’Ia au i tō te Fatu pa’ari tātou i fa’ari’i ai i te Buka a Moromona
Tē pure nei au ’ia riro te tai’ora’a i te Buka a Moromona i teie matahiti ’ei ’oa’oa ’e ’ei ha’amaita’ira’a nō tātou tāta’itahi ’e ’ia ha’afātata atu ā ia tātou i te Fa’aora.
Te mau taea’e ’e te mau tuahine here, tē māuruuru nei mātou nō tō ’outou itoito i roto i te tai’ora’a i te mau pāpa’ira’a mo’a e te Mai, pe’e mai. Māuruuru nō te mau mea ato’a tā ’outou e rave nei. E hope’ara’a hōhonu tā ’outou tū’atira’a i te mau mahana ato’a i te Atua ’e tāna parau. « Tē ha’amau nei ’outou i te niu nō te hō’ē ’ohipa faufa’a rahi roa. ’E nā roto i te mau mea iti e tupu mai ai tei rahi roa ra. »1
E tauturu te tai’ora’a i te mau ha’api’ira’a a te Fa’aora i roto i te mau pāpa’ira’a mo’a ia tātou ’ia fa’ariro i tō tātou ’utuāfare ’ei vāhi mo’a nō te fa’aro’o ’e ’ei pū nō te ha’api’ira’a ’evanelia.2 E ani te reira i te Vārua i roto i tō tātou fare. E fa’a’ī te Vārua Maita’i i tō tātou vārua i te ’oa’oa3 ’e e fa’afāriu ia tātou ’ei mau pipi nā Iesu Mesia roto e a muri noa atu.
I te mau matahiti i ma’iri a’enei, a tai’o ai tātou i te mau buka o te pāpa’ira’a mo’a, ’ua māta’ita’i tātou i te mau hōho’a o te mau ha’api’ira’a a te Atua i tāna mau tamari’i i roto i te mau tau tu’ura’a rahi ato’a o te ’evanelia.4
I roto i te mau tau tu’ura’a ato’a, ’ua ’ite tātou i te hō’ē hōho’a mātarohia. E fa’aho’i ’e ’aore rā e heheu mai te Atua i te ’evanelia a Iesu Mesia nā roto i tāna mau peropheta. E pe’e te mau ta’ata i te mau peropheta ’e e ha’amaita’i-rahi-hia rātou. I roto rā i te roara’a o te tau, ’ua fa’aea te tahi mau ta’ata i te ha’apa’o i te mau parau a te mau peropheta ’e ’ua fa’aātea ia rātou i te Fatu ’e i tāna ’evanelia. Tā tātou ïa e parau nei te tāivara’a. ’Ua heheu-nā-mua-hia te ’evanelia ia Adamu, ’ua fāriu ’ē rā te tahi o te mau tamari’i a Adamu ’e Eva i te Fatu i roto i te tāivara’a.5 Tē ’ite nei tātou i te hō’ē hōho’a nō te fa’aho’i-ra’a mai ’e te tāivara’a i tupu noa i te mau tau tu’uraa o Enoha, Noa, Aberahama, Mose ’e o vetahi ’ē.
Teie mahana, tē ora nei tātou i roto i te tau tu’ura’a nō te ’īra’a o te mau tau.6 Teie ana’e te tau tu’ura’a e ’ore e hope i roto i te tāivara’a.7 E tāpa’o teie tau tu’ura’a ’evanelia i te ha’amatara’a o te Tae-Piti-ra’a mai o te Fa’aora Iesu Mesia ’e i tāna fa’aterera’a mileniuma.
E aha te ta’a ’ē-ra’a i roto i teie tau tu’ura’a ? E aha tā te Fatu i hōro’a mai ia tātou i teie mahana, nō tō tātou ihoā rā ’anotau, ’o te tauturu ia tātou ’ia ha’afātata i te Fa’aora ’e ’ia ’ore roa e fa’aru’e iāna ?
Hō’ē pāhonora’a e tae mai i tō’u ferurira’a o te mau pāpa’ira’a mo’a ïa, te Buka a Moromona : te tahi fa’ahou ’ite nō Iesu Mesia iho ā rā.
Noa atu ’ua fafau mai te Atua e ’ore roa te hō’ē tāivara’a rahi e tupu fa’ahou, e ti’a ia tātou ’ia ha’apa’o maita’i ’e ’ia ara ’ia ’ape i tō tātou iho tāivara’a—ma te ha’amana’o, mai tā te Peresideni Russell M. Nelson i ha’api’i mai, « Tei ia tātou tāta’itahi te hōpoi’a nō tō tātou iho tupura’a i te pae vārua. »8 E ha’afātata tāmau noa te tuatāpapara’a i te Buka a Moromona, mai tā tātou e rave nei i teie matahiti, ia tātou i te Fa’aora—’e e tauturu ia tātou ’ia vai piri noa iāna.
Tē pi’i nei tātou i te reira te « ha’api’ira’a, » ’e e mea maita’i te reira nō te mea e tītau te reira i te tauto’ora’a. Terā rā, ’aita tātou e tītauhia ’ia ha’api’i i te hō’ē mea ’āpī. Te tahi taime, te tai’ora’a i te Buka a Moromona nō ni’a noa ïa i te mana’o e ’ua tū’ati tātou i te Atua i teie mahana—te ’atu’atura’a i te vārua, te ha’apūaira’a i te pae vārua hou tātou e haere ai e fārerei te ao nei, ’aore rā e ’imi ai i te ora i muri a’e i te hō’ē mahana fifi i roto i te ao nei.
E tuatāpapa tātou i te mau pāpa’ira’a mo’a ’ia ti’a i te Vārua Maita’i, te ’orometua rahi, ’ia fa’ahōhonu i tō tātou fa’afāriura’a i te Metua i te ao ra ’e ia Iesu Mesia ’e ’ia tauturu ia tātou ’ia riro rahi atu ā mai ia rāua te huru.9
Ma teie mau mana’o i roto i te ferurira’a, e ti’a ia tātou ’ia ui ia tātou iho, « E aha tā te Vārua Maita’i i ha’api’i ia tātou i teie hepetoma a tuatāpapa ai tātou i te Buka a Moromona ? » ’e « Nāhea te reira e ha’afātata ai ia tātou i te Faaora ? »
E mau uira’a maita’i roa teie nō tā tātou tuatāpapara’a papa’ira’a mo’a i te fare. E mau uira’a maita’i ato’a teie nō te ha’amata i te hō’ē piha ha’api’ira’a nō te Sābati i te fare purera’a. E ha’amaita’i tātou i tā tātou ha’api’ira’a i te fare purera’a i te Sābati nā roto i te ha’amaita’ira’a i tā tātou ha’api’ira’a i te fare i te roara’a o te hepetoma. Nō reira, i roto i tā tātou mau piha ha’api’ira’a i te Sābati, « ’o ’oia ’o tei a’o atu ’e ’o ’oia ’o tei fa’ari’i mai, ’e ’ua ha’amāramaramahia ’e ’ua ’oa’oa ’āpipiti ho’i rāua. »10
Teie te tahi mau ’īrava tā te Vārua i tu’u mai i roto i tō’u ferurira’a nō roto mai i te tuatāpapara’a o teie hepetoma i te Buka a Moromona :
-
’Ua fa’ause Nephi ia Iakoba ’ia « fa’aherehere i teie nei mau ’api ’e ’ia hōro’a […] i terā u’i i terā u’i. E mai te mea tē vai ra te tahi mau a’ora’a mo’a, ’aore rā te heheura’a […] ’e ’aore rā te tohu », e mea ti’a ia Iakoba ’ia « pāpa’i […] i te reira i ni’a i teie mau ’api […] nō te maita’i o tō [rātou] mau ta’ata ».11
-
’Ua fa’a’ite pāpū o Iakoba i muri iho : « ’Ua ’imi mātou i te [mau pāpa’ira’a mo’a] […] ’e nō te mea, tē vai ra teie mau ’itera’a pāpū ia mātou nei, ’ua roa’a ïa ia mātou te ti’aturi, ’e ’ua riro tō mātou fa’aro’o ’ei mea ’āueue ’ore. »12
Teienei, ’ua fa’aha’amana’o mai teie mau ’īrava iā’u i te mea tā Nephi i parau nā mua atu nō ni’a i te mau ’api veo :
« ’Ua roa’a mai ia mātou te mau pāpa’a parau […] ’e ’ua tai’o i te reira ’e ’ua ’ite mātou ē […] e mea faufa’a rahi ho’i te reira ia mātou, ’e nō reira ho’i i ti’a ai ia mātou ’ia fa’aherehere i te mau fa’auera’a a te Fatu i tā mātou mau tamari’i.
« Nō reira, ’ia au i tō te Fatu ra pa’ari e mea ti’a roa ia mātou ’ia hōpoi atu i te reira nā muri ia mātou, ’a tere ai mātou nā roto i te mēdēbara e tae atu ai i te fenua i fafauhia ra. »13
I teienei, mai te mea e pa’ari tō Lehi ’e tōna ’utuāfare ’ia fa’ari’i i te mau pāpa’ira’a mo’a, e pa’ari ato’a ïa te reira nō tātou. ’Aita te faufa’a rahi ’e te mana vārua o te mau pāpa’ira’a mo’a e morohi i roto i tō tātou orara’a i teie mahana.
’Aita e nūna’a ta’ata i roto i te ’ā’ai i fa’ari’i a’enei i te Buka a Moromona ’e i te tahi atu mau pāpa’ira’a mo’a mai ia tātou i teie mahana.14 ’Oia mau, ’ua ha’amaita’ihia Lehi ’e tōna ’utuāfare i te ravera’a i te mau ’api veo nā muri ia rātou, ’aita rā tā rātou e buka nō te mau ti’ahapa ato’a ! Te Buka a Moromona faufa’a roa a’e, o tā tātou iho ïa buka. Teie te hōho’a tā mātou e tai’o nei.
I roto i te ’ōrama a Lehi nō te tumu rā’au nō te ora, ’ua ha’api’i mai Lehi ia tātou i te faufa’a nō te ’itera’a o te ta’ata iho nā roto i te here o te Atua. I muri a’e i tōna ’amura’a i te hotu, ’ua ’ite atu Lehi i tāna vahine, Saria, ’e tāna nā tamaiti o Nephi ’e o Samu i te ātea iti a’e.
« Tē ti’a ra ratou mai te mea ra ē, ’aita rātou i ’ite i te vāhi tā rātou e haere ra.
« … ’Ua tārape atu ra vau ia rātou, » ’ua parau a’era Lehi, « ’e ’ua parau ato’a atu ra vau ma te reo pūai ’ia haere mai rātou iā’u ra, ’e ’ia ’amu i te hotu, ’o tei hina’aro-roa-hia a’e i tō te mau hotu ’e’ē ato’a ra.
« ’E […] ’ua haere mai ra rātou iā’u ’e ’ua ’amu ato’a ihora i te hotu ».15
E mea au nā’u te hi’ora’a ’o Lehi nō te aupurura’a i te mau tamari’i. ’Ua ora ’o Saria, Nephi ’e ’o Samu i te hō’ē orara’a maita’i ’e te parau-ti’a. Tē vai ra rā tā te Fatu hō’ē mea maita’i a’e, hō’ē mea au a’e nō rātou. ’Aita rātou i ’ite i hea e ’ite ai te reira, o Lehi rā ’oia. Nō reira, ’ua pi’i ’oia ia rātou, « ma te reo pūai », ’ia haere mai rātou iho i te rā’au o te ora ’e ’ia ’amu i te hotu. E mea māramarama tāna arata’ira’a. ’Aita e ta’a-’ore-ra’a.
’O vau te hotu nō te hō’ē ā huru ti’ara’a metua.16 I tō’u vai-tamari’i-ra’a, 11 ’aore rā 12 paha matahiti, ’ua ani mai tō’u metua vahine iā’u, « Mark, ’ua ’ite ānei ’oe iho, nā roto i te Vārua Maita’i, e parau mau te ’evanelia ? »
’Ua hitimahuta vau i tāna uira’a. ’Ua tāmata noa vau nō te riro ’ei « tamaiti maita’i, » ’e ’ua mana’o vau e ’ua nava’i te reira. ’Ua ’ite rā tō’u metua vahine, mai ia Lehi, e hina’arohiai te hō’ē mea hau atu. ’Ua ti’a iā’u ’ia ha’a ’e ’ia ’ite nō’u iho.
Pāhono atura vau ’aita ā vau i fa’ari’i atura i taua ’itera’a ra. E au ē ’aita roa atu ’oia i māere i tā’u pāhonora’a.
’Ua parau mai ra ’oia i te hō’ē mea ’aita roa atu i mo’ehia iā’u. Tē ha’amana’o nei au i tāna mau parau i teie mahana : « Tē hina’aro nei te Metua i te ao ra ’ia ’ite ’oe nō ’oe iho. E ti’a rā ia ’oe ’ia tūtava. E ti’a ia ’oe ’ia tai’o i te Buka a Moromona ’e ’ia pure nō te ’ite nā roto i te Vārua Maita’i. E pāhono mai te Metua i te Ao ra i tā ’outou mau pure. »
’Aita ho’i au i tai’o a’e nei i te Buka a Moromona. ’Aita vau i mana’o ’ua nava’i tō’u pa’ari nō te rave i te reira. Terā rā, ’ua ’ite maita’i a’e tō’u metua vahine.
’Ua fa’atupu tāna uira’a i te hō’ē hina’aro i roto iā’u ’ia ’ite nō’u iho.
Nō reira, i te mau pō ato’a, i roto i te piha tā’u e fa’a’ohipa e piti o tō’u mau taea’e, e tū’ama vau i te mōrī i ni’a a’e i tō’u ro’i ’e e tai’o vau i te hō’ē pene i roto i te Buka a Moromona. I muri iho, ma te tūpohe i te mōrī, ’ua ne’e au mai ni’a mai i te ro’i i ni’a i tō’u turi ’āvae ’e ’ua pure au. ’Ua pure atu ā vau ma te ’ā’au tae ’e ma te hina’aro rahi hau atu i tā’u i ’ore i rave a’enei. ’Ua ani au i te Metua i te Ao ra ’ia fa’a’ite mai iā’u i te parau mau o te Buka a Moromona.
I tō’u ihoa ha’amatara’a i te tai’o i te Buka a Moromona, ’ua ’ite au e ’ua ’ite te Metua i te Ao ra i tā’u mau tauto’ora’a. ’E ’ua ’ite au e mea faufa’a vau nōna. ’A tai’o ’e ’a pure ai au, ’ua tae mai te mau mana’o tāmāhanahana ’e te hau i ni’a iā’u. I terā ’e terā pene, ’ua rahi atu ā te māramarama o te fa’aro’o i roto i tō’u vārua. I roto i te roara’a o te tau, ’ua ’ite a’era vau ’ua riro teie mau mana’o ’ei ha’apāpūra’a o te parau mau nā te Vārua Maita’i.17 ’Ua ha’api’i au nō’u iho e parau mau te Buka a Moromona ’e o Iesu Mesia te Fa’aora o te ao nei. ’Auē tō’u māuruuru rahi nō te anira’a fa’auru a tō’u metua vahine.
’Ua tāpa’o teie ’itera’a nō te tai’ora’a Buka a Moromona i tō’u tamari’ira’a i te ha’amatara’a te fa’anahora’a tai’ora’a pāpa’ira’a mo’a ē tāmau noa nei i te ha’amaita’i iā’u i teie mahana. Tē tāmau noa nei ā vau i te tai’o i te Buka a Moromona ’e i te tūturi nō te pure. ’E tē ha’apāpū tāmau noa nei te Vārua Maita’i i tāna mau parau mau.
’Ua tano te parau a Nephi. E pa’ari i roto i te Fatu ’ia ta’ita’i tātou i te mau pāpa’ira’a mo’a nā muri ia tātou i te roara’a o tō tātou orara’a. ’Ua fa’ariro te Buka a Moromona te « ’ōfa’i tua tāpe’a » i teie tau tu’ura’a ’ei mea ta’a ’ē i te mau tau tuura’a ato’a nā mua atu. ’Ia tuatāpapa tātou i te Buka a Moromona ’e ’ia pe’e tātou i te peropheta ora, ’aita ïa e tāivara’a i roto i tō tātou orara’a.18
E ’ere te anira’a manihini ’ia haere i te rā’au o te ora ma te mau māite i te parau a te Atua i te hō’ē noa anira’a nā Lehi i tōna ’utuāfare, ’aore rā nā tō’u metua vahine iā’u ’ia tai’o ’e ’ia pure nō ni’a i te Buka a Moromona. E anira’a manihini ato’a rā teie nā tō tātou peropheta, te Peresideni Russell M. Nelson, ia tātou tāta’itahi.
’Ua parau ’oia, « Tē fafau atu nei au ē, ’ia tuatāpapa ’outou i te Buka a Moromona nā roto i te pure i te mau mahana ato’a, e rave ïa ’outou i te mau fa’aotira’a fa’ahiahia roa—i te mau mahana ato’a Tē parau fafau atu nei au ē ’ia feruri māite ’outou i tā ’outou i tuatāpapa, e matara te mau ha’amāramarama o te ra’i, ’e e fa’ari’i ’outou i te mau pāhonora’a i tā ’outou iho mau uira’a ’e te arata’ira’a nō tō ’outou iho orara’a. »19
Tē pure nei au ’ia riro te tai’ora’a i te Buka a Moromona i teie matahiti ’ei ’oa’oa ’e ’ei ha’amaita’ira’a nō tātou tāta’itahi ’e ’ia ha’afātata atu ā ia tātou i te Fa’aora.
Tē ora nei te Metua i te Ao ra. ’O Iesu Mesia tō tātou Fa’aora ’e Tāra’ehara. Tei roto tāna mau parau i te Buka a Moromona ’e tē fa’a’ite nei te reira i tōna here. ’O te Peresideni Russell M. Nelson te peropheta ora a te Fatu i ni’a i te fenua i teie mahana. ’Ua ’ite au e parau mau teie mau mea nā roto i te fa’a’itera’a pāpu a te Varua Maitai, ’itera’a pāpū tā’u i fa’ari’i i te taime mātāmua i tō’u tai’ora’a i te Buka a Moromona i tō’u tamari’ira’a. I te i’oa o Iesu Mesia, ’āmene.