’Āmuira’a rahi
Te tāhō’ēra’a i nā fa’auera’a rahi e piti
’Āmuira’a rahi nō ’Ēperēra 2024


Te tāhō’ēra’a i nā fa’auera’a rahi e piti

Tō tātou aravihi ’ia pe’e ia Iesu Mesia, tei huru ïa ’o tō tātou pūai ’e te mana ’ia ha’apa’o i te fa’auera’a mātāmua ’e te piti ma te tuea.

’Ōmuara’a

’A rātere ai māua tā’u vahine, ’o Lesa, nā te ao nei nō te hō’ē fa’auera’a ’ohipa, te māuruuru nei māua ’ia fārerei ia ’outou i roto i te mau ’āmuira’a rarahi ’e te mea na’ina’i. ’Ua riro tō ’outou paieti i roto i te ’ohipa a te Fatu ’ei pāturura’a ia māua ’e ’ei ’itera’a pāpū nō te ’evanelia a Iesu Mesia. Te ho’i mai nei māua mai roto mai i tō māua tere ma te uiui ē, ’ua ’aifaito ānei tā māua i hōro’a ia ’outou i tā māua i fa’ari’i mai.

Hōho’a
Te ’ē’aturu Rainbow Bridge.
Hōho’a
Te ’ē’aturu Tsing Ma Bridge.
Hōho’a
Te ’ē’aturu Tower Bridge.

’Ia rātere ana’e māua, e mea iti roa te taime nō te haere e māta’ita’i ri’i. Terā rā, mai te mea e nehenehe, e rave au i te tahi taime nō te hō’ē hia’ai ta’a ’ē. E aura’a ta’a’ē tō’u nō te hāmanira’a ’e te mau hōho’a nō te mau e’aturu. E mea maere nā’u te mau e’aturu fa’atautauhia. Te ’ē’aturu ānei nō Rainbow Bridge i Tokyo, te ’ē’aturu Tsing Ma Bridge i Hong Kong, te ’ē’aturu Tower Bridge i Lonetona, ’aore rā te tahi atu mau ’ē’aturu tā’u i ’ite, tē maere nei au i te māramarama o te mau rāve’a hāmanira’a i teie mau patura’a. Te hōpoi nei te mau ’ē’aturu ia tātou i te mau vāhi ’aita tā tātou e rāve’a nō te haere. (Nā mua roa, mai te taime a fa’aineinehia ai teie parau poro’i, ua tupu te hō’ē ’ati ’ē’aturu i Baltimore. Tē ’oto tātou i te pohera’a o vetahi ’e tē pūpū nei tātou i te tāpa’o aroha i te mau ’utuāfare i roto i te ’ati).

Hō’ē e’aturu fa’atautau nehenehe

’Aita i maoro a’enei, ’ua tonohia vau i Kalifonia nō te hō’ē ’āmuira’a, ’e ’ua haere fa’ahou vau nā ni’a i te ’ē’aturu Golden Gate Bridge, te hō’ē ïa hāmanira’a māere o te ao nei. Tē ’apiti nei teie patura’a tinitini i te hōho’a nehenehe, te ’ōpuara’a maita’i, ’e te hāmanira’a fa’ahiahia. E ’ē’aturu fa’atautauhia teie ’e nā pare ma te hope’a buka, ma te turuhia e te mau pou rarahi. Nā pare rahi nehenehe e piti e ti’a ra i ni’a a’e i te moana te mau tuha’a mātāmua i hāmanihia. Nā teie nā pare e tāpe’a i te mau niuniu ’āuri fa’atautau ’e te mau niuniu ’āuri fa’ati’ahia e turu ra i te ’ē’a. ’Ua riro te mau-pāpū-ra’a ’e te pa’ari o te pare ’ei maerera’a nō te hāmanira’a o teie ’ē’aturu.

Hōho’a
Te hāmanira’a i te Golden Gate Bridge.

Te mataiena’a nō te Golden Gate Bridge.

Tē fa’a’ite pāpū nei te mau hōho’a mātāmua o te hāmanira’a o te e’aturu i te ravera’a mau o teie ’ohipa. E ’itehia te turu o te tuha’a tāta’itahi o te e’aturu maoti nā pare ’aifaito maita’i tei tā’amuhia te tahi i ni’a i te tahi.

Hōho’a
Te hāmanira’a i te Golden Gate Bridge.

Mau hōho’a nā Getty Images/Underwood

I te otira’a te ’ē’aturu, ’e riro nā pare pa’ari maita’i ’e te mau pou i ha’amauhia i ni’a i te hō’ē niu papa ’ōfa’i ’ei hōho’a nō te pūai ’e nō te nehenehe.

Hōho’a
Te ’ē’aturu Golden Gate Bridge.

I teie mahana, tē ani atu nei au ia ’outou ’ia hi’o i te reira ’ē’aturu rahi, ’e tōna nā pare rahi ha’amauhia i ni’a i te hō’ē niu pa’ari nā roto i te hi’ora’a o te ’evanelia.

I te pae hope’a o te orara’a o Iesu Mesia, i te taime tā tātou e parau nei i teie mahana ē, te hepetoma mo’a, ’ua ui atu te hō’ē ha’api’i ture pharisea1 i te Fa’aora i te hō’ē uira’a tāna i ’ite ē, fātata e’ita e nehenehe e pāhono :2 « E Rabi, tei hea te parau rahi i roto i te ture ? » Nō te « rāmā iāna » ’e te ’imira’a i te pāhonora’a ’eta’eta, ma te mana’o ha’avare, ’ua fāri’i te ha’api’i ture i te hō’ē pāhonora’a pāpū, te mo’a, ’e te hanahana.

« ’Ua parau atura Iesu, Hina’aro ’oe i tō Atua ia Iehova ma tō ’ā’au ato’a, ’e ma tō vārua ato’a, ’e ma tō mana’o ato’a.

« ’O te ture mātāmua teie ’e te hau i te rahi ». Ma te fa’aro’o i tā tātou fa’aaura’a i ni’a i te e’aturu, te pare mātāmua !

« E mai te reira ato’a te piti, e aroha atu ’oe i tō ta’ata tupu mai tō aroha ia ’oe iho na ». Teie te piti o te pare !

« Te ture ato’a ’e te mau peropheta, tei teie nei ïa pu’e ture e piti nei ».3 Te mau tuha’a toetoe o te e’aturu !

E hi’opo’a tātou i teie nā fa’auera’a rahi e piti, tei fa’a’itehia ’e tei tai’ohia i roto i te pāhonora’a a Iesu Mesia. A nā reira ai ’outou, ’a hi’o na i te hōho’a o te e’aturu nehenehe fa’atautauhia nā roto i tō ’outou mata vārua.

’A here i te Fatu

Te mātāmua, e hina’aro i te Fatu ma tō ’outou ’ā’au ato’a, tō ’outou vārua ato’a, ’e tō ’outou mana’o ato’a.

I roto i teie pāhonora’a, tē ha’apoto nei Iesu Mesia i te mana’o tumu o te ture i tu’uhia i roto i te mau ha’api’ira’a mo’a o te faufa’a tahito. E here i te Fatu, o te fa’atumura’a ïa nā mua i ni’a i tō ’outou ’ā’au—to ’outou nātura mau. Tē ani mai nei te Fatu ia ’outou ’ia here ma tō ’outou vārua ato’a4—te tā’āto’ara’a o tō ’outou huru ha’amo’ahia—’e i te pae hope’a, ’ia here ma tō ’outou mana’o ato’a, tō ’outou ïa māramarama ’e te ferurira’a. ’Aita te here i te Atua i tā’ōti’ahia ’aita ato’a e hope’ara’a. E mea hope’a ’ore ’e e mea mure ’ore.

Nō’u nei, e nehenehe te fa’a’ohipara’a i te fa’auera’a rahi mātāmua e riro i te tahi taime ’ei mea ’ite-’ore-hia ’e te teimaha. Ma te māuruuru rahi, ’ia feruri ana’e au i te tahi atu mau parau tā Iesu i fa’ahiti, e rahi atu te māramarama o teie fa’auera’a : « ’Ua hina’ro ’outou iā’u ra, e ha’apa’o i tā’u parau ».5 E nehenehe au e rave i te reira. E nehenehe au e here i tō tātou Metua i te ao ra ’e ia Iesu Mesia, ’e e arata’i atu te reira i te pure ra, te tuatāpapara’a i te mau pāpa’ira’a mo’a, ’e te ha’amorira’a i roto i te hiero. Tē here ra tātou i te Metua ’e i te tamaiti nā roto i te ’aufaura’a i te tuha’a ’ahuru, te ha’amo’ara’a i te mahana sābati, te orara’a i te hō’ē orara’a vi’ivi’i ’ore ’e te mā, ’e te ha’apa’ora’a.

Pinepine te herera’a i te Fatu i te fāitohia nā roto i te mau ’ohipa ri’iri’i i te mau mahana ato’a, te ta’ahira’a i ni’a i te ’ē’a nō te fafaura’a : nō te feiā ’āpī, te fa’a’ohipara’a ïa i te rāve’a tūreiara’a sōtiare nō te patu ’eiaha rā nō te ha’amou ; te fa’aru’era’a i te fa’a’oa’oara’a, te teata, ’aore rā te ’ātivite e riro i te ha’afifi i te mau ture ; te fa’a’itera’a i te fa’atura nō te mau mea mo’a.

’A feruri i teie i hi’ora’a au maita’i. E Sābati ha’apaera’a mā’a ’e ’ua pātōtō māua ’o Vance6 i te ’ūputa o te hō’ē fare na’ina’i ’e te ha’eha’a. ’Ua tīa’i noa māua ’e te tahi atu mau diakono o te pupu autahu’ara’a i te parau, « ’A tomo mai », tuō-pūai-hia mai nā roto i te ’uputa i roto i te reo purutia. Te tuahine Muellar, hō’ē ïa o te mau vahine ’ivi ta’ata ratere i roto i te pāroita. E’ita tāna e nehenehe e pāhono ’ōhie noa i te ’ūputa, ’ua matapō ’oia. I tō māua tomora’a i roto i te fare ’ua mohimohi ho’i te māramarama, ’ua fāri’i mai ’oia ia māua ma te ani marū mai : « E aha tō ’ōrua i’oa ? ’E aha tō ’ōrua huru ? ’Ua here ānei ’ōrua i te Fatu ? Pāhono atu ra māua ’e fa’a’ite atu ra ē, ’ua haere mai māua nō te fāri’i i tāna ō ha’apaera’a mā. Noa atu tō māua fāito matahiti ’āpī, ’ua ’ite-’ōhie-hia tōna huru orara’a ha’iha’i, ’e ’ua putapū roa tōna pāhonora’a fa’aro’o : « ’Ua tu’u vau i te hō’ē moni i ni’a i te ’iri vaira’a i teie po’ipo’i. ’Ua māuruuru roa vau i te pūpūra’a i tā’u ō ha’apaera’a mā’a. E ti’a ānei ia ’oe ’ia tu’u i te reira i roto i te rata ’e ’ia pāpa’i i tā’u parau ō ha’apa’era’a mā’a ? » ’Ua fa’ateitei tōna here i te Fatu i tō mātou fa’aro’o i te mau taime ato’a a fa’aru’e ai mātou i tōna fare.

’Ua fafau mai te ari’i Beniamina i te pūai fa’ahiahia nō rātou ’o tē pe’e i te fa’auera’a rahi mātāmua. « ’Ua hina’aro ho’i au ’ia ha’amana’o ’outou i te maita’i ’e te ’oa’oa ’o te ta’ata e ha’apa’o i te mau fa’auera’a […] Inaha ho’i, e ha’amaita’ihia rātou i te mau mea ato’a, i te tino ’e o te pae vārua ato’a ho’i ; ’e ’ia ha’apa’o maita’i rātou ē tae noa atu i te hope’a ra, e fāri’ihia ïa rātou i te ra’i ra […] i roto i te ’oa’oa hope ’ore ra ».7

E arata’i te herera’a i te Fatu i te ’oa’oa mure ’ore ra !

’A here i tō ’outou ta’ata tupu

Nā ’ō a’era Iesu, « ’E mai te reira ato’a te piti, E aroha atu ’oe i tō ta’ata tupu, mai tō aroha ia ’oe iho na ».8 Teie te piti o te pare o te e’aturu.

Tē fa’aau nei Iesu i tā tātou hi’ora’a i ni’a i te ra’i, nō te here i te Fatu, i tā tātou hi’ora’a i rāpae i te fenua nei, nō te here i tō tātou ta’ata tupu, te tāne ’e te vahine. ’Ua tā’aihia rāua te tahi i te tahi. ’Aita te here ’o te Fatu e hope roa mai te mea ē, e tau’a ’ore tātou i tō tātou ta’ata tupu. Tei roto i teie here rāpae te mau tamari’i ato’a a te Atua ’aita e hi’ora’a i te huru o te ’āpeni, te ti’ara’a sōtiare, te runa’a, te moni, te matahiti, ’aore rā te ’ōpū fēti’i. E ’imi tātou ia rātou tei pēpē ’e tei ’ati, tei tu’uhia i te hiti, nō te mea, « hō’ē ana’e tō te ta’ata ato’a ti’ara’a i mua i te Atua ».9 E au ia tātou ’ia « aupuru i te feiā paruparu, ’ia fa’ateitei i te rima tautau ra i ni’a, ’e ’ia fa’a’eta’eta i te mau turi ’āvae paruparu ra ».10

Teie te tahi hi’ora’a : ’Ua maere te taea’e Evans11 i te fa’auru-ra’a-hia ’oia ’ia tāpe’a i tōna pere’o’o ’e ’ia pātōtō i te ’ōpani mātau-’ore-hia o te hō’ē ’utuāfare mātau-’ore-hia. I te ’īritira’a mai te hō’ē metua vahine ’ivi i te ’ōpani, ’ua hau i te ’ahuru tamari’i tā’u, ’ite maita’i atura ’oia i tō rātou huru orara’a fifi ’e te mau hina’aro rahi. Te fifi mātāmua, e mea ’ōhie, o te pēnira’a ïa i tō rātou fare, ’e e rave rahi matahiti i muri iho, te aupurura’a i taua ’utuāfare ra i te pae tino ’e i te pae vārua.

I muri a’e, ’ua pāpa’i teie metua vahine māuruuru nō ni’a i tōna hoa tei tonohia mai mai te ra’i mai : « ’Ua hope tō ’oe orara’a i te torora’a i te rima i tei iti roa i rotopū ia tātou. E hina’aro rahi tō’u ’ia fa’aro’o i te mau mea tā te Fatu e parau ia ’oe ’ia fa’a’ite ana’e mai ’oia i tōna māuruuru nō te maita’i tā ’oe i rave i te pae moni ’e i te pae vārua, nō te mau ta’ata o tā ’oe ’e tāna ana’e e ’ite i te hō’ē mahana. Māuruuru i te ha’amaita’ira’a mai ia mātou nā roto i te mau rāve’a e arave rahi […] nō te mau misiōnare tā ’oe i hōro’a mai […] Pinepine au i te uiui ē, ’o ’oe noa ānei tā te Fatu i rave, ’aore rā ’o ’oe noa ānei te ta’ata tei fa’aro’o.

Te herera’a i tōna ta’ata tupu, e tītau te reira i te mau ’ohipa hāmani maita’i ’e te tāvinira’a i te ta’ata tupu mai tā te Mesia i rave. E ti’a ānei ia ’outou ’ia fa’aru’e i tō ’outou ’ino’ino, e fa’a’ore ānei i te hapa a tō ’outou mau ’enemi, e fāri’i ānei ’e e tāvini ānei ’outou i te mau ta’ata tāpiri mai i o ’outou, ’e e tauturu ānei ’outou i te feiā ruhuruhiā ? E fa’auruhia ’outou tāta’itahi ’ia hāmani ana’e ’outou i tō ’outou pare o te here i te ta’ata tupu.

« Te hōro’ara’a i te tauturu ia vetahi ’ē—te tauto’o-pāpū-ra’a nō te ’atu’atu ia vetahi ’ē mai ia tātou e ’atu’atu nei ia tātou iho ’aore rā, hau atu—tō tātou ïa ’oa’oa. Mai te peu iho ā rā ē […] e ’ere te reira i te mea tano roa ia tātou, ’e mai te peu ē, e tītau te reira ’ia fa’aru’e tātou i tō tātou vāhi hau maita’i. Te orara’a i te reira fa’auera’a rahi piti, ’o te tāviri ïa nō te riro mai ’ei pipi mau nā Iesu Mesia ».12

Hō’ē tā’aira’a

I muri a’era ’ua ha’api’i Iesu, « Te mau ture ato’a ’e te mau peropheta, tei teie nei ïa pu’e ture e piti nei ».13 E ’ohipa maita’i roa teie. Tē vai ra te hō’ē tā’aira’a faufa’a i rotopū i te herera’a i te Fatu ’e te herera’a i tē tahi ’e tē tahi. ’Ia ti’a ho’i i te Golden Gate Bridge ’ia rave maita’i i tāna ’ohipa, e mea tuea te pa’ari o nā pou e piti ’e tē tuea te pūai nō te pāturu i te teimaha o te mau niuniu fa’atautau, te ’ē’a, ’e te mau pere’o’o ’e tere ra nā ni’a i te ’ē’aturu. ’Āhiri ’aita teie tueara’a, e fifi te e’aturu, ’e e nehenehe e pararī. ’Ia ti’a ho’i i te e’aturu fa’atautauhia ’ia rave maita’i i tāna tuha’a ’ohipa, e mea ti’a i tōna nā pou ’ia rave ’āmui maita’i i tā rāua ’ohipa. ’Oia ato’a, tō tātou aravihi ’ia pe’e ia Iesu Mesia, tei huru ïa ’o tō tātou pūai ’e te mana ’ia ha’apa’o i te fa’auera’a mātāmua ’e te piti ma te tuea.

Hōho’a
Te ’ē’aturu Golden Gate Bridge.

Terā rā, tē fa’a’ite maira te ’u’anara’a te mau mārōra’a i te ao nei ē, i te tahi taime ’aita tātou e ’ite ra ’e ’aore rā e ha’amana’o ra i te reira. Te tahi mau ta’ata, nō tō rātou fa’atumu rahi i ni’a i te ha’apa’ora’a i te mau fa’auera’a, ’aita ïa rātou e fāri’i maita’i roa i te feiā tā rātou e feruri ra ē, e ’ere i te mea parau ti’a roa. Te tahi pae, e mea fifi nā rātou ’ia here i te feiā e mā’iti ’ia ora i rāpae i te fafaura’a ’aore rā ’eiaha e haere i te purera’a.

Tē vai ato’a ra te feiā e ha’apūai nei i te faufa’a o te herera’a ia vetahi ’ē ma te ’ore e ’ite ē, e hopoi’a tā tātou pā’āto’a i mua i te Atua. Tē pāto’i hope nei te tahi pae i te mana’o ē, tē vai ra hō’ē parau mau pāpū, ’aore rā te maita’i ’e te ’ino, ’e tē ti’aturi nei rātou ē, hō’ē ana’e ’ohipa e anihia ia tātou ’oia ho’i, te fāri’i-maita’i-ra’a, ’e te fa’aturara’a i te mau mā’itira’a a vetahi ’ē. E nehenehe te hō’ē ’aore te tahi o teie mau ’aifaito-’ore-ra’a e fa’aturori e ’aore rā ’e fa’atopa roa i tō ’outou iho ’ē’aturu pae vārua.

’Ua fa’ata’a mai te peresideni Dallin H. Oaks i te reira i te nā ’ōra’a ē : « ’Ua fa’auehia ia tātou ’ia here i te mau ta’ata ato’a, i te mea ē, tē ha’api’i ra te parabole nō te ta’ata Sāmāria maita’i ē, e ta’ata tupu nō tātou te ta’ata tāta’itahi. Terā rā, ’eiaha tō tātou ha’apa’o i teie fa’auera’a piti ’ia fa’aha’amo’e ia tātou i te ture mātāmua, ’ia hina’aro i te Atua ma tō tātou ’ā’au, te vārua ’e te mana’o ato’a ».14

Pū’ohura’a

Nō reira, teie ïa te uira’a ia tātou tāta’itahi, nāhea tātou i te patu i tō tātou iho ’ē’aturu o te fa’aro’o ’e te ha’amorira’a, ma te hāmani i te mau pou teitei nō te ’ē’aturu nō te here i te Atua ’e nō te here i tō tātou ta’ata tupu ? A tī’ā ïa, nō ha’amata noa maira tātou. E nehenehe tā tātou mau tauto’ora’a mātāmua e hōho’a i te hō’ē fa’anahora’a i muri i te hō’ē tauera ’amura’a mā’a ’aore rā i te hō’ē fa’anahora’a mātāmua o te e’aturu tā tātou e hina’aro nei e hāmani. E nehenehe ato’a ē, te tahi mau ’opuara’a ’ia hāro’aro’a maita’i a’e i te ’evanelia a te Fatu ’aore rā ’ia fafau e fa’aiti i te ha’avā ia vetahi ’ē. ’Aore e ta’ata ’āpī roa ’aore rā pa’ari roa nō te ha’amata.

Hōho’a
Nino’a o te hō’ē ’ē’aturu.

I te roara’a o te tau, nā roto i te hō’ē fa’anahonahora’a feruri-maīte-hia ’e nā roto i te pure, ’e maita’i mai te mau mana’o huru tano ri’i. E riro te mau ’ohipa ’āpī ’ei mau peu mātaro. E riro te mau pāpa’ira’a mātāmua ’ei mau fa’anahora’a nehenehe. E hāmani tātou i tō tātou iho e’aturu pae vārua ma te ’ā’au ’e te vārua ha’amori i tō tātou Metua i te ao ra ’e i tāna tamaiti hō’ē roa ’e i tō tātou ato’a mau taea’e ’e mau tuahine ’o tē rave ra i te ’ohipa, ’o tē ha’uti ra ’e ’o tē ora ra ’e ’o tatou.

I te mau mahana i muri nei, ’ia haere ana’e ’outou nā ni’a i te hō’ē ’ē’aturu nehenehe fa’atautauhia, ’aore rā ’ia ’ite noa a’e ’outou i te hō’ē hōho’a, ’e tōna mau patu teitei, te ani atu nei au ia ’outou ’ia ha’amana’o i nā fa’auera’a rahi e piti tei fa’ata’ahia e Iesu Mesia i roto i te Faufa’a ’Āpī. ’Ia fa’auru mai te mau ha’api’ira’a a te Fatu ia tātou e ti’a ai. ’Ia fa’ateiteihia tō tātou ’ā’au ’e tō tātou vārua i ni’a, nō te here i te Fatu, ’e ’ia fa’afāriuhia i rāpae nō te here i tō tātou ta’ata tupu.

’Ia ha’apūai mai ho’i te reira i tō tātou fa’aro’o ia Iesu Mesia ’e i tōna tāra’ehara, tā’u ïa e fa’a’ite pāpū nei nā roto i te i’oa o Iesu Mesia, ’āmene.

Fa’ata’ara’a

  1. « I roto i te Faufa’a ’Āpī, [te ta’o pāruru e] tū’ati ïa i te ta’o pāpa’i parau, hō’ē ta’ata e tōro’a piahi ’e e ’orometua nō te ture, tae noa atu i te ture pāpa’ihia o nā buka e pae a Mose, e tae noa atu i « te mau peu tumu a te mau tupuna » (Mataio 22:35 ; Mareko 12:28 ; Luka 10:25) » (fa’atoro Bibilia, « Pāruru »).

  2. I tahito ra, ’ua fa’ahiti te mau ’orometua atiuda e 613 fa’auera’a o te Torah, ’e ’ua tuatāpapa pūai rātou i te faufa’a au noa o te tahi i ni’a i te tahi. Penei a’e ’ua hina’aro te pāruru e fa’a’ohipa i te pāhonora’a a Iesu i ni’a iāna. Mai te mea e parau ’oia ē, e mea faufa’a roa a’e hō’ē fa’auera’a, e nehenehe te reira e pari ia Iesu ’ia tau’a ’ore i te tahi atu huru o te ture. Terā rā ’ua ha’amāmū te pāhonora’a a te Fa’aora i te feiā tei haere mai nō te rāmā iāna nā roto i te hō’ē parau faufa’a rahi o tei riro i teie mahana, ’ei niu nō te mau mea ato’a tā tātou e rave nei i roto i te ’Ēkālesia.

  3. Mataio 22:36–40.

  4. Hi’o Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 88:15.

  5. Ioane 14:15.

  6. ’Ua tauihia nā i’oa e piti nō te pāruru i te orara’a o te ta’ata.

  7. Mosia 2:41.

  8. Mataio 22:39.

  9. 2 Nephi 26:33.

  10. Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 81:5.

  11. ’Ua tauihia te i’oa nō te pāruru te orara’a o te ta’ata.

  12. Russell M. Nelson, « Te piti o te ture rahi », Liahona, Novema 2019, 100.

  13. Mataio 22:40.

  14. Dallin H. Oaks, « E pitifa’auera’a rahi », Liahona, Novema 2019, 73–74.