2005
Ia vai ineine… ia vai puai noa outou mai teie taime atu â
Novema 2005


Ia vai ineine… ia vai puai noa outou mai teie taime atu â

E ore roa te mau peu ri‘ari‘a e upooti‘a mai te mea e haavi te parau-ti‘a o te taata iho.

Ua haamamuhia‘e nei outou i roto i te hoê tau‘araa parau e i roto i te reira to outou mana‘o i auaha hapehia’i e i faainohia’i ? Ua tupu na te reira ohipa i ni‘a ia‘u fatata 25 matahiti i ma‘iri a‘e nei, e te riri no taua tau‘araa parau oti-ore ra, ua vai noa ïa e tae mai i teie mahana.

Ei peresideni misioni, ua titau manihinihia vau, e te tahi atu feia o te Ekalesia, ia farerei i te tavana no te hoê o te mau oire i roto i ta matou misioni. Ua farii oia ia matou ma te maitai i roto i ta’na piha toro‘a. Ua tae ta matou tau‘araa parau i ni‘a i te mau mana‘ona‘oraa o teie mahana. E ua ui mai oia e, no te aha te Ekalesia e rave ai i te ohipa misionare i roto i to’na oire.

Aita teie mau mea i mana‘ohia. Tau hepetoma mua a‘e, ua tae mai te hoê iteraa i roto ia‘u e, e ui mai oia i taua uiraa ra, e eaha ïa ta‘u pahonoraa. Pahono atura vau, « E horo‘a te evanelia a Iesu Mesia i te mau pahonoraa e i te mau faaotiraa no te mau fifi ato‘a o teie nei ao, oia’toa no te mau mea e faaino i te mau taata maitai o to oe oire. No reira matou i haere mai ai i ô nei ».

Ua mana‘o vau e, e hinaaro paha ïa te tavana ia ite atu â. Area râ, ua taui to’na huru. Ma te feaa, ua faatere te tahitohito i to’na huru. Ua riri oia i ta‘u haafatataraa havare-ore i te mau tamataraa i roto i teie nei ao e ua tape‘a i to matou tere farerei ia’na. E aita roa hoê noa‘e faataaraa i faati‘ahia.

I teie po‘ipo‘i, te hinaaro nei au i te faaoti i teie nei tau‘araa parau. Te ti‘aturi nei au e, te faaroo maira teie tavana maitai no te mea, e mau mea faufaa roa ta‘u mau parau i muri nei no teie ao arepurepu.

Ua ora maitai tatou i roto i te mau vero o teie mau tau nei. Ua tupu pinepine te reira ma te rahi. E mea taehae te mau puai o te natura i roto i to ratou aanoraa, e mea aroha ore te mau aroraa a te enemi, e e arata‘i te hiaai hi‘opo‘a-ore-hia i te mau ohipa neneva, te taparahiraa e te ma‘iriraa o te utuafare tei piri atu i te faito mana‘o-ore-hia. Te miti rahi i Asia apato‘a, e te mau mata‘i rorofa‘i i te mau Hau Amui no Marite, o to ratou mau pohe ri‘ari‘a, o te mau vero ïa tei tupu iho nei o tei titau i to tatou tau‘araa. Ua turu mai te mau rima e te aau o te ao taato‘a i te feia tei roohia i teie ati. No te hoê taime poto noa, ua hopoihia mai te tauturu aroha e te here.

Ua aitarahu tatou i te feia e faahaamana‘o mai ia tatou i to te taata turu‘iraa i ni‘a i te Atua, ia ta‘iri-ana‘e-hia e te mau ati. Te hoê vahine ivi i roto i te puhaparaa no te feia nohoraa ore, no to’na horuhoru i te pohe-ta‘ue-raa o ta’na mau tamaiti, ua ninii mai oia i teie mau parau, « eiaha to‘u faaroo ia pohe ». Ua ani u‘ana te mau taata i ora mai e tei paruparu i te riri rahi o Katrina i teie taparuraa e, « A pure no matou ».1

Ua riro teie mau vero ei tau‘araa parau hope-ore. E mau mana‘o to te feia faaau, te feia politita, te feia ite, e rave rahi atu â, no teie nei mau tumu. Teie te parau a te Fatu o Iesu Mesia no ni‘a i te Faaho‘i-faahou-raa mai o Ta’na evanelia :

« No reira, O vau o te Fatu, no to‘u iteraa i te ati rahi o te tae mai i ni‘a i te mau taata o te ao nei, ua ti‘aoro atu vau i ta‘u tavini ia Iosepha Semita, tamaiti, e ua parau atura ia’na no roto mai i te ra‘i, e ua horo‘a atura i te mau faaueraa ia’na ra…

« A ma‘imi i teie nei mau faaueraa, no te mea e parau mau te reira o te ti‘a ia ti‘aturi e e faatupu-mau-hia te mau tohuraa e te mau fafauraa e itehia i roto i te reira ».2

A faahi‘o ti‘a tatou i to tatou tau‘araa i te mau tumu e i te mau opuaraa no teie mau vero. Inaha râ, aita te aparauraa e titauhia i ô nei no te mea, tei ia tatou ra te îraa no te evanelia a Iesu o te ti‘a ia tatou ia turu‘i atu i ni‘a iho. A ma‘imi i te mau parau a te mau peropheta i roto i te Buka a Moromona e i te Bibilia ; a tai‘o i te mau haapiiraa a Iesu Mesia i roto i te pene 24 no Mataio3 ; a tai‘o i te mau heheuraa a te Fatu no teie tau hopea nei i roto i Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau.4 I roto i te reira, e haapii mai tatou i te mau opuaraa a te Atua no teie nei mau mea.

E hoho‘a te mau vero no te enemi, e e titauhia te enemi i roto i te tuhaa no te faanahoraa a te Metua i te Ao ra no te oaoa o Ta’na mau tamarii. Mai te mea ua ti‘a to tatou aau i mua i te Atua, e haapii te enemi ia tatou, e e tauturu ia tatou ia haavi i to tatou natura ino, e ia faaamu i te maramarama i roto ia tatou. Ahiri e aita e enemi, eita ïa tatou e ite i te ma‘iti i te « tuhaa maitai ».5 E tauturu te enemi ia tatou ia ite ahea tatou e tatarahapa‘i, no te hopoi mai i roto i te auraroraa niu, no te tauahi puai i te parau-ti‘a e ia oaoa i te « hau o te Atua ».6

Ia hau atu to tatou ruuruuraa i te parau-ti‘a, e rahi atu â ïa to tatou oaoaraa i te parururaa a to tatou Faaora. O Oia te Rahu Nui e te Fatu o te ao nei. E tamaru Oia i te mata‘i e i te mau are.7 E faaora Ta’na mau haapiiraa e Ta’na Taraehara i te varua o tei tatarahapa. O Oia te Mesia e aore râ, te Faaora e na roto Ia’na, e nehenehe ai tatou e faatere i to tatou iho ao, noa’tu e aro puai mai te ati ia tatou. A faaroo mai na i te parau mau :

« E e haere mai te Mesia i te tau mau ra, ia ti‘a Ia’na ia faaora i te mau tamarii a te taata i te hi‘araa ra. E no te mea ua faaorahia ratou i taua hi‘araa ra, ua riro ratou ei mea ti‘amâ e a muri noa’tu, i te ite i te maitai e te ino ; ia rave ratou i tei au i to ratou iho hinaaro, e ia ore ratou ia ravehia maori râ, e te utu‘a a te ture i te mahana rahi e te hopea ra, mai te au i te mau faaue ta te Atua i horo‘a maira.

« No reira, e mea ti‘amâ te mau taata i te pae tino nei ; e ua horo‘ahia mai te mau mea ato‘a ia ratou e maitai ai te taata. E e mea ti‘a ia ratou ia rave i te ti‘amâ e te ora mure ore, na roto i te Arai rahi o te taata ato‘a, e ia imi i te tîtîraa e te pohe, mai te au i te tîtîraa e te mana o te diabolo ; no te mea te titau nei oia ia roohia te taata ato‘a i te ati mai ia’na ihora ».8

E mea ti‘a ia haamana‘o tatou e o te diabolo ra o te haamou ïa.

I roto i teie nei oraraa, e ti‘amâ tatou mai te mea e faati‘a to tatou huru tahuti ia tatou. Eita paha tatou e ti‘a ia faaea i ni‘a i te tahua aroraa i te mau fenua atea e aore râ, e tape‘a i te riri o te vero i to tatou nei rima aroha e aore râ, ia horo ti‘amâ mai te mea e mea ino to tatou ‘ea. E parau mau râ eita teie mau mea e hi‘opo‘a i to tatou iho ao. O tatou râ, oia ïa !

Teie ta te peropheta Iosepha Semita i parau : « Ua riro te oaoa ei fâ e ei hoho‘a no to tatou nei ora ; e o te hopea ihoa ïa, mai te mea e tutava tatou i ni‘a i te e‘a o te arata‘i ia tatou i reira ; e teie nei e‘a o te haapa‘o ïa, te parau-ti‘a, te faaroo, te mo‘a e te haapa‘oraa ïa i te mau faaue a te Atua ».9

No reira e teie nei tavana faaturahia e, e hopoi mai te evanelia a Iesu Mesia i te mau pahonoraa no te mau fifi ato‘a o te ao nei, no te mea, e afa‘i mai oia i te mau faaotiraa no te mau ma‘i o te varua ora tata‘itahi.

I te mau taime ato‘a e ta‘iri mai te vero, e topa mai te hoê titauraa mo‘a i ni‘a ia tatou ia maitai roa tatou. E ui tatou ia tatou iho e, « Eaha râ te tuhaa o to‘u oraraa e tano ia taui ia ore te teimaha o te faautu‘araa ia tae mai ? »

I roto i te mau papa‘iraa mo‘a, ua haamaramarama mai te Fatu i te mea o Ta’na e titau ia tatou, ia tae mai te haavaraa. Teie Ta’na i parau : « No reira a tatua na i to outou mau tauupu e ia faaineinehia ho‘i outou. Inaha, no outou te basileia, e e ore roa te enemi e upooti‘a ra ».10

Ua faauehia te Ekalesia e to’na mau melo ia faarava‘i ia ratou iho e ia vai ti‘amâ noa.11 E haamata te faaineineraa na roto i te faaroo, no te faaupooti‘a ia tatou i te mau mea huru ê o te tae mai. E hi‘o tatou i te oraraa mai te hoê tere faaineineraa. Na te faaroo i te Fatu e i Ta’na evanelia e haamou i te măta‘u e e faafanau i te varuaraa.

E tupu te varuaraa i te rahi ia pure tatou « a pure, e… ia afaro noa to ratou haereraa i mua i te Fatu ».12 O te « mana‘o haava ïa e upooti‘a i ni‘a i te taata iho e i te aparauraa i te Mure Ore ».13

E faatupu te faaroo, te varuaraa e te haapa‘o i te feia tei ineine e tei faarava‘i ia ratou iho. A haapa‘o ai tatou i te fafauraa no te tuhaa ahuru, e paruruhia tatou i te hinaaro e i te mana o te haamouraa. A haapa‘o ai tatou i te haapaeraa maa e a horo‘a maitai ai tatou no te utuuturaa ia vetahi ê, e faaroohia mai ta tatou mau pure e e rahi atu â to tatou haapa‘o-maitai-raa. E tae ato‘a mai taua huru haamaitairaa ra ia haapa‘o tatou i te a‘o a te mau peropheta e ia ora noa i te mau mea e hinaarohia, te oreraa e tarahu e ia haaputu i te mau mea e hinaarohia no te oraraa no te patururaa ia tatou iho e to tatou mau utuafare no te hoê a‘e matahiti. E ere râ te reira i te mea ohie e « faaitoito râ tatou »14 e ore roa ta tatou fare haaputuraa e pau – e « e rava‘i e e toe mai ».15

Teie faahou â te parau a te Fatu : « No reira, ia vai puai noa outou mai teie taime atu â ; eiaha e măta‘u, no te mea no outou te basileia ».16

E roaa te puai e te faaoti papûraa na roto i te oraraa parau-ti‘a. Eita te taata e riro ei taata parau-ti‘a ia mo‘a noa i te Sabati e ia faahupehupe i te toe‘a o te hebedoma. E haamou te hiaai hi‘opo‘a-ore-hia e ia « rave tapetepete… i te mau mea mo‘a ».17 Ua haapii te peresideni Brigham Young e, « Te hara o te nehenehe e faaamahamaha i te taato‘araa o te huaai a Adamu e a Eva, o te oreraa ïa e rave maitai mai ta ratou i ite i te rave-raa-hia ».18

Ua riro te evanelia a Iesu Mesia ei e‘a e tae atu ai i te parau-ti‘a ra. E ore roa te mau peu ri‘ari‘a e upooti‘a mai te mea e haavi te parau-ti‘a o te taata iho. No reira, a faaroo tatou i te a‘o a te Aposetolo Paulo :

« Ua poto roa te ru‘i, ua fatata roa te ao : e teie nei, e haapae atu tatou i te mau ohipa o te pouri, e ahu tatou i te ahu o te ao.

« Ei haere nehenehe to tatou mai te haere ao ra, eiaha ma te hori ra, e te faata‘ero ra, eiaha te parau faufau, e te tai‘ata ra, eiaha te mârô e te feii ra.

« E tuu râ outou i ta te Fatu ra ta Iesu Mesia i ni‘a iho ia outou, e eiaha e faaitoito i ta te tino, ia tupu to te tino hinaaro ».19

Ta tatou hopoi‘a ta te Feia Mo‘a, o te faaineineraa ïa ia tatou iho, i teie fenua e i to’na mau taata no te Ho‘i-piti-raa mai o te Fatu o Iesu Mesia. Te ineineraa e te riroraa ei mea puai mai ta te evanelia i haapii, e haapapû ïa i te oaoa i ô nei e a muri a‘e e ia haamanuïa i teie « misioni rahi o te mileniuma ».

Ua titau u‘ana mai to tatou peresideni Hinckley e : « I teie nei e au mau taea‘e e au mau tuahine, ua tae mai te taime no tatou ia amo i te hopoi‘a, ia hi‘o ti‘a i te atea e ia faarahi i to tatou maramarama e i to tatou ite no ni‘a i te misioni rahi o te mileniuma a teie Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei. E anotau teie no te haapuairaa. E anotau no te haereraa i mua ma te feaa-ore, ma te ite i te auraa mau, te aanoraa e te faufaa o ta tatou misioni. E anotau teie no te raveraa i te mea ti‘a noa’tu eaha te tupu mai. E anotau no te haapa‘oraa i te mau faaueraa. E anotau no te imiraa na roto i te aroha e te here te feia tei roohia i te ati e i te feia o te ihu haere noa ra i roto i te pouri e i te mauiui. E anotau teie no te faatura e ia maitai, ia rave i te peu ma e i te peu nehenehe te tahi i te tahi i roto i to tatou mau auhoaraa. Oia ho‘i, ia riro mai to te Mesia ra huru ».20

Te faaite ra teie titauraa u‘ana a te perophea a te Fatu i to tatou e‘a i roto i teie anotau huehue. I te feia o te mauiui nei, te faatae atu nei matou i to matou aau ia outou na. Ia haamama mai te Metua i te Ao ra, na roto i To’na aroha faito-ore, i to outou zugo e ia faaî i to outou oraraa i taua hau ra o tei « hau ê atu i te ite ».21 Aita outou e ora hoê noa nei. Te amui nei matou i to matou here e to matou faaroo e ta matou mau pure i ta outou. A haere i mua i roto i te parau-ti‘a e maitai roa te mau mea ato‘a.

Na roto i te i‘oa o Iesu Mesia, amene.

Te mau nota

  1. Faahitihia i roto i te Evan Thomas, « The Lost City », Newsweek, 12 no tetepa 2005, 44.

  2. PH&PF 1:17, 37.

  3. Hi‘o ato‘a Iosepha Semita – Mataio.

  4. Hi‘o PH&PF 45 ; 88 ; 101 ; 133.

  5. « E te Atua, ua ti‘aturi matou nei », Te mau Himene, no. 99.

  6. Mosia 4:3.

  7. Hi‘o Mataio 8:25-27 ; Mareko 4:39.

  8. 2 Nephi 2:26-27 ; haapapûraa apitihia’tu.

  9. Aamu o te Ekalesia, 5:134-35.

  10. PH&PF 38:9.

  11. Hi‘o PH&PF 78:13-14 ; Providing in the Lord’s Way: A Leader’s Guide to Welfare (welfare handbook, 1990), 5.

  12. PH&PF 68:28.

  13. David O. McKay, i roto i te Conference Report, Atopa 1969, 8.

  14. Hi‘o Gordon B. Hinckley, « Ti‘a ma te paari e te pautuutu », Haapiipiiraa na te feia faatere na te ao ato‘a nei, 10 no tenuare 2004, 21.

  15. PH&PF 104:17.

  16. PH&PF 38:15.

  17. PH&PF 6:12.

  18. Discourses of Brigham Young, ma‘itihia e John A. Widtsoe (1954), 89.

  19. Roma 13:12-14.

  20. « This Is the Work of the Master », Ensign, Me 1995, 71 ; Hi‘o ato‘a « Te mau parau iritiraa », Liahona, Me 2005, 4.

  21. Philipi 4:7.