’Āmuira’a rahi
’A pi’i, ’ia ’ore e topa
’Āmuira’a rahi nō ’Ēperēra 2024


’A pi’i, ’ia ’ore e topa

Mai te mea e pi’i tātou i te Atua, tē fa’a’ite pāpū nei au e’ita tātou e topa.

I teie mahana, tē hina’aro nei au e ha’amata ma te fa’a’ite-pāpū-ra’a ma te fē’a’a ’ore o tō’u ’ā’au ē, tē fa’aro’o nei te Atua i tā tātou mau pure ’e tē pāhono nei ma te rāve’a o te ta’ata iho.

I roto i te hō’ē ao e fa’aruru nei i te mau taime pāpū ’ore, te māuiui, te māuruuru ’ore ’e te ’oto, e nehenehe tātou e tūra’ihia ’ia tūru’i i ni’a i tō tātou iho ’aravihi ’e mau hina’aro, ’oia ato’a i te mau māramarama ’e i te pārurura’a nā roto mai i te ao nei. E nehenehe te reira e arata’i ia tātou ’ia tu’u i te ta’ahira’a piti te puna mau o te turura’a ’e te pāturura’a ’o te ti’a ’ia ’aro atu i te mau tāmatara’a o teie orara’a tāhuti nei.

Hōho’a
Piha fare ma’i.

Tē ha’amana’o nei au i te hō’ē taime ’a tāpe’ahia ai au i te fare ma’i, nō te hō’ē ma’i ’e e mea fifi roa nō’u ’ia ta’oto. ’Ia tūpohe ana’e au te mōrī ’e e pōiri roa te piha, e ’ite au i te hō’ē tāpa’o i ni’a i te aroaro i mua iā’u e fa’a’ite nei, « ’a pi’i, ’ia ’ore e topa ». Nō tō’u māere rahi, i te mahana i muri iho, ’ua ’ite atu vau i te hō’ē ā poro’i nā roto e rave rahi vāhi o te piha.

Hōho’a
’A pi’i, tāpa’o ’ia ’ore e topa.

Nō te aha e mea faufa’a roa taua poro’i ra ? I tō’u uira’a atu i te tuati ma’i nō te reira ’ohipa, ’ua parau mai ’oia ē, « nō te pāruru ïa i te hō’ē tū’ī ’o te nehenehe e fa’arahi atu i te māuiui ’o tā ’oe e fa’aruru nei ».

Teie orara’a, nā tōna nātura, e hōpo’i mai i te mau ’itera’a māuiui, te tahi mea e tītauhia nō tō tātou tino tāhuti, te tahi nō tō tātou ïa mau paruparu ’aore rā mau ’ati, te tahi nō te huru ïa ’a fa’a’ohipa ai vetahi i tō rātou ti’amāra’a ’e te tahi nā tā tātou ïa fa’a’ohipara’a i te ti’amāra’a.

Tē vai ra ānei te hō’ē fafaura’a mana rahi a’e i te mea tā te Fa’aora iho i rave ’a parau ai ’oia, « e ani e hōro’ahia mai tā ’outou, e ’imi, e ’ite ā ïa ia ’outou, e pātoto atu, e ’īritihia mai te ’ōpani ia ’outou na ? »1

Te pure ’o te rāve’a tūreiara’a ïa ’e tō tātou Metua i te ao ra ’o tē fa’ati’a ia tātou ’ia « pi’i ’e ’ia ’ore e topa ». Teie rā, tē vai nei te mau tupura’a i roto i te reira e mana’o paha tātou ē, ’aita te pi’ira’a i fa’aro’ohia nō te mea ’aita tātou e fa’ari’i nei i te pāhonora’a ’oi’oi ’aore rā, e tano i tā tātou mau tīa’ira’a.

E arata’i te reira i te tahi taime i te hepohepo, te ’oto ’aore rā te māuruuru ’ore. ’Ia ha’amana’o rā ’outou i te fa’a’itera’a o te fa’aro’o o Nephi i te Fatu ’a parau ai ’oia, « e aha ïa te mea ’aita e ti’a iāna ’ia ha’api’i mai iā’u, ’ia ti’a iā’u ’ia hāmani i te pahī ? »2. I teienei, tē ui nei au ia ’outou, e aha te mea e ’ore ai e ti’a i te Fatu ’ia ha’api’i ia ’outou, ’ia ’ore ’outou e topa ?

Te ti’aturira’a i roto i te pāhonora’a a te Atua tei roto ïa i te fa’ari’ira’a ē, e ’ere tōna haere’a i tō tātou haere’a3 ’e e « ’ia tupu… te mau mea atoʼa i tō rātou iho tau e tiʼa aʼi ».4

Te pāpūra’a ’ia ’ite ē, e mau tamari’i tātou nā te hō’ē Metua i te ao ra here ’e te aroha, e riro te reira i te fa’a’ana’anatae ’ia « pi’i » nā roto i te pure paieti ma te hō’ē huru o te « pure[ra’a] tāmau noa, ’eiaha e ha’aparuparu[ra’a] ;…’ia riro tā [tātou] ra ’ohipa ’ei maita’i nō tō [tātou] vārua ».5 ’A feruri na i te mau nino’a mana’o o te Metua i te ao ra, i roto i te pure tāta’itahi ’a ti’aoro atu ai tātou nā roto i te i’oa o tāna Tamaiti, ’o Iesu Mesia. I tō’u mana’o, e aha ïa te pūai ’e te aroha, e tae mai ’ia nā reira ana’e tātou !

’Ua ’ī te mau pāpa’ira’a mo’a i te mau hi’ora’a o te feiā tei pi’i i te Atua ’ia ’ore rātou e topa. Helamana ’e tāna nu’u, ’a fa’aruru ai i tō rātou mau ’ati, ’ua pi’i atu i te Atua, ma te hōhora atu i tō rātou vāerua nā roto i te pure. ’Ua fa’ari’i rātou i te ha’apāpūra’a, te hau, te fa’aro’o ’e te tīa’ira’a, ma te roa’ara’a te itoito ’e te tītaura’a ’ia tae i tā rātou fā.6

’A feruri na, nāhea Mose e pi’i ai ’e e ti’aoro atu ai i te Atua, ’a vai ai ’oia i rotopū i te Miti ’ute’ute ’e te mau ’āti ’Aiphiti e piri mai ra nō te ’aro mai, ’aore rā ’o Aberahama i te ha’apa’ora’a i te fa’auera’a ’ia hōro’a ia Isaaka ’ei tūsia.

’Ua pāpū roa iā’u ē, ’ua fa’ari’i ’outou tāta’itahi ’e e fa’ari’i i te mau ’itera’a i hea e pi’i ai e te pāhonora’a ’ia ’ore e topa.

E toru ’ahuru matahiti i mā’iri a’enei, tei roto māua tā’u vahine i te fa’aineinera’a nō fa’aipoipoira’a tīvira ’e te fa’aipoipora’a hiero, ’ua fa’ari’i māua i te hō’ē niuniu nō te fa’a’ite mai ia māua, ’ua fa’a’orehia te fa’aipoipora’a tīvira nō te hō’ē fa’aeara’a ’ohipa. ’Ua fa’ari’i māua i te niuniu e toru mahana hou te ’ōro’a i fa’ata’ahia. I muri a’e e rave rahi tāmatara’a i roto i te tahi atu mau piha tōro’a tīvira ’e ma te ’ore e roa’a te fārereira’a e tītauhia, ’ua ha’amata māua i te ’ite i te hepohepo ’e te fē’a’a ’ia fa’aipoipo-mau-hia māua mai tei ’ōpuahia.

’Ua « pi’i » māua tā’u mōmo’a vāhine, ma te hōhora i tō māua vaerua i te Atua nā roto i te pure. I te pae hope’a, ’ua parau mai te hō’ē ta’ata ia māua nō te hō’ē piha tōro’a i te hō’ē ’oire na’ina’i i rāpae noa mai i te ’oire rahi ’e tē vai nei hō’ē hoa e tāvana ’oia i reira. Ma te uiui ’ore, ’ua haere atu māua e fārerei iāna ’e ’ua ani atu iāna e ti’a ānei iāna e fa’aipoipo ia māua. Ma tō māua ’oa’oa rahi, ’ua fa’ari’i ’oia. ’Ua ha’apāpū mai tōna pāpa’i parau ia māua ē, e ti’a ia māua ’ia roa’a i te hō’ē parau fa’ati’a nō taua ’oire ra, e ’ia fa’aho’i mai i te mau pu’e parau ato’a nā mua a’e i te hora ’ahuru ma piti i te mahana nō muri iho.

I te mahana nō muri iho, ’ua haere atu māua i taua ’oire na’ina’i ra ’e ’ua haere i te fare muto’i nō te ani i te parau i tītauhia. I tō māua māere rahi, ’ua parau mai te muto’i ē e’ita ’oia e hōro’a mai te reira ia māua, nō te mea e rave rahi a’enei mau ta’ata fa’aipoipo ’āpī tei horo ’ē i tō rātou ’utuāfare, nō te fa’aipoipo huna noa i roto i taua ’oire ra, e ’ere ho’i te reira tā māua ’ōpuara’a. Fa’ahou ā ’ua tae mai ia māua te ri’ari’a ’e te ’oto.

Tē ha’amana’o nei au i te huru ’a pi’i ai au ma te muhumuhu i tō’u Metua i te ao ra ’ia ’ore e topa. ’Ua fa’ari’i au i te mana’o pāpū maita’i i roto i tō’u ferurira’a, i te paraura’a nā ni’a noa, « te parau fa’ati’a nō te hiero, te parau fa’ati’a nō te hiero ». ’Ua tātara ’oi’oi mai au i tā’u parau fa’ati’a nō te hiero ’e ’ua hōro’a atu i te muto’i, ma te hitimahuta rahi o tā’u mōmo’a vahine.

’Auē ïa te māere ē, ’a fa’aro’o ai māua i te muto’i i te paraura’a ē : « Nō te aha ’aita ’ōrua i parau ’oi’oi mai iā’u, nō Te ’Ēkālēsia a Iesu Mesia i te Feiā Mo’a i te mau Mahana Hope’a nei ’ōrua ? ’Ua mātau maita’i au i tā ’ōrua ha’apa’ora’a ». ’Ua ha’amata ’oi’oi ’oia i te fa’aineine i te pu’e parau. ’Ua māere fa’ahou atu ā māua, ’a haere ’ē ai te muto’i ma te ’ore i parau mai ia māua i te hō’ē mea.

E pae ’ahuru minuti i ma’iri, ’aita ’oia i ho’i mai. ’Ua hora 11:55 a’ena i te po’ipo’i, i te hora 12 noa e ti’a ai ia māua e fa’aho’i i teie mau pu’e parau. I reira iho, ’ua ho’i mai te muto’i ’e te hō’ē fanau’a ’ūrī nehenehe ma te parau mai e tao’a hōro’a teie nō te fa’aipoipora’a ’e ’ua hōro’a mai i te reira ’e te pu’e parau.

’Ua horo atu māua i te piha tōro’a a te tāvana ’e tā māua pu’e parau ’e te ’ūrī ’āpī. I muri iho ’ua ’ite atu māua i te hō’ē pere’o’o o te hau i te terera’a mai i mua ia māua. ’Ua fa’aea atu vau i mua i te pere’o’o. ’Ua tāpe’a te pere’o’o ’e ’ua ’ite atu māua i te pāpa’i parau i roto. I te ’itera’a mai ia māua, ’ua nā ’ō ’oia, « ’eiaha e ’ino’ino mai, ’ua parau vau ia ’ōrua i te hora ’ahuru ma piti. E ’ohipa tā’u e haere fa’ahou ra ».

’Ua fa’aha’eha’a vau iā’u iho ma te mū noa i te pi’ira’a ma tō’u ’ā’au ato’a i tō’u Metua i te ao ra, i te ani-fa’ahou-ra’a i te tauturu, ’ia ’ore e topa. I reira iho, tupu a’era te temeio. ’Ua parau mai te pāpa’i parau ia māua, « ’auē ïa ’ūrī nehenehe teie tā ’ōrua. I hea vau e nehenehe ai e ’ite mai i te hō’ē ’ūrī mai teie te huru nā tā’u tamaiti ?

’Oi’oi roa māua i te paraura’a ē « nā ’oe teie ’ūrī ».

Hi’o mai nei te pāpa’i parau ia māua ma te māere ’e ’ua parau mai, « nā reira, e haere ana’e i te piha ’ohipa ’e e fa’a’āfaro atu i teie ’ohipa ».

Piti mahana i muri iho, ’ua fa’aipoipohia māua Carol i te pae tīvira mai tei ’ōpuahia, ’e i muri iho ’ua tā’atihia māua i roto i te hiero nō Lima, Peru.

’Oia mau, e ti’a ia tātou ’ia ha’amana’o ē, te pi’ira’a ’o te hō’ē ïa ’ohipa nō te fa’aro’o ’e te ha’ara’a––te fa’aro’o ’o te ’itera’a ïa ē, e Metua i te ao ra tō tātou e pāhono nei i tā tātou mau pure mai te au i tōna pa’ari mure ’ore, ’e i muri iho, te ha’ara’a e tano i te mea tā tātou i ani. Purera’a—pi’ira’a—e nehenehe e riro ’ei tapa’o nō tō ’outou tīa’ira’a. Terā rā te ’ohipara’a i muri mai i te purera’a, e tāpa’o ïa nō te fa’aro’o mau—hō’ē fa’aro’o e tāmatahia i roto i te mau taime māuiui, te ri’ari’a ’aore rā te māuruuru ’ore.

Tē ani nei au ia ’outou ’ia feruri i te mau mea i muri nei :

  1. ’A tāmau noa i te feruri i te Fatu ’ei rāve’a mātāmua roa nō te tauturu.

  2. ’A pi’i, ’ia ’ore e topa. ’A fāriu atu i ni’a i te Atua ma te pure o te ’ā’au tae.

  3. I muri a’e i te pure, ’a rave i te mau mea ato’a tā ’outou e nehenehe nō te fa’ari’i i te mau ha’amaita’ira’a ’o tā ’outou i pure.

  4. ’A fa’aha’eha’a ia ’outou iho nō te fa’ari’i i te pāhonora’a i tōna taime ’e mai te au i tāna rāve’a.

  5. ’Eiaha e fa’aea ! E tāmau noa i te haere i mua i ni’a i te ’ē’a nō te fafaura’a ma te tīa’ira’a i te hō’ē pāhonora’a.

Penei a’e tē vai mau ra te hō’ē ta’ata, nō te huru tupura’a o te orara’a, e au ra tē fātata ra i te topa ’e tē hina’aro nei e pi’i, mai tā Iosepha Semita i rave ’a ti’aoro ai ’oia : « E te Atua, tei hea roa ’oe ? … E aha te maorora’a ’oe e tāpe’a ai i tō ’oe rima ? »7

’Oia ato’a i roto i teie huru tupura’a, ’a pure ma te « haerera’a i mua i te pae vārua » mai tei ha’api’ihia e te peresideni Russell M. Nelson,8 nō te mea e fa’aro’o-tāmau-hia tā ’outou mau pure !

’A ha’amana’o na i teie hīmene :

’Ua pure ānei ’oe ?

I te po’ipo’i nei ?

Ma te ani i te Fatu,

’Ia pāruru tīa’i atu

Ia ’oe nā ?

I te pure fa’a’ū’ana !

E riro te pō ’ei ao.

’Eiaha ïa e taiā,

Pure tāmau ā.9

’A pure ai tātou, e nehenehe tātou e putapū i te tauahira’a a tō tātou Metua i te ao ra, ’o tei tono mai i tāna Tamaiti Fānau Tahi nō te ha’amāmā i tā tātou hōpoi’a, mai te mea e pi’i tātou i te Atua, te fa’a’ite pāpū nei au ē e’ita roa tātou e topa. I te i’oa o Iesu Mesia, ’āmene.