2005
Te mana no te Autahu‘araa i roto i te utuafare e te Ekalesia
Novema 2005


Te mana no te Autahu‘araa i roto i te utuafare e te Ekalesia

Te vai nei e rave rahi mau auraa e te tahi mau huru ê raa i roto i te huru e faaohipahia’i te mana autahu‘araa i roto i te utuafare e i roto i te Ekalesia.

Ta‘u parau tumu o te mana autahu‘araa ïa i roto i te utuafare e te Ekalesia.

I.

Ua pohe to‘u metua tane i te hituraa o to‘u matahiti. O vau te tamarii paari a‘e no na tamarii rii e toru ta to matou metua vahine ivi i tamata i te aupuru. I te taime a faatoro‘ahia’i au ei diakono, ua faaite mai oia i to’na oaoa e te vai nei te hoê taata tei mau i te autahu‘araa i roto i te utuafare. Ua tamau noa râ to matou metua vahine i te faatere i te utuafare, mai te piiraa i te hoê o matou no te pure ia tuturi amui ana‘e matou i raro i te mau po‘ipo‘i ato‘a. Ua vai au i roto i te taa-ore-raa. Ua haapiihia vau e na te autahu‘araa e peresideni i roto i te utuafare. Te vai nei râ paha te tahi mea aita vau i ite no ni‘a i te tereraa o taua ture ra.

I taua iho taime ra, te vai nei te hoê taata e parahi ra i piha‘iiho i to matou fare o tei faatere tîtî na e i te tahi mau taime e hamani ino na i ta’na vahine. E iria teie nei taata mai te hoê liona e e măta‘u teie nei vahine mai te hoê arenio i mua i te liona. Ia haere ana‘e raua i te fare pureraa, e haere noa ta’na ra vahine i muri noa mai ia’na. Na te reira i faariri i to‘u nei metua vahine. E vahine mana‘o puai to‘u metua vahine o te oreraa e farii i taua huru faatîtîraa ra, e e riri oia ia hi‘o i te tahi atu vahine ia hamani-ino-hia mai te reira te huru. Te haamana‘o nei au i to’na huru ia ite ana‘e au i te mau tane e faaohipa ti‘a ore nei i to ratou mana no te faati‘a i to ratou hinaaro i te faatere aore râ ia haavî e aore râ ia faahepo i ta ratou mau vahine i roto i te hoê noa‘e tuhaa no te parau-ti‘a ore (a hi‘o PH&PF 121:37).

Ua ite ato‘a vau i te tahi mau vahine faaroo tei ore i taa maitai i te tereraa o te mana autahu‘araa. No to ratou haamana‘oraa i to ratou auraa e ta ratou mau tane faaipoipo i roto i te utuafare, ua imi te tahi mau vahine ia faahaere i taua auraa i te piiraa i roto i te autahu‘araa a ta ratou mau tane, mai te episekopo, e aore râ peresideni misioni. I te tahi atu pae, te vai nei te tahi mau vahine otahi tei hamani-ino-hia e te mau tane (mai i roto i te faataa-ê-raa) o te tuati hape nei te autahu‘araa i te hamani-ino-raa a te tane e te ti‘aturi ore nei i te mana autahu‘araa. Eiaha te taata tei harûhia e te tahi matini uira e faaea i te faaohipa i te mana o te uira.

E tupu teie mau fifi tata‘itahi ta‘u i faahiti a‘e nei na roto i te taa-ore-raa i te mana autahu‘araa e te ture faahiahia e a peresideni ai teie nei mana i roto i te utuafare e i roto i te ekalesia te tere nei te autahu‘araa i roto i te tahi raveraa ê i roto i te utuafare e te ekalesia. Ua taahia e ua faaohipahia teie nei ture e te feia faatere rahi o te Ekalesia e o te utuafare ta‘u i matau, aita râ i haamaramaramahia. Aita ato‘a te mau papa‘iraa mo‘a, tei tapa‘o i te mau faaohiparaa huru rau i te mana autahu‘ara, e haamaramarama varavara nei e tei hea te mau ture e tano ia faaauhia i te faaohiparaa i te mana autahu‘araa i roto i te utuafare e aore râ i roto i te Ekalesia e aore ra, tei tano i na vahi e piti ato‘a.

II.

I roto i ta tatou nei haapiiraa faaroo e i roto i to tatou oraraa faaroo te vai nei te hoê auraa e haapuai amui ra i te utuafare e te Ekalesia. Te ti‘aturi nei te utuafare i ni‘a i te Ekalesia no ni‘a i te haapiiraa, te mau oro‘a, e te mau taviri no te autahu‘araa. Te horo‘a nei te Ekalesia i te mau haapiiraa, te mana e te mau oro‘a titauhia ia vai tamau noa te mau auraa utuafare e a muri noa’tu.

Te vai nei ta tatou mau faanahoraa e te mau faaoaoaraa i roto i te utuafare e te Ekalesia. No to ratou tuati-roa-raa-hia ua riro te taviniraa no te hoê ei taviniraa no te tahi. Ia ite ana‘e te mau tamarii i te mau metua ia rave maite i ta ratou mau piiraa i roto i te Ekalesia e haapuai te reira i to ratou mau auraa utuafare. Ia vai puai ana‘e te mau utuafare, e vai puai ato‘a te Ekalesia. E haere toopiti noa raua. E mea faufaa rahi e te mea titauhia te tahi e te tahi. Eita e ti‘a i te mau faanahoraa e te mau faaoaoaraa a te Ekalesia ia faaohipa i te taato‘araa o te taime ia ore te mau utuafare e tae atu i te taime utuafare. E eita e ti‘a i te mau faaoaoaraa utuafare ia faanahohia i te hoê hora e fifi e te pureraa oro‘a e aore râ te tahi atu mau pureraa faufaa rahi a te Ekalesia.

Ua hinaaro tatou i te mau faaoaoaraa a te Ekalesia e a te utuafare. Ahani e mea hope e e mea maitai te taato‘araa o te mau utuafare, e nehenehe ïa ta te Ekalesia e faaiti mai i te mau faaoaoaraa. I roto râ i te hoê ao e rave rahi to tatou feia apî e paari nei i roto i te mau utuafare te ora nei hoê ana‘e metua, e ere i te melo no te ekalesia, e aore râ e ere i te mea itoito i roto i te faatereraa o te evanelia, te vai nei te hoê hinaaro taa ê no te mau faaoaoaraa a te Ekalesia ia mono i te mea hinaarohia i roto i te mau utuafare. Ua ite to matou metua vahine ivi e te horo‘a nei te mau faaoaoaraa a te Ekalesia i ta’na mau tamaroa i te mau ohipa eita e nehenehe ia’na ia horo‘a no te mea aita e hoho‘a tane i roto i ta matou utuafare. Te haamana‘o nei au ia’na i te turairaa ia‘u ia hi‘o e ia tamata i te riro mai te mau tane maitai i roto i to matou nei paroita. Ua tura‘i oia ia‘u ia haere atu i roto i te faanahoraa scout e te tahi atu mau faaoaoaraa a te Ekalesia o te horo‘a mai i teie nei ohipa.

I roto i te hoê ekalesia te vai nei e rave rahi mau melo otahi tei ere i te hoaraa ta te Fatu i opua na te taato‘araa o ta’na mau tamaroa e tamahine, e ti‘a i te Ekalesia e ta’na mau utuafare ia haape‘ape‘a taa ê no ni‘a i te mau hinaaro o te feia apî paari otahi.

III.

E ohipa te mana autahu‘araa i roto i te utuafare e te Ekalesia. Te Autahu‘araa o te mana ïa o te Atua tei faaohipahia no te haamaitai i te taato‘araa o Ta’na mau tamarii, te tane e te vahine. Te faahaere nei te tahi o ta tatou mau parau haapotohia, mai « te mau vahine e te autahu‘araa » i te tahi mana‘o hape. E ere te mau tane « te Autahu‘araa ». Te pureraa Autahu‘araa o te hoê ïa pureraa no te mau taata tei mau e te faaohipa i te autahu‘araa. E noaa te mau haamaitairaa o te autahu‘araa, mai te bapetizoraa, te fariiraa i te Varua Maitai, te oro‘a hiero e te faaipoiporaa mure ore, i te mau tane e te mau vahine ato‘a. E ohipa te mana o te autahu‘araa i roto i te utuafare e te Ekalesia, mai te mau i te mau ture ta te Fatu i haamau.

I te poheraa o to‘u metua tane, ua peresideni to‘u metua vahine i to matou utuafare. E ere to’na toro‘a i te toro‘a autahu‘araa, area râ mai te metua e ora nei i roto i to’na faaipoiporaa ua riro mai oia te taata faatere i roto i to’na utuafare. I te hoê taime, ua faatura noa oia i te mana autahu‘araa a to matou episekopo e a to te tahi atu feia faatere no te Ekalesia. I peresideni na oia i ni‘a i to’na utuafare, ua peresideni râ teie nei feia faatere i ni‘a i te Ekalesia.

IV.

Te vai nei e rave rahi mau auraa e te tahi mau huru ê raa i roto i te huru e faaohipahia’i te mana autahu‘araa i roto i te utuafare e i roto i te Ekalesia. Mai te mea eita tatou e ite e e faatura i te mau huru ê raa, e farerei ïa tatou i te mau fifi.

Te mau taviri. Hoê taa-ê-raa faufaa rahi roa i rotopu i ta’na ohipa i roto i te Ekalesia e i roto i te utuafare, maori râ, te ohipa nei te taato‘araa o te mana autahu‘araa i roto i te Ekalesia i raro a‘e i te arata‘iraa a te taata tei mau i te mau taviri au no te autahu‘araa. Area, te mana e peresideni nei i roto i te utuafare – e metua tane anei e aore râ e metua vahine otahi anei – e ohipa ïa i roto i te mau ohipa o te utuafare ma te ore e ani i te parau faati‘a a te taata tei mau i te mau taviri no te autahu‘araa. Tei roto i teie nei mana utuafare te arata‘iraa i te mau ohipa o te utuafare, te mau rururaa utuafare mai te mau pureraa pô utuafare, te pure utuafare, te haapiiraa i te evanelia, te a‘oraa e te haavîraa i te mau melo no te utuafare. Tei roto ato‘a te mau metua tane tei faatoro‘ahia no te horo‘a i te mau haamaitairaa autahu‘araa. Area râ, e titauhia te mau taviri no te autahu‘araa no te faati‘a i te faatoro‘araa e aore râ te faataaraa i te mau melo no te utuafare. Te tumu no te reira, o te mea ïa e te faanahonahoraa ta te Fatu i faataa no te raveraa e te tapa‘oraa i te mau oro‘a no te autahu‘araa o te Ekalesia ïa, e ere te utuafare.

Te mau oti‘a. E oti‘a fenua to te mau pŭpŭ o te Ekalesia mai te mau paroita, te mau pŭpŭ autahu‘araa e aore râ te mau pŭpŭ tauturu i te mau taime ato‘a o te taoti‘a i te hopoi‘a e te mana o te mau piiraa tei tuatihia i te reira. Area râ, te mau auraa e te mau hopoi‘a utuafare e ere ïa tei te vahi e faaea ra te mau melo huru rau o te utuafare.

Te roaraa. E no te hoê noa taime poto te mau piiraa i roto i te Ekalesia, area te mau auraa utuafare e mea tamau noa ïa.

Piihia e haamauruuruhia. Te tahi ato‘a vahi huru ê, tei roto ïa i te haamataraa e te hoperaa o te mau ti‘araa. I roto i te Ekalesia, e mana to te faatere autahu‘araa tei mau i te mau taviri i titauhia ia pii e aore râ ia tatara i te mau taata e tavini i raro a‘e i ta’na arata‘iraa. E nehenehe ato‘a ta’na e faaere i te mau taata i to ratou meloraa e ia « paraihia to ratou i‘oa » (a hi‘o Mosia 26:34-38 ; Alama 5:56-62). I te tahi pae, no te faufaa rahi o te mau auraa utuafare aita ïa to te upoo o te utuafare e mana no te faatupu i te mau tauiraa i roto i te utuafare. E nehenehe te reira e ravehia e te tahi taata tei faati‘ahia no te faatitiaifaro i te mau auraa utuafare i raro a‘e i te mau ture a te taata e aore râ te mau ture a te Atua. No reira, noa’tu e nehenehe ta te hoê episekopo e haamauruuru [tatara] i te hoê peresideni no te Sotaiete Tauturu, eita e nehenehe ia’na ia tapu i ta’na auraa e ta’na vahine faaipoipo maori râ na roto i te hoê faataaraa i raro a‘e i te mau ture a te taata. Oia ato‘a, eita to’na taatiraa mure ore e faahopehia maori râ te hoê raveraa no te faaore i te taatiraa mai te au i te mau ture a te Atua. Te tahi atu hi‘oraa, e nehenehe te hoê feia apî e tavini nei i roto i te hoê piha e aore râ pŭpŭ autahu‘araa e tatarahia e te mana autahu‘araa i roto i te paroita, eita râ e nehenehe i te mau metua ia tapu i te mau auraa e te hoê tamarii no ta’na mau peu ino i mua ia ratou. E mea hau atu te paari te mau auraa utuafare i te mau auraa i roto i te Ekalesia.

Te rave-apiti-raa. Te hoê huru ê raa hau atu i te faufaa i roto i te tereraa o te mana autahu‘araa i roto i te utuafare e i roto i te Ekalesia no te mea ïa e te faatereraa o te utuafare e faatereraa patereareha, area te faatereraa a te Ekalesia mai te mana rahi a‘e e haere atu i te mana iti a‘e. E mea taa ê te parau no te auraa i roto i te utuafare e i roto i te Ekalesia.

Te horo‘a mai nei te poro‘i no ni‘a i te utuafare i teie nei tatararaa nehenehe no ni‘a i te auraa i rotopu i te hoê tane e te hoê vahine faaipoipo : E hopoi‘a taa ê ta raua tera râ, « i roto i taua hopoi‘a mo‘a ra, e titauhia i te metua tane e te metua vahine ia tauturu raua te tahi i te tahi ei hoa aifaito i roto i te hopoi‘a » (« Te Utuafare : E Poro‘i i to te Ao Nei », Liahona, atopa 2004, 49 ; mau haapapûraa apitihia’tu).

Ua parau te peresideni Spencer W. Kimball e, « Ia parau ana‘e tatou i te parau no te faaipoiporaa mai te hoê auraa, e parau na tatou i te parau no te faaipoiporaa mai te hoê auraa mau. Aita tatou e hinaaro i ta tatou mau vahine Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei ei mau hoa mamu noa e aore râ e mau hoa taaoti‘ahia i roto i taua ohipa mure ore ra ! A riro ei hoa tauturu mau » (The Teachings of Spencer W. Kimball, faanahohia mai e Edward L. Kimball [1982], 315).

Ua parau ato‘a te peresideni Kimball e, « Ua faaroo matou i te parau no te mau tane tei parau atu i ta ratou mau vahine faaipoipo, ‘Ua mau vau i te autahu‘araa e ti‘a roa ïa ia rave oe i te mea ta‘u e parau atu ». Ua pato‘i u‘ana oia i taua rave-ino-raa ra i te mana autahu‘araa i roto i te hoê faaipoiporaa ma te parau e « eita e ti‘a i taua huru taata ra ia faaturahia i roto i to‘na autahu‘araa » (The Teachings of Spencer W. Kimball, 316).

Te vaira te mau hiroa tumu e aore râ, te mau peu i te tahi mau vahi o te ao nei, o te faati‘a i te mau tane ia faahepo i te mau vahine area râ, eiaha e oomo mai i teie mau faaheporaa i roto i te mau utuafare o Te Ekalesia a Iesu Mesia. A haamana‘o e mea nahea Iesu ia haapii, « Ua faaroo ho‘i outou e, i parauhia mai te feia tahito ra… Te parau atu nei râ vau ia outou… » (Mataio 5:27-28). Ei hi‘oraa, ua pato‘i te Faaora iho i te peu a To’na iho nunaa i te huru faaheporaa i te mau vahine. Ia riro te hiroa tumu o te evanelia Ta’na i haapii ei arata‘i no tatou.

Ia hiaai te mau tane i te mau haamaitairaa a te Fatu i roto i to ratou utuafare, e mea ti‘a ia ratou ia faaohipa i te mana o to ratou autahu‘araa ia au i te mau parau tumu a te Fatu no to’na faaohiparaa :

« E ore roa e nehenehe e e ore roa ho‘i e ti‘a ia haamauhia te hoê mana e aore râ te hoê vahi iti a‘e no te tura na roto i te autahu‘araa, maori râ na roto i te taparuraa, na roto i te faa‘oroma‘i-noa-raa, na roto i te mărû e te haehaa, e na roto ho‘i i te here mau ra ; Na roto i te aroha, e te ite ateate ra… » (PH&PF 121:41-42).

Ia faaohipahia te mana o te autahu‘araa mai te huru o te hoê utuafare patereareha, ua faaoti ïa tatou i te « auhoaraa taato‘a » i haapiihia e te peresideni Kimball. Mai tei faaitehia i roto i te poro‘i i to te ao nei :

« E mea papû a‘e te oaoa i roto i te oraraa utuafare ia faatumuhia te reira i nia i te mau haapiiraa a te Fatu ra a Iesu Mesia. Te mau faaipoiporaa e te mau utuafare tei hau i te manuïa, ua faatumuhia ïa e ua haamauhia i nia i te parau tumu no te faaroo, te pure, te tatarahapa, te faaoreraa hara, te faatura, te here [e] te aroha » (Liahona, Atopa 2004, 49).

E ravehia te mau piiraa o te Ekalesia ia au i te mau parau tumu o te faatere nei ia tatou paato‘a a ohipa ai tatou i raro a‘e i te mana o te autahu‘araa i roto i te Ekalesia. Oia ïa, te mana‘o papû e te maitai i haapiihia i roto i te tuhaa 121, e titauhia i roto i te tabula faanahonahoraa o te Ekalesia.

E mea maramarama a‘e e e mea ohie a‘e i te fariiraa i te mau parau haapiiraa no te faaohiparaa i te mana autahu‘araa o ta‘u i tuatapapa iho nei na te hoê vahine faaipoipohia eiaha râ na te hoê vahine otahi, i te hoê ihoa râ vahine otahi tei ore roa i faaipoipohia. Eita oia e faaohipa i teie nei te mana autahu‘araa i roto i te auraa no te faaipoiporaa. Ta’na mau ohipa e te mana autahu‘araa tei roto noa ïa i te mau auraa mai te mana rahi a‘e e tae atu i te mana iti a‘e, e te mana‘o nei te tahi mau vahine otahi e aita to ratou e reo i roto i taua mau auraa ra. No reira, e mea faufaa rahi roa, no te tupuraa o te hoê apooraa paroita maitai, ia parahi te feia faatere tane e te feia faatere vahine i piha‘i iho te tahi e te tahi no te tau‘a parau i raro a‘e i te mana faatere o te episekopo.

V.

Te faaoti nei au ma te faahiti i te tahi mau mana‘o e te hoê ohipa tei tupu i ni‘a ia‘u.

Ua faatumuhia te haapiiraa faaroo a te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei i ni‘a i te utuafare. Ua haamaramaramahia to tatou auraa e te Atua e te tumu no te oraraa i ni‘a i te fenua nei i roto i te parau no te utuafare. E mau tamarii varua tatou no te mau metua i te ao ra. Ua faaohipahia te opuaraa no te evanelia na roto i te mau utuafare o te fenua nei, e to tatou hiaai teitei roa‘e o te tamau noa ïa taua mau auraa utuafare ra e a muri noa’tu. Te misioni hopea roa a te Ekalesia a te Faaora, o te tautururaa ïa ia tatou ia faatupu i te faateiteiraa i roto i te basileia tiretiera, e e nehenehe te reira e tupu na roto ana‘e i te auraa utuafare.

E ere i te mea maere ua itehia to tatou nei Ekalesia mai te hoê ekalesia tei faatumuhia i ni‘a i te utuafare. E ere i te mea maere no te aha tatou e pe‘ape‘a’i i mua i te mau faatureraa hau e te peu tumu e tuino nei i te tiaraa o te faaipoiporaa e te fanauraa i te tamarii. I te hoê taime a ere ai te ao nei i te auraa no te tumu no te faaipoiporaa e te faufaa no te fanauraa i te tamarii, e mea faufaa rahi e ia ti‘a maramarama mai te Feia Mo‘a no ni‘a i teie nei mau mea.

Ua maramarama te metua vahine ivi e te itoito tei aupuru ia matou i ni‘a i te natura mure ore o te utuafare. Ua faatura noa oia i te ti‘araa o to matou metua tane i pohe. Ua rave oia mai te huru e, te parahi noa ra to matou metua tane i roto i te utuafare. Ua paraparau oia i te vairaa mure ore o to raua faaipoiporaa hiero. Ua faahaamana‘o pinepine oia ia tatou i te mea ta to matou metua tane e hinaaro ia matou ia rave ia nehenehe ia matou ia faatupu i te fafauraa a te Faaora e e nehenehe ta matou e riro ei utuafare e a muri noa’tu.

Te haamana‘o nei au i te hoê ohipa tei tupu o te faaite mai te mana no ta’na mau haapiiraa. Na mua noa‘e i te Noela i te hoê matahiti, ua ani te episekopo ia‘u, e diakono, ia tauturu ia’na no te opere haere te mau ete Noela na te mau vahine ivi o te paroita. Ua amo atu vau i te hoê ete i te mau uputa fare ato‘a e ta’na parau aroha. I te taime a faahoro ai oia ia‘u i te fare, te vai ra te hoê ete tei toe mai. Ua horo‘a mai oia te reira ia‘u nei ma te parau mai e na to‘u metua vahine te reira. A tere ê atu ai oia, ua ti‘a vau i roto i te hiona e topa ra ma te mana‘o no te aha te ete no to‘u metua vahine. Aita roa’tu oia i faariro ia’na mai te hoê vahine ivi, e aita roa’tu vau i faariro ia’na mai te hoê vahine ivi. No te hoê tamaroa e 12 matahiti, e ere oia i te hoê vahine ivi. E tane faaipoipo ta’na, e e metua tane to matou. Tei te atea ê oia no te tahi noa taime.

Te tia‘i nei au i taua mahana hanahana ra i reira te feia i taa ê ra e tahoê- faahou-hia ai, e e hoê faahou â tatou mai ta te Fatu i fafau ra. Te faaite papû nei au no Iesu Mesia, te Tamaiti Fanau Tahi a te Metua Mure Ore, e na to’na mana autahu‘araa e ta’na Taraehara e to’na Ti‘a-faahou-raa i ti‘a ai te mau mea ato‘a ra, na roto i te i‘oa o Iesu Mesia. Amene.