2005
Te mau parau iritiraa
Novema 2005


Te mau parau iritiraa

Ua riro te tupuraa o te Ekalesia mai to’na na‘ina‘iraa e tae roa mai i to’na faito i teie mahana, ei ohipa maere rahi, e o te haamataraa noa te reira.

E au mau taea‘e e au mau tuahine, te amui ato‘a’tu nei au i ta‘u faarii-poupou-raa ia outou i roto i teie amuiraa rahi a te Ekalesia i te ao ato‘a nei. Ua î roa te Pû amuiraa rahi i Roto Miti, e tae noa’tu i te tahi atu mau fare i ô nei, ua ite ato‘a. Te paraparau atu nei matou i te mau taata i roto i teie mau fare e tae noa’tu ia outou tei putuputu i tera fenua e tera fenua. Maeva ia outou tata‘itahi. Te here nei matou ia outou e te mau taea‘e e te mau tuahine.

Ua rave au i te hoê misioni i te fenua Peretane hau atu i te 70 matahiti i teie nei. I te reira tau, ua vai hoê noa te Basileia Peretane. Te hoê teie basileia politita rahi roa a‘e i to te mau nunaa ato‘a i ni‘a i te tino o te fenua nei. Te na ô ra te parau e, aita te mahana e topa i ni‘a i te Basileia Peretane. Ua tahirihiri te reva peretane i te ao ato‘a nei.

E maitai rahi tei tupu mai na roto i te reira basileia i roto i te mau mea e rave rahi. Tera râ, ua ite-ato‘a-hia te mamae rahi. Te tumu no te reira, o te haruraa ïa, te faatîtîraa, te tama‘i, e te aroraa. Ua hunahia te mau to‘eto‘e‘a o te mau faehau peretane na te ao ato‘a nei.

I teie mahana, ua mou taua mau mea ra. Teie ta Rudyard Kipling i papa‘i i roto i ta’na pehepehe « Recessional » no ni‘a i to’na mouraa :

Piihia i te atea, te mou nei to tatou mau pahi ;

I ni‘a i te mou‘a one e i ni‘a i te fenua, te ama nei i te auahi

E to tatou hanahana i nanahi ra,

Ua amuihia’tu ïa i te pau o Ninive e o Turia !

(« Atua no to matou Metua, tei itehia i tahito ra », Te mau Himene, no. 36)

E basileia taa ê o te vai ra i teie nei. E basileia no te Mesia te Fatu. E basileia no te evanelia i faaho‘i-faahou-hia mai. E basileia no te Atua. E eita roa’tu te mahana e taoto i ni‘a i te reira basileia. E ere te reira no roto mai i te haruraa, te aroraa, e aore ra, te tama‘i. No roto mai râ te reira i te taparuraa hau, i te iteraa papû, i te haapiiraa, hoê taata i te taime hoê.

Ua ite paato‘a outou e, i teie matahiti te faahanahana nei tatou i te 200raa o te mahana fanauraa o te peropheta Iosepha Semita, e i te 175raa o te matahiti te faati‘a-raa-hia te Ekalesia.

Ua riro te tupuraa o te Ekalesia mai to’na na‘ina‘iraa e tae roa mai i to’na faito i teie mahana, ei ohipa maere rahi, e o te haamataraa noa te reira.

Ua riro te paturaa hiero ei tapa‘o faaite no te reira tupuraa. 122 hiero ta tatou i teie nei o te tere nei i te mau fenua e rave rahi. Ua riro te reira ei haamaitairaa rahi no to tatou mau melo. Te taata tei ti‘amâ no te farii i te hoê parau faati‘a no te hiero, ua riro ato‘a ïa ei Feia Mo‘a haapa‘o i te mau Mahana Hopea nei. E riro oia ei taata aufau tuhaa ahuru ti‘a, e haapa‘o oia i te Parau Paari, e oraraa utuafare maitai to’na, e e riro oia ei taata ai‘a maitai i roto i te oraraa sotaiete. Ua riro te ohipa hiero ei hopearaa no ta tatou mau haapiiraa e ta tatou mau faaoaoaraa ato‘a.

I te matahiti i ma‘iri a‘e nei, e 32 milioni rahiraa oro‘a tei ravehia i roto i te mau hiero. Ua hau roa te reira i te rahiraa oro‘a tei ravehia i roto i te hoê o te mau matahiti na mua’tu. I teie mahana, te tahi pae o ta tatou mau hiero, te î nei ratou hau atu i te faito e ti‘a ia fariihia te taata i roto. E mea ti‘a ia pahonohia te hinaaro e te titauraa a to tatou mau Feia mo‘a faaroo.

Aita i maoro a‘e nei, ua faaara’tu matou i te parau no te hoê hiero apî i te pae apato‘a hitia o te râ i te afaa no Roto Miti. Te vai ato‘a ra e piti ti‘araa nehenehe roa i te pae tooa o te râ e i te pae apato‘a tooa o te râ o te afaa, no te maitai o te feia haafaufaa i teie mau fenua. Te ti‘araa matamua i reira tatou e patu ai, ua haamatahia ïa te faanahonahoraa, e e faaara’tu matou i te reira i teie po‘ipoi mua i te taata. E ui mai paha outou e, no te aha matou i haapa‘o noa ai ia Utaha. No te mea ïa e, ua rahi roa te ohipa e tupu nei i reira. Tera râ, te haere ato‘a nei â tatou i mua na roto i te mau hiero apî e patuhia i Rexburg e i Twin Falls, Idaho ; i Sacramento, Kalifonia ; i Helsinki, Finland ; i Panama City, Panama ; i Curitiba, fenua Beresilia ; e te tahi faahou, tera râ, mea maitai a‘e eiaha vau e faaite i te i‘oa i teie taime no te mea aitâ te reira i faaitehia’tura, fatata râ i te faaitehia. Te vai atura te tahi pu‘eraa tei roto â i te tau‘araa parau. No teie pu‘eraa ta‘u i faahiti atu, ua roaa mai te fenua, e te tere maitai nei te mau ohipa no te paturaa i te reira.

Te oaoa nei matou no te faaroo o to tatou mau taata, na roto ho‘i i te reira i tupu ai teie mau mea ato‘a.

Te tahi vahi fifi rii i roto i ta tatou ohipa no te hiero, maori râ, na roto i te parareraa te mau hiero i tera fenua e tera fenua, te tata‘i-piti-hia nei te raveraa o te ohipa monoraa. Te rave nei te taata no tera fenua e tera fenua i te ohipa i ni‘a i te hoê â apaparaa tupuna, mahuti mai ai hoê â mau i‘oa. Aita ratou e ite ra e, hoê â ohipa ta ratou e rave ra, e ta te mau taata i te tahi atu vahi. No reira, te rave nei matou i te tahi faanahoraa. No te faaoreraa i te tata‘i-piti-raa te ohipa, te vai ra te rave‘a o te rorouira. I roto i te mau tapa‘o matamua, te faaite maira te reira e, e afaro, e mai te mea e, e afaro, e riro ïa ei ohipa faahiahia no te ao taato‘a nei.

I teie nei, e rave rahi outou tei ite e, te faatere nei matou i te mau amuiraa tĭtĭ na roto i te rave‘a haapurororaa pee‘utari. No te rahi o te tupuraa o te Ekalesia, aita e ti‘a faahou i te mau melo no te Peresideniraa Matamua, te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti, e te tahi atu mau hui mana faatere rahi, ia tere roa i roto i te tĭtĭ tata‘itahi, maori râ, i te taime noa no te faati‘araa e no te vahiraa. Na roto i te haapurororaa pee‘utari, ua ti‘a ia matou ia paraparau i Roto Miti nei, e ia faaroohia e ia itehia matou i roto i te mau fare tĭtĭ, e i te tahi atu mau vahi ati a‘e te ao nei. E temeio te reira e te faahiahia ho‘i.

Te na reira nei outou e rave rahi no te amui mai i roto i to tatou amuiraa i teie mahana. Te amui nei tatou mai te hoê utuafare i te ao ato‘a nei i roto i te himene, te pure, te haapiiraa e te iteraa papû o to tatou mau taea‘e hui mana faatere.

Mauruuru no te mau mea ato‘a ta outou e rave nei, outou e te Feia Mo‘a nehenehe i te mau Mahana Hopea nei. Mauruuru no te ohipa rahi a te mau Hitu Ahuru area, te mau episekoporaa e te mau peresideniraa tĭtĭ, te feia faatere pŭpŭ tauturu, te mau peresideniraa hiero e te misioni, e e rave rahi, e rave rahi, e rave rahi atu â, o te horo‘a nei i te taime, te ohipa e te mau rave‘a, ma te aau tae, no te faahaere i te basileia o te Atua i mua i ni‘a i te fenua nei.

Te pure nei au, e au mau taea‘e e au mau tuahine, ia vai mai te mau haamaitairaa hau roa i te maitai o te ra‘i ra i ni‘a ia outou, na roto i te i‘oa mo‘a o Iesu Mesia ra, amene.