2005
I te Feia Apî Tamahine
Novema 2005


I te Feia Apî Tamahine

Ia riro outou ei vahine no te Mesia. A faaherehere i to outou ti‘araa faufaa i mua i te aro o te Atua. Ua hinaaro Oia ia outou. Te hinaaro nei teie Ekalesia ia outou. Te hinaaro nei to te ao ia outou.

Ua rave te Taime i te hoê ha‘utiraa huru paari i ni‘a iho ia‘u tau ava‘e i ma‘iri a‘e nei. Ua ti‘a mai au i ni‘a i te hoê po‘ipo‘i ma te ara maitai e te anaanatae, ma te aroha’tu i te po‘ipo‘i na roto i te ataata – e ua haamana‘o ‘oi‘oi ihora vau e e tai‘o mahana fanauraa taua mahana ra no ta‘u mootua e ua riro ho‘i oia ei taure‘are‘a i teie nei. Ua feruri ihora vau i ni‘a i teie oro‘a e ua rave ihora vau i te mea ta te hoê taata paari haapa‘o e te tura e rave. Ua ho‘i au i ni‘a i te ro‘i e ua tapo‘i i to‘u upoo i te ahu taoto.

Ma te faahiti ore i te parau ha‘uti matauhia no ni‘a i te haapa‘oraa i te mau taure‘are‘a, te hinaaro nei au e parau i ta‘u iho mootua tamahine e i te naho‘a rahi o te feia apî o te Ekalesia ta‘u e farerei nei na te ao taato‘a i to matou faahiahia ia outou. Te vai nei te ati morare e te pae tino fatata i te mau vahi ato‘a i reira outou e te mau faahemaraa e rave rahi e vai nei i te mau mahana ato‘a, e te tamata noa ra outou i te rave i te mea ti‘a.

Te hinaaro nei au i teie nei avatea e haapoupou ia outou, e faaite i to‘u here, ta‘u faaitoitoraa e to‘u faahiahia ia outou. No te mea ho‘i e e potii apî teie nei mootua tamahine matamua ta‘u i faahiti i to’na parau, e faatae atu vau i ta‘u mau parau i te feia apî tamahine o te Ekalesia, te ti‘aturi nei râ vau e, e nehenehe te varua o ta‘u parau e tano i te mau vahine e te mau tane no te mau faito matahiti ato‘a. Area râ, i teie mahana, mai ta Maurice Chevalier i matau i te himene, te hinaaro nei au e « haamauruuru i te ra‘i no te mau tamahine apî ».

A tahi roa, te hinaaro nei au ia teoteo outou no te mea e vahine outou. Te hinaaro nei au e ia ite outou i te auraa mau o te reira parau, ia ite e o vai mau râ outou. Ua riro mau outou ei tamahine varua no te mau metua i te ao ra ma te natura atua e te hoê fâ mure ore.1 E ti‘a i teie nei parau mau faufaa ia haamau-hohonu-hia i roto i to outou aau e ia riro ei niu no te mau faaotiraa ato‘a ta outou e rave a riro mai ai outou ei vahine. Aita’tu e haapapûraa hau atu i te rahi no to outou ti‘araa, to outou faufaa, ta outou mau haamaitairaa e ta outou fafauraa. Ua ite to outou Metua i te ao ra i to outou i‘oa e ua ite oia i te huru no to outou oraraa. Te faaroo nei oia i ta outou mau pure. Ua ite oia i ta outou mau ti‘aturiraa e ta outou mau moemoearaa, e tae noa’tu i to outou mau ri‘ari‘a e to outou mau taiâraa. E ua ite Oia i te mea e nehenehe ia outou ia riro mai na roto i to outou faaroo Ia’na. No teie ai‘a tupuna hanahana, mai to outou mau tuahine e taea‘e varua, ua aifaito outou i mua i To’na ra aro e ua horo‘ahia’tu ia outou te mana ia riro na roto i to outou haapa‘o-maitai-raa ei fatu ai‘a ti‘a i roto i To’na ra basileia mure ore, ei « feia tuhaa i te Atua ra, e feia tuhaa e te Mesia ».2 A imi i te ite i te auraa no teie nei mau haapiiraa. Te mau mea ato‘a ta te Mesia i haapii ua haapii ïa oia i te mau vahine e i te mau tane ato‘a. Oia mau mai te au i te maramarama o taua Evanelia a Iesu Mesia ra, te ti‘a nei te hoê vahine, e te hoê feia apî vahine, i te hanahana taa ê i roto i te opuaraa hanahana a Tei Hamani i te mau mea ato‘a. Ua riro outou, mai ta te taea‘e James E. Talmage i parau i te hoê taime, « ei faarii tei haamo‘ahia e ore roa e noaa i te taata i te haaviivii ».3

Ia riro outou ei vahine no te Mesia. A faaherehere i to outou ti‘araa faufaa i mua i te aro o te Atua. Ua hinaaro Oia ia outou. Te hinaaro nei teie Ekalesia ia outou. Te hinaaro nei to te ao ia outou. Ua riro te ti‘aturiraa aueue ore o te hoê vahine i te Atua e to’na haapa‘o-tamau-raa i te mau mea o te Varua ei tutau ia puai roa ana‘e te mata’i e te mau are miti o te oraraa nei.4 Te parau atu nei au ia outou i te mea ta te peropheta Iosepha i parau hau atu e 150 matahiti i teie nei : « Mai te mea e ora outou mai te au i to outou mau haamaitairaa – eita ïa te mau melahi e tapeahia ia riro ei mau hoa no outou ».5

Te mau mea ato‘a ta‘u i parau iho nei no te tamataraa ïa i te parau atu ia Outou te mana‘o o to outou Metua i te Ao ra no outou e te mea Ta’ na i opua ia riro mai outou. E mai te mea no te hoê taime aita te hoê o outou i taa i te opuaraa a te Atua no outou e aore râ e au ra aita outou e ora nei mai te au i ta te Atua i opua, te faaite atu nei ïa matou i to matou aroha no outou e te taparu atu nei matou ia outou e ia faariro outou i to outou mau matahiti taure‘are‘araa ei mau matahiti manuïaraa eiaha râ ei mau matahiti oto. Aita’tu e opuaraa a te mau metua e te mau metua vahine, te mau peropheta e te mau aposetolo maori râ i te haamaitai i to outou oraraa e te parururaa ia outou i te mau oto ato‘a e nehenehe ia matou e paruru atu ia outou.

Ia nehenehe ia outou ia titau hope roa i te mau haamaitairaa e te parururaa a to outou Metua i te ao ra te ani nei matou ia outou ia tapea noa i te mau ture o te Evanelia a Iesu Mesia eiaha râ e pee atu i te mau peu e te mau raveraa taui noa o te ao nei. Eita roa’tu te Ekalesia e haafaufaa-ore i to outou ti‘amâraa morare no ni‘a i te mea e ti‘a ia outou ia oomo e te huru o to outou hi‘oraa. E faaite papû noa râ te Ekalesia i te mau ture e e tamau noa oia i te haapii i te mau parau tumu. Mai ta te tuahine Susan Tanner i haapii i teie po‘ipo‘i, te hoê o taua mau parau tumu ra, o te huru ïa o to outou faaneheneheraa. I roto i te evanelia a Iesu Mesia, aita te huru faaneheneheraa e riro ei ohipa tahito. Eita ta tatou mau ture e haatauihia e te taata.

E mea maramarama maitai te buka iti No te Puai o te Feia Apî i roto i ta’na tiaororaa i te feia apî tamahine ia ore e oomo i te ahu vî, te poto, aore râ o te faaite mau i te huru o te tino, ma te vaiiho tahaa noa te opu.6 E te mau metua, a tai‘o faahou na i teie nei buka e ta outou mau tamarii. E hinaaro ratou i to outou here e te taato‘araa o to outou puai. E te feia apî tamahine, a ma‘iti i to outou mau ahu mai ta outou e ma‘iti i to outou mau hoa – a ma‘iti i roto i na mea e piti te mea e haamaitai ia outou e te mau mea no te faarahi i to outou ti‘aturiraa i mua i te aro o te Atua.7 E ore roa te mau hoa maitai e faahaama ia outou, e haafaufaa ore ia outou, aore râ e hamani ino ia outou. Eiaha ato‘a to outou ahu ia na reira ia outou.

Te ani nei au e ia oomo mai te feia apî tamahine i te ahu e tano no te mau pureraa e te haamoriraa i te mahana Sabati. Ua matau na tatou i te parau « te ahu maitai roa‘e » e aore ra, « te ahu no te Sabati », e e mea tano paha ia parau faahou te reira. Noa’tu te huru, mai matamua mai ïa e tae noa’tu i to tatou nei anotau ua ani noa hia na tatou ia ahu e ia faaunauna maitai tatou ia tatou i roto i te tino e i rapae ato‘a ho‘i, ia tomo ana‘e tatou i roto i te fare o te Fatu – e te hoê fare pureraa a te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei e « Fare ïa no te Fatu ». Eiaha roa to tatou mau ahu e te mau tiaa e riro ei ahu e e tiaa moni rahi, eiaha roa ihoa e ahu e e tiaa moni rahi, eiaha roa râ e riro mai te huru e, te haere ra tatou e hopu i te miti. Ia haere ana‘e tatou e haamori i te Atua e te Metua no tatou paato‘a e ia amu i te oro‘a e faahaamana‘oraa i te Taraehara a Iesu Mesia, e ti‘a ia tatou ia faaunauna maitai ia tatou e ia vai tura, mai tei ti‘a ia tatou ia na reira. E ti‘a ia tatou ia itehia ei mau pĭpĭ mau na te Mesia na roto i to tatou hi‘oraa e to tatou huru, e ia haehaa e ia mărû to tatou aau i roto i te haamoriraa, e ia hinaaro mau tatou e ia vai noa mai te Varua o te Faaora ia tatou.

Mai te reira ato‘a raveraa, e a‘o atu vau no ni‘a i te hoê tumu parau hau atu â i te fifi. Te taparu nei au ia outou e te mau tamahine apî, ia farii outou ia outou iho, ia au i te huru e i te tupuraa o to outou tino, e ia faaiti mai i te imiraa ia riro mai te tahi atu taata. E mea huru ê ana‘e tatou paato‘a. Mea roa te tahi e mea poto ho‘i te tahi. Mea menemene te tahi e mea pararai te tahi. E faatata o te taato‘araa o tatou, e hinaaro tatou i te tahi taime, ia riro ei taata ê atu ia tatou iho ! Teie râ ta te hoê taata haapa‘o i te mau taure‘are‘a tamahine i faaite : « Aita e nehenehe ia outou ia ora i to outou oraraa ma te haape‘ape‘a e te hi‘o noa mai ra te tahi mau taata ia outou. Ia vaiiho ana‘e outou i te mau mana‘o o te taata ia haape‘ape‘a i to outou feruriraa, te faafaufaa ore ra ïa outou i to outou iho puai… Te taviri no te ti‘aturi ia outou iho, o te faaroo-noa-raa ïa i te hohonuraa o outou iho – [to outou huru mau] ».8 E i roto i te basileia o te Atua, e « maitai rahi to outou iho huru i to te mau poe ».9 E tamahine faataahia te mau tamahine apî tata‘itahi e e puai no te maitai ho‘i te mau vahine tata‘itahi. Te faahiti nei au i te mau vahine, no te mea ua riro outou, e te mau tuahine, ei hi‘oraaa e ei tautururaa rahi roa no teie mau tamahine apî. E mai te mea e, te haape‘ape‘a nei outou no te huru poria o to outou tino, eiaha ïa outou e maere ia na reira ato‘a ta outou tamahine aore râ te tamahine apî i roto i ta outou piha a te feia apî tamahine 12-13 matahiti e ia faariro roa te reira ei ma’i no te mea te titau ra oia ia haapararai. E ti‘a ia tatou ia riro noa mai te au maitai – ia au i te tumu parau o te Ture Paari. Te auraa, e tamaa au noa, e faaetaeta e e tauturu i to tatou mau tino ia ohipa mai te au i to ratou puai au maitai. E ti‘a ia tatou paato‘a ia haamaitai i to tatou huru no ni‘a i teie tuhaa. Te parau nei au i ô nei no ni‘a i te ea e au, no te mea e ere hoê ana‘e faito no te taato‘araa.

Ua riro mau te ao nei ei ao ino no outou no ni‘a i te faito o to outou tino. Ua faaitepinepinehia outou i roto i te mau hoho‘a teata, te afata hoho‘a, te mau ve‘a no ni‘a i te ahu e te mau faati‘aniraa e te parau poro‘i e ua riro te huru hi‘oraa o te tino ei ohipa faufaa rahi roa‘e. Te mana‘o ta ratou e hinaaro ia outou ia farii o teie ïa, « Mai te mea e mea nehenehe outou, i riro ïa to outou oraraa ei oraraa tuiroo e e oaoa outou e e tu‘i to outou roo ». E mea puai teie nei huru faati‘aniraa i te mau matahiti no te taure‘are‘araa, aita â ïa tatou i faahiti atura no te parau o te mau vahine. I roto i te mau ohipa e rave rahi, ua rahi te mea e ravehia ra i te tino taata no teie huru faito mana‘ona‘o-noa-hia (oia ho‘i e mea papa‘u). Mai ta te hoê vahine ha‘uti teata i parau iho nei : « Ua haafifihia tatou e te parau no te nehenehe e te tumu no te vai apî-noa-raa… e te oto nei au i te huru e faairoiro nei te mau vahine ia [ratou]… no te imiraa i taua unauna ra. Te ite nei au i te mau vahine [i roto noa â i to ratou faito matahiti e 13… i te hutiraa e te tura‘iraa i te mau tuhaa o to ratou mau tino. Ua riro mai te hoê peu e mea fifi i te tapea. [Eita e nehenehe ia outou ia farue i te reira mau peu] E mea maamaa… te mea ta te sotaiete e rave nei i ni‘a i te mau vahine ».10

Ua hau atu te haapa‘oraa ia’na iho e i to’na iho tino i te peu maamaa noa o te taata nei ; e mea ino i te pae varua e o tera te tumu no te oaoa ore ta te mau vahine e te mau feia apî tamahine e faaruru nei i roto i te oraraa i teie nei mahana. E mai te mea te haape‘ape‘a nei te feia paari no ni‘a i te huru hi‘oraa o te tino – tuuraa e oomoraa e tapuraa e faahuruêraa i te mau mea ato‘a e nehenehe e taui-e tae ato‘a ïa teie nei mau haape‘ape‘araa e teie nei mau mana‘ona‘oraa i ni‘a i te mau tamarii. E ua tae i te hoê taime ua riro mai teie nei fifi mai ta te Buka a Moromona e parau nei e « mau mana‘o faufaa ore ».11 E i roto i te oraraa sotiare te tupu rahi nei te mea faufaa ore e te mana‘ona‘oraa taoti‘a-ore-hia. E hinaarohia paha te hoê afata rahi e te aano no te faaunaunaraa mata no te tata‘u i te mau tata‘uraa faaunauna mai te faaitehia mai i roto i te mau ve‘a e te mau hoho‘a na piha‘iiho noa ia tatou. E i te hopea o te mahana, te vai ra ïa te taata « o te tahitohito e te amuamu » mai ta Lehi i ite,12 no te mea noa’tu te puai o te tamataraa a te taata i roto i te ao no te unauna e te ahu, eita â te reira e nava‘i.

Ua papa‘i te hoê vahine e ere no to tatou faaroo i te hoê taime e ua ite mata oia na roto i te mau matahiti ta’na i haa mai i piha‘iiho i te mau vahine nehenehe te hoê â mau mea e itehia i roto ia ratou paato‘a, e aita roa i roto i te hoê o teie nei mau mea te parau no te faito e te huru o te tino. Ua parau oia e te vahine haviti roa‘e ta‘u i ite e tino maitai ïa to ratou, te hoê huru hoa, te here i te ite, te papû o te huru, e te parau-ti‘a. Mai te mea e ti‘a ia amuihia’tu i te reira tabula, te Varua maitai e te mărû o te Fatu i roto i taua huru vahine, e na te reira e faaite i te huru nehenehe o te mau vahine i te mau huru faito matahiti a ore râ te mau huru tau ato‘a, e e rahi e e noaa te mau tapa‘o ato‘a no te nehenehe o te mau vahine na roto i te mau haamaitairaa o te evanelia a Iesu Mesia.

E faaoti au i teie nei. Ua rahi te parau tei parauhia i ma‘iri iho nei i roto i te mau ve‘a no te faaoaoaraa no ni‘a i te hiaairaa o teie nei mau mahana no « te mau hoho‘a e faaite i te mau mea e tupu nei ihoa i roto i te oraraa ». Aita vau i papû eaha râ taua mau hoho‘a ra na roto mai ra i to‘u nei aau te faaite nei au i teie nei evanelia mau i te u‘i nehenehe o te feia apî tamahine e tupu ra i te paari i roto i teie nei Ekalesia.

Ta‘u poro‘i papû ia outou, oia ho‘i, ua fâ mai ihoa te Metua e te Tamaiti i te peropheta Iosepha Semita, e e tamaroa apî noa â oia mai ia outou, o tei piihia e te Atua. Te faaite papû nei au e, ua paraparau mau ihoa teie na taata hanahana e piti ia’na, ua faaroo oia i to raua reo e ua ite mata’tu oia i to raua tino tahuti ore.13 Ua tupu ato‘a taua iho huru ohipa i te Aposetolo Toma a parau ai te Faaora ia’na, « A faatoro mai na to rima, e a hi‘o mai na ho‘i i tau rima nei ; e a faatoro mai na ho‘i i to rima e fafa i to‘u aoao, eiaha e faaroo taiata, e faaroo râ ».14

I ta‘u nei mootua tamahine e i te feia apî ato‘a i roto i teie nei Ekalesia te faaite nei au i to‘u iteraa papû e ua riro mau te Atua to tatou Metua e ua riro mau o Iesu Mesia Ta’na Tamaiti Fanau Tahi i roto i te tino nei, te Faaora e te Taraehara o te ao nei. Te faaite papû atu nei au e teie mau ihoa te Ekalesia e te Basileia o te Atua i ni‘a i te fenua nei, e ua arata‘i te mau peropheta mau i teie nei nunaa i mutaa ihora e te arata‘i nei te hoê peropheta mau, te peresideni Gordon B. Hinckley, i teie nei nunaa. Ia ite outou i te here hopea ore o te feia faatere o te Ekalesia no outou e ia faateitei te mau parau mau mure ore o te evanelia a Iesu Mesia ia outou i ni‘a‘e i te mau haape‘ape‘araa no te pae tino e te mau pe‘ape‘a o te mau taure‘are‘a. Ta‘u ïa pure, i te i‘oa o Iesu Mesia, amene.

Te mau nota

  1. A hi‘o « Te Utuafare: E Poro‘i i to te Ao nei », Liahona, Atopa 2004, 49.

  2. Roma 8:17.

  3. James E. Talmage, « The Eternity of Sex », Young Woman’s Journal, Atopa 1914, 602.

  4. A hi‘o J. Reuben Clark, i roto i te Conference Report, Eperera 1940, 21 no te hoê faahanahanaraa i te mau vahine o te Ekalesia.

  5. History of the Church, 4:605.

  6. No te puai o te Feia Apî (buka iti, 2001), 15.

  7. A hi‘o PH&PF 121:45.

  8. Julia DeVillers, Teen People, Setepa 2005, 104.

  9. Maseli 3:15.

  10. Halle Berry, faahitihia i roto i te « Halle Slams ‘Insane’ Plastic Surgery », This Is London, 2 no atete 2004, www.thisislondon .com/showbiz/articles/12312096?source=PA.

  11. 1 Nephi 12:18.

  12. A hi‘o 1 Nephi 8:27. A hi‘o Douglas Bassett, « Faces of Worldly Pride in the Book of Mormon », Ensign, atopa 2000, 51, no te hoê aparauraa maitai no ni‘a i teie ohipa.

  13. A hi‘o Iosepha Semita – Aamu 1:24-25.

  14. Ioane 20:27.