2005
Te faaoreraa hara
Novema 2005


Te faaoreraa hara

E nehenehe te faaoreraa hara, na roto i te here e te aau farii, e faatupu i te mau semeio o te ore roa e tupu na roto i te tahi atu rave‘a.

E au mau taea‘e e au mau tuahine here, te haamaitai nei au i ta‘u Metua i te Ao ra, Oia i faaroa â i to‘u pu‘e mahana ia vai mai â vau i roto i teie mau tau fifi. Te haamaitai nei au Ia’na no te ohipa taviniraa. Aita’tu to‘u e hinaaro maori râ, te raveraa i te mau mea ato‘a e ti‘a ia‘u ia rave no te faahaere i te ohipa a te Fatu i mua, no te tavini i To’na mau taata faaroo, e no te parahi ma te hau i piha‘i iho i to‘u mau taata tupu.

I tere a‘e nei au e haati i te ao nei, hau atu i te 25.000 maire te atea, i tere au i Alaska, i Rusia, i Korea, i Taiwan, i Hon Kong, i Inidia, i Kenya, e i Nigeria, i reira ho‘i to matou haamo‘araa i te hoê hiero apî. I muri iho, ua haamo‘a matou i te hiero no Newport Beach i Kalifonia. No tere noa a‘e nei au i Samoa no te tahi atu haamo‘araa hiero, te tahi â 10.000 maile i terehia. Aita vau e au i te ohipa ratere haere, tera râ, to‘u hinaaro maori râ, ia haere i rotopu i to tatou mau taata, no te faaite i te mauruuru e te faaitoitoraa, e no te faaite i te iteraa papû o te hanahana o te ohipa a te Fatu.

Mea pinepine au i te mana‘o i te hoê pehepehe ta‘u i tai‘o mea maoro i teie nei. Teie to’na tai‘oraa :

A tuu na ia‘u ia parahi i roto i te hoê fare i te pae purumu

I na reira ho‘i te hororaa a te taata i te horo –

Te taata maitai e te taata ino,

Mai ia‘u ho‘i te maitai e te ino.

Eita vau e parahi i ni‘a i te parahiraa o te feia vahavaha

E aore ra e vahavaha i te taaa ; –

A tuu na ia‘u ia parahi i roto i te hoê fare i te pae purumu

E ia riro ei hoa no te taata.

(Sam Walter Foss, « The House by the Side of the Road », i roto i te James Dalton Morrison, nene‘iraa Masterpieces of Religious Verse [1948], 422)

Tera te huru o to‘u feruriraa.

E faatupu te matahiti i te hoê mea i ni‘a i te taata. Mai te mea ra e, e rahi atu to’na iteraa i te hinaaro ia faatupu i te here e te maitai e te faa‘oroma‘i. E hinaaro oia, e e pure noa ho‘i oia ia ora amui te taata i roto i te hau ma te tama‘i ore e te faaino ore, ma te maniania ore e te aroraa ore. E haere noa to’na ite i te rahi no ni‘a i te Taraehara rahi a te Faaora, no ni‘a i te hohonu o Ta’na tusia, e no ni‘a i te aau mauruuru i te Tamaiti a te Atua tei horo‘a i To’na ora ia ora tatou nei.

I teie mahana, te hinaaro nei au e paraparau atu no ni‘a i te faaoreraa hara. Te mana‘o nei au e, tera te huru tei hau roa i te rahi i ni‘a te fenua nei, e e mea papû e, te mea hinaaro-roa’toa-hia. Te vai nei te ino rahi, te hamani-ino-raa, te farii-ore-raa e te inoino. Te titauhia nei te tatarahapa e te faaoreraa hara. O te reira te ture rahi tei haapapûhia i roto i te mau papa‘iraa mo‘a ato‘a, i tahito ra e i teie anotau.

I roto i te taato‘araa o ta tatou mau papa‘iraa mo‘a, aita e aamu nehenehe atu no ni‘a i te faaoreraa hara maori râ, te aamu no te tamaiti puhura tao‘a o te itehia i roto i te pene 15 a Luka. E ti‘a i te taata tata‘itahi ia tai‘o e ia feruri hohonu i nii te reira, i tera taime e tera taime.

« E pau roa a‘era [ta te tamaiti puhura tao‘a ra] roohia ihora taua fenua ra i te o‘e rahi, e ati ihora oia i te poia.

« Ua taati atura oia i te hoê taata tupu no taua fenua ra, o tei tono ïa ia’na i roto i te aua e faaamu i te puaa.

« E ua hiaai atura oia i te pipi i amuhia e te puaa ra ia paia oia ; aore ho‘i e taata i hopoi mai i te maa na’na.

« E îho faahou maira to’na iho huru mau, ua na ô a‘era, e rave rahi to tau metua tavini tarahuhia e maa rahi ta ratou e e toe te tahi pae, e te pohe nei au i te poia !

« E ti‘a vau e haere i tau metua ra, a parau atu ai ia’na, e tau metua, ua hara vau i te Atua o te ra‘i e ia oe ato‘a ho‘i,

« e eita ‘tura e au ia‘u ia parauhia e, e tamaiti na oe, e faariro oe ia‘u mai te hoê i te mau tavini tarahu no oe nei.

« Ua ti‘a a‘era oia, haere atura i taua metua ra. E tei te atea ê â oia, ite maira ta’na metua ia’na, aroha maira, horo maira, tauvahi maira i ni‘a i ta’na a’i, ho‘iho‘i maira ia’na.

« Ua parau atura taua tamaiti ra ia’na, e tau metua, ua hara vau i te Atua o te ra‘i, e ia oe ato‘a ho‘i, eita’tura vau e au ia parauhia e, e tamaiti na oe » (Luka 15:14-21).

E ua faaue ihora te metua tane ia faatupuhia te hoê oro‘a rahi, e ia amuamu a‘era te tahi atu tamaiti na’na ra, na ô atura oia ia’na: « E mea ti‘a ho‘i ia tatou ia faaamuraa maa e ia oaoa ; o to taea‘e nei ho‘i, i pohe na, e ua ora mai nei ; i mo‘e na, e ua itea mai nei » (irava 32).

Ia rave-ana‘e-hia te hape, e i muri iho, e tatarahapa, apeehia mai e te faaoreraa hara, i reira te taata rave hara tei mo‘e na, e iteahia mai ai, e tei pohe ra, e faaorahia ïa.

Aue te nehenehe o te mau haamaitairaa o te aroha e te faaoreraa hara.

Na roto i te faanahonahoraa Marshall i muri a‘e i te Tama‘i rahi II o te ao nei, e tae noa’tu i te rahiraa milioni dollar i horo‘ahia, ua ti‘a faahou o Europa i ni‘a.

I te fenua Tapone, i muri a‘e ato‘a i teie tama‘i, ua ite au i te mau fare hamaniraa auri rarahi, e ua parauhia mai ia‘u e, no Marite mai te moni, te enemi tahito o Tapone. E rahi atu te maitai o teie ao na roto ïa i te faaoreraa hara a te hoê nunaa aau horo‘a no to’na mau enemi tahito.

I roto i te A‘oraa i ni‘a i te Mou‘a ua haapii te Fatu e:

« Ua faaaroo ho‘i outou e i parauhia mai i tahito ra, e mata ra, ei mata ïa hoo, e niho ra, ei niho ïa.

« Te parau atu nei râ vau ia outou eiaha e pato‘i atu i te taata hamani ino: o te moto mai i to papari‘a atau na e fariu ato‘a’tu i te tahi.

« E ia haava mai te hoê taata ia oe i te ture, e rave i to ahu oomo ra, e tuu ato‘a’tu i to pereue.

« E o te faaue mai ia oe e haere i te hoê maile, e haere ato‘a orua e ia piti noa’tu.

« E horo‘a’tu i tei ani mai ia oe ra ; e o te tipee mai ia oe ra, eiaha e faaho‘i-noa-hia’tu.

« Ua faaroo ho‘i outou e, i parauhia mai i tahito ra, e aroha’tu oe i to taata tupu, e e riri atu i to enemi.

« Te parau atu nei râ vau ia outou, e aroha’tu i to outou mau enemi ; e faaora’tu i tei tuhi mai a outou ; e hamani maitai atu i te feia i riri mai ia outou ; e pure ho‘i i te feia i parau ino mai e tei hamani ino mai ia outou » (Mataio 5:3-44).

E mau parau etaeta teie.

I to outou mana‘oraa, e ti‘a mau anei ia outou ia haapa‘o i taua faaueraa ra ? Te mau parau teie a te Fatu iho, e te feruri nei au e, no tatou tata‘itahi te reira.

Ua arata‘i maira te mau papa‘i parau e te mau pharisea ia’na ra i te hoê vahine i roohia’tu te faaturi ra, ia noaa ta ratou pariraa mai ia’na.

« Ua pi‘o ihora Iesu i raro, ua papa‘i ihora ta’na rima i te parau i ni‘a i te repo, [mai te huru e, aita oia e faaroo ra ia ratou].

« Ua tamau maite maira ratou i te uiraa mai ia’na, ua ti‘a a‘era oia i ni‘a, ua parau atura ia ratou ra, na te taata hara ore i roto ia outou na e taora’tu na i te ofai matamua ia’na.

« Ua pi‘o faahou ihora oia i raro, papa‘i faahou ihora i ni‘a i te repo.

« E ite a‘era ratou i taua parau ra, faahapahia ihora e to ratou iho aau, ua unuhi tata‘itahi noa’tura ratou, o te taata paari tei na mua na e tae noa’tura i te taata hopea, toe ihora o Iesu ana‘e ra e taua vahine ra i te ti‘a- noa-raa i ropu.

« Ua ti‘a a‘era Iesu i ni‘a, e ite atura aore roa e taata, maori râ o taua vahine ana‘e ra, ua parau atura oia ia’na, e teie nei vahine, teihea te feia i pari mai ia oe nei ? Aore roa e taata i faautua mai ia oe na ?

« Ua parau maira oia, aore roa e ta‘u Fatu. Ua parau atura Iesu ia’na, eita ato‘a vau e faautua’tu ia oe: a haere, eiaha râ ia hara faahou » (Ioane 8:6-11).

Ua haapii ato‘a mai te Faaora ia vaiiho i te iva ahuru e iva ti‘ahapa ra, e ia haere a imi ai i te mamoe tei mo‘e, ia tupu ho‘i te faaoreraa hara e te faaho‘iraa.

Ua parau o Isaia e:

« E horoi ia outou, e ia mâ outou ; e faataa ê outou i te ino ta outou e rave ra i mua i to‘u nei mata ; atira na i te rave i te ino ;

« E haapii râ i te parau maitai ; e imi i te mea ti‘a ; e faaora i tei hamani-ino-hia ra ; ei parau ti‘a ta te otare ; e faati‘a i te parau a te vahine ivi ra.

« E tena na, e faati‘atia na tatou i te parau, te na reira maira Iehova: ia uteute roa ta outou mau hara ra, e riro ïa mai te hiona ; e ia uraura noa’tu mai te faaio ra, e riro ïa mai te vavai ra i te teatea » (Isaia 1:16-18).

Ua itehia te here rahi hopea o te Faaora i te taime a oto ai Oia, i roto i To’na ahoaho rahi, « E tau Metua, e faaore mai i ta ratou hara, aore ho‘i ratou i ite i ta ratou e rave nei » (Luka 23:34).

I to tatou nei anotau, ua parau mai te Fatu i roto i te heheuraa e:

« No reira, te parau atu nei au ia outou e, e mea ti‘a roa ia outou ia faaore outou te tahi i ta te tahi ra hapa ; no te mea o oia o tei ore i faaore i te hapa a to’na ra taea‘e ua vai faahapahia oia i mua i te Fatu ; no te mea tei roto noa ia’na te hara rahi a‘e.

« E faaore au, o te Fatu, i te hara a ratou ta‘u i hinaaro i te faaore atu, ia outou râ ua titauhia’tu ra outou ia faaore i te hapa a te taata ato‘a » (PH&PF 64:9-10).

Ua horo‘a mai te Fatu i te hoê fafauraa nehenehe roa. Na ô maira Oia: « Inaha, o oia o tei tatarahapa i ta’na ra mau hara, ua faaorehia ïa te reira, e e ore ho‘i au, o te Fatu e haamana‘o faahou â i te reira » (PH&PF 58:42).

Te vai nei e rave rahi taata i to tatou nei anotau aita e hinaaro e faaore i te hara e ia haamo‘e roa i te reira. Te ta’i nei te mau tamarii e te oto nei te mau vahine faaipoipo no te mea te tamau noa nei â te mau metua tane e te mau tane faaipoipo i te faaiteite i te mau hapehape faufaa ore. E te vai ato‘a nei e rave rahi mau vahine o te faaaano roa nei i te mau parau e te mau ohipa ha‘iha‘i roa tei parauhia e aore ra tei ravehia.

Aita i maoro a‘e nei, ua tapu mai au i te hoê parau pia i roto i te ve‘a ra Deseret Morning News, tei papa‘ihia e Jay Evensen. Na roto i ta’na parau faati‘a, te faahiti nei au i te hoê tuhaa iti o te reira parau: Teie ta’na i papa‘i:

« Eaha to outou mana‘o no te hoê taure‘are‘a tei opua e taora i te hoê ra‘oro paari to‘eto‘e e iva kilo, mai ni‘a’tu i te hoê pereoo tere puai, taora ‘tu i ni‘a i te hi‘o o te pereoo ta outou e faahoro ra ? Eaha to outou mana‘o ia tapuhia outou e ono hora te maoro ma te faaohipa i te tahi mau tapu auri e te tahi atu mau ohipa paari no te tata‘i i to outou hoho‘a mata, e ma te ite i muri iho e, e titauhia e rave rahi matahiti rapaauraa hou a afaro faahou ai outou – e ua fana‘o outou i te mea e, aita outou i pohe, e aore ra, i vai huma e hope noa’tu te oraraa ?

« E eaha to outou mana‘o ia ite outou e, te taata tei faaino ia outou e to’na mau hoa, ua hoo mai ratou i te reira ra‘oro i te fare toa matamua no te mea ua eia ratou i te hoê tareta moni, e i reira, haere atu ai e hoo i te mau huru mea ato‘a ta ratou i hinaaro, no te faaarearea noa ?…

« Teie te huru hara faufau e tura‘i i te mau taata politita ia haamau i te mau faautuaraa paari no te hara. Na teie mau huru ohipa e tura‘i i te mau auvaha ture ia tata‘u te tahi e te tahi no te riroraa ei taata matamua e iriti i te hoê ture apî o te faateimaha atu â i te utu‘a no te faaohiparaa i te mau manu haapaarihia i roto i te mau tomite tuataparaa hara.

« Ua faahiti te ve‘a New York Times i te parau a te paruru o te hau i te parauraa e, teie te huru hara o ta te taata i pepe e feruri e, aita e faautuaraa teimaha e vai ra no teie huru hara. ‘Noa’tu te utua pohe, eita ratou e mauruuru’, ta’na ïa i parau.

« Teie te mea i faariro i teie ohipa ei ohipa taa ê roa. Te taata tei pepe, oia ho‘i, o Victoria Ruvolo, e raatira ohipa no te taiete matuturaa tarahu, e 44 matahiti te paari, ua hau a‘e to’na mana‘o ia faaora i te oraraa o to’na taata hamani ino, 19 matahiti, o Ryan Cushing, i te ani i te tahooraa. Ua faaohipa rahi oia i te auvaha ture no te titau i te mau haamaramaramaraa no ni‘a ia’na, ta’na vahine, te huru to’na rave-raa-hia e paari mai ai, e te vai atu râ. I muri iho, ua onoono oia ia ravehia te tahi faaauraa na’na. E tape‘a ia Cushing e ono ava‘e i roto i te fare auri o te reira iho vahi, e ia faautua ia’na e 5 matahiti hi‘opo‘a mai te mea e, e farii oia e, ua hape oia i te hara faito piti.

« Mai te mea e, e faautuahia oia i te hara faito hoê – o te reira te fautuaraa tano maitai i ta’na hara – e tape‘ahia ïa oia e 25 matahiti i te fare auri, e i muri iho, i reira e ta‘uehia mai ai i roto i te oraraa nei, afa ruau rii, aore hoê ite e aore ra, aore e ananahi.

« Tera râ, te afaraa noa teie o te aamu. Te toe‘a o te reira, oia ho‘i, te ohipa tei tupu i roto i te fare haavaraa, e tuhaa faahiahia mau ïa.

« Ia au i te aamu i papa‘ihia i roto i te ve‘a New York Post, ua tamata mărû noa o Cushing i te haere atu i te vahi tei reira o Ruvolo te parahiraa i roto i te fare haavaraa, e na roto i te ta’i, muhumuhu atura i te parau tatarahapa. ‘Te tatarahapa nei au i te ohipa ta‘u i rave i ni‘a ia oe.’

« Ua ti‘a a‘era o Ruvoo i ni‘a, ua tauvahi a‘era te taata tei pepe e to’na taata hamani ino, ma te ta’i. Ua horomiri a‘era o Ruvolo i to’na upoo, tairiiri atura i to’na tua a ta’i noa ai o Cushing, e ua faaroo te mau ite, e tae noa’tu i te hoê papa‘i ve‘a no te ve‘a Times, ia’na i te parauraa e, ‘Aita e fifi. Ta‘u e hinaaro, maori râ, ia ora oe i te hoê oraraa maitai roa.’ Ia au i te mau papa‘iraa, ua tamata te mau auvaha ture puai, e tae noa’tu i te feia papa‘i ve‘a i te tape‘a i to ratou roimata » (« Forgiveness Has Power to Change Future », Deseret Morning News, 21 no atete 2005, api AA3).

E aamu nehenehe mau teie, mea nehenehe no te mea ua tupu mau te reira, e ua tupu ho‘i i roto i New York te oire fifi. O vai te taata aita e faahiahia i teie vahine tei faaore i te hara a teie taure‘are‘a o tei fatata i te taparahi pohe roa ia’na ?

Ua ite au e, e tumu parau huru fifi teie ta‘u e paraparau atu nei. Te vai ra te mau taata taparahi taata etaeta o te ti‘a ia tamauhia i roto i te fare auri. Te vai ra te mau hara aita e nehenehe ia parau, mai te taparahiraa taata opuahia e te maferaraa, o te au ia faautua-teimaha-hia. Tera râ, te vaira te tahi mau taata e nehenehe ia faaorahia i te mau matahiti tapearaa roa no te tahi noa mau ohipa rii maau e te feruri-ore-hia. E nehenehe te faaoreraa hara, na roto i te here e te aau farii, e faatupu i te mau semeio o te ore roa e tupu na roto i te tahi atu rave‘a.

Ua riro te Taraehara rahi ei tapa‘o teitei roa no te faaoreraa hara. Te faufaa rahi o te reira Taraehara, eita ïa e tae‘ahia i to tatou haro‘aro‘araa. Ta‘u noa i ite maori râ, ua tupu te reira, e no‘u e no outou i tupu ai. E mamae rahi tei tupu, e te ahoaho faito ore, e ore roa te hoê o tatou e maramarama i te reira a horo‘a ai te Faaora Ia’na iho ei hoo no te hara a to te ao nei.

Na roto Ia’na e faaorehia ai ta tatou hara. Na roto Ia’na e farii ai te mau taata ato‘a i te mau haamaitairaa no te faaoraraa, e te ti‘a-faahou-raa mai te pohe mai. Na roto Ia’na e Ta’na tusia faufaa rahi e roaa ai ia tatou te faateiteiraa e te ora mure ore, na roto i te haapa‘o.

Ia tauturu mai te Atua ia tatou ia riro ei taata huru maitai a‘e, ma te faaite i te aroha, ia rahi a‘e te faaoreraa i te hara, ia rahi a‘e te hinaaro e haere i te piti o te maile, ia pou i raro e ia faati‘a mai i ni‘a i te feia tei hara, tera râ, tei faaite ato‘a i te tatarahapa, ia vaiiho i te hiti i te mau inoino tahito, e eiaha ia faaamu faahou i te reira. No teie mau mea ato‘a, te pure nei au ma te aau haehaa, na roto i te i‘oa mo‘a o to tatou faaora, o Iesu Mesia ra, amene.