta’i, ’āria ta’i ato’a atu ra te tamari’i tāta’itahi. Fāriu a’era te metua tāne i ni’a i tāna vahine ma te parau : « ’Ua here au ia ’oe » ’e ’ua nā reira ’oia i te parau i ni’a i tā rāua tamari’i tāta’itahi. « ’Ua here au ia ’outou ’e ’ua hina’aro vau ’ia ’āmui tātou ē a muri noa atu ’ei ’utuāfare. Te rāve’a āna’e nō te reira, ’o te vaira’a ïa ’ei melo maita’i nō Te ’Ēkālesia a Iesu Mesia i te Feiā Mo’a i te mau Mahana Hope’a nei, ’e ’ia tā’atihia e te autahu’ara’a mo’a i te hiero. E ’ere teie te ’ēkālesia a te peresideni ’āma’a. ’O te ’Ēkālesia a Iesu Mesia. E’ita tātou e fa’ati’a i te hō’ē noa atu ta’ata, te pēpē, te ha’amā ’e te te’ote’o ’ia tāpe’a ia tātou ’eiaha tātou ’ia ’āmui a muri noa atu. I teie sābati i muri nei, e ho’i tātou i te purera’a. E pārahi tātou i tō tātou pae ē ’ia ’itehia atu e aha te ma’i o tā tāua tamāhine, e haere rā tātou. »

’Ua ho’i rātou, ’ua ora mai te ma’i o tā rāua tamāhine ’e ’ua tā’atihia te ’utuāfare i te hiero nō Laie (Vaihī, Marite), i te otira’a te reira. I teie mahana, e hau i te 100 vairua e ha’amaita’i nei i tō rātou metua tāne, ’e pāpā rū’au, ’e tupuna tāne, nō te rōtahira’a i tōna mata i ni’a i te tau mure ’ore.25

Te tahi hi’ora’a hope’a nō te itoito i roto i te ’itera’a pāpū nō Iesu tā’u e fa’ahiti atu, ’o tā tātou iho ïa tāpapara’a i te mo’ara’a ta’ata hō’ē. ’O Iesu tō tātou Tāra’ehara faufa’a rahi,26 ’e tē tāparu nei : « ’A tātarahapa, ’outou pā’āto’a e te mau hope’a o te fenua nei, ’e ’a haere mai iā’u nei ’e ’ia bāpetizohia i tō’u nei i’oa, ’ia ha’amo’ahia ’outou nā roto i te fāri’ira’a i te Vārua Maita’i, ’ia ti’a ia ’outou ’ia ti’a mai ma te pōra’o ’ore i mua iā’u i te mahana hope’a ra. »27

’Ua parau te peropheta Moromona nō te hō’ē pupu feiā mo’a tei fa’aitoito noa mai te reira noa atu e « nā roto i te mau ’ati e rave rahi » :28

« ’Āre’a rā ’ua ha’apae pinepine ’e ’ua pure pinepine rātou, ’e ’ua tupu pūai roa a’era tō rātou ha’eha’a, ’e ’ua pa’ari roa a’era tō rātou fa’aro’o i te Mesia, ē tae noa atu ’ua ’ī tō rātou vārua i te ’oa’oa ’e te hau, ’oia ïa, ē tae noa atu ’ua mā roa ’e ’ua mo’a tō rātou ’ā’au, ’e ’ua noa’a mai taua mo’ara’a ra nō te mea ’ua hōro’a rātou i tō rātou ’ā’au i te Atua. »29 ’O teie te fa’ahuru-’ē-ra’a rahi o te ’ā’au—te aurarora’a tō tātou ’ā’au i te Atua ’e te fānau-fa’ahou-ra’a i te pae vārua nā roto i te maita’i rahi o te Fa’aora—tā tātou e tītau nei.30

Tā’u nei anira’a, ’o te ha’ara’a ïa i teienei nō te ha’apāpū i tō ’outou pārahira’a ’ei tino itoito i roto i te ’itera’a pāpū nō Iesu. Nō te mea e tītauhia te tātarahapara’a, « ’eiaha roa ’outou e fa’atāere i te mahana nō tā ’outou tātarahapara’a »,31 ’oi « i te hora mana’o-’ore-hia e ’outou e pau ai te tau māhanahana, ’e e oti ho’i te ’auhune, ’e ’aita ho’i tō ’outou na mau vārua i fa’aorahia. »32 ’A fa’aitoito roa i te ha’apa’o i tā ’outou mau fafaura’a ’e te Atua. ’Eiaha e « riri nō te pāpū o te parau. »33 « ’Ia ha’amana’o ’outou ē ’ia tāmau i te i’oa [o te Mesia] i pāpa’i-mau-hia i roto i tō ’outou ra ’ā’au […] ’ia fa’aro’o ’outou ’e ’ia ’ite ho’i i te reo e pi’ihia ai ’outou, ’e ’oia ato’a i te i’oa ’o tāna e pi’i ia ’outou. ».34 ’E i te hope’a, « e ha’amau i te reira i roto i tō ’outou ’ā’au, ’ia rave ’outou i te mau mea [tā Iesu] e ha’api’i ’e [tā Iesu] e fa’aue. »35

’Ua hina’aro tō tātou Metua i tāna mau tamari’i ato’a tei hina’aro ’ia ’oa’oa i te ora mure ’ore ’e āna i tōna bāsileia tiretiera. ’Ua mamae Iesu ’e ’ua pohe ’e ’ua ti’afa’ahou ’ia ti’a i te reira ’ia tupu. « ’Ua reva atu [’oia] i ni’a i te ra’i, ’e ’ua pārahi i raro i te rima ’atau o te Atua, nō te tītau atu i te Metua ra i tōna mau ti’ara’a nō te aroha ’o tē vai ra i roto iāna nō te mau tamari’i a te ta’ata nei. »36 Tē pure nei au ’ia ha’amaita’ihia tātou pā’āto’a i te ’itera’a pāpū ’ā’ama nō te Fatu Iesu Mesia, ’ia poupou ’e ’ia itoito i roto i terā ’itera’a pāpū ’e ’ia ’oa’oa tāmau noa i te mau mā’a hotu o tōna maita’i rahi i roto i tō tātou orara’a. I te i’oa o Iesu Mesia, ’āmene.