2005
Te mau mea faufaa roa a‘e, te mau mea ïa e vai i te vairaa
Novema 2005


Te mau mea faufaa roa a‘e, te mau mea ïa e vai i te vairaa

O matou to outou mau feia faatere, te titau nei matou i te mau melo no te Ekalesia i te mau vahi ato‘a, ia tuu i te utuafare i mua roa, e ia imi i te mau rave‘a taa maitai no te haapaari i to ratou utuafare.

Aita i maoro a‘e nei, e rave rahi o te mau taea‘e hui mana faatere e o vau ato‘a nei, ua tere atu matou e hi‘o i te mau pû puhaparaa taata i Louisiana, Missipi, e i Texas, tei reira ho‘i te faaearaa te mau taata tei ta’irihia e te mata’i rorofa‘i o Katrina, i te tamataraa i te faati‘a amui faahou i to ratou oraraa. E mea pe‘ape‘a mau e te oto ato‘a to ratou mau aamu e to ratou ti‘araa i teie taime no ni‘a i te mau mea ato‘a ; tera râ, i roto i te mau mea ato‘a ta‘u i faaroo, te mea tei haaputapû roa i to‘u aau maori râ, te aueraa ratou i to ratou utuafare : « Tei hea to‘u mama ? » « Aita ta‘u tamaiti e itehia ». « Ua mo‘e hoê tuahine ». E mau taata teie tei roto i te po‘ia, te ri‘ari‘a, e ua mo‘e ta ratou mau mea ato‘a, te imi nei i te maa, te utuuturaa a te taote, e te mau huru tauturu ato‘a ; tera râ, eaha te mea ta ratou e titau nei e e hinaaro rahi nei, maori râ, to ratou utuafare.

Na te ati e aore ra, te tauiraa rau e faahaamana‘o ia tatou i te mau mea faufaa roa a‘e. I roto i te tereraa o te oraraa i te mau mahana ato‘a, mea pinepine tatou i te faaiti i te faufaa o to tatou utuafare – to tatou mau metua, ta tatou mau tamarii e to tatou mau taea‘e e te mau tuahine. Tera râ, i roto i te mau taime ati, te rava‘i ore, e te tauiuiraa, aita’tu ta tatou e haamana‘oraa hoê roa maori râ, to tatou ïa utuafare ! Rahi roa’tu te reira huru i te taime a faaru‘e mai ai tatou i teie nei oraraa no te tomo atu i roto i te ao varua. Mea papû maitai e, te mau taata matamua ta tatou e imi i reira, to tatou ïa metua tane, metua vahi-ne, to tatou hoa faaipoipo, te mau tamarii, e te mau taea‘e e te mau tuahine.

Te ti‘aturi nei au e, e nehenehe te faahitiraa parau o te opuaraa no te oraraa tahuti nei ia faahitihia mai teie te huru « no te patu i te hoê utuafare mure ore ». I ni‘a i te fenua nei, te hiaai nei tatou paato‘a ia rito ei tuhaa no te hoê utuafare rahi, e te ti‘araa ia faatupu ato‘a i ta tatou iho tuhaa no taua utuafare ra. Te hoê ïa o te mau tumu i tono mai ai to tatou Metua i te Ao ra ia tatou i ô nei. Eita tatou tata‘itahi e farii i te hoê hoa faaipoipo e e patu i te hoê utuafare i te tahuti nei, tera râ, noa’tu te reira mau fifi, ua riro tatou paato‘a ei melo no te utuafare a te Atua.

E te mau taea‘e e te mau tuahine, te 10raa teie o te matahiti no te « poro‘i i to te ao nei no ni‘a i te utuafare » tei horo‘ahia e te Peresideniraa Matamua e te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo i te matahiti 1995 (a hi‘o « Te Utuafare : E Poro‘i i to te Ao Nei », Liahona Atopa 2004, 49 ; Ensign, Novema 1995, 102). I riro na te reira, e te riro nei â te reira ei ti‘aororaa papû no te paruru e no te faaetaeta i te mau utuafare, e ei faaararaa papû no te hoê ao tei faaru‘e i te mau faufaa morare, e tei taui i te ana‘iraa o te mau mea faufaa e rave, e na te reira e haamou i te sotaiete na roto i te tu‘inoraa i to’na niu.

Ua riro te reira faaararaa ei parau tohu, eiaha noa no te mea na te peropheta i hamani, no te mea ato‘a râ e, ua na mua oia i to’na tau. Te faaara nei te reira i te mau mea e rave rahi o tei haape‘ape‘a e o tei faaino i te mau utuafare i roto i na matahiti hoê ahuru i ma‘iri ra, e te titau ato‘a nei te reira ia haapa‘ohia te mau mea faufaa na mua roa, e te haapapû maitai ra te reira i te hinaaro o te mau utuafare mai te mea e, e titauhia ia ratou ia ora i roto i te hoê vahi ino no te faaipoiporaa e no te autaatiraa i rotopu i te metua e te tamarii.

Aita te reo maramarama e te ohie o te reira faaararaa i tu‘ati i te mau haapiiraa papû ore e te taa ore a te hoê sotaiete tei ore i ite i te auraa o te utuafare, o tei vaiihohia o’na ana‘e iho no te imi i te tauturu ta te mau metua e te mau utuafare i hinaaro. Ua ite outou i teie mau parau no roto mai i te reira faaararaa, teie ïa:

  • « Ua haapa‘ohia e te Atua te Faaipoiporaa i rotopu i te tane e te vahine ».

  • « Ua riro te apeniraa tane e te apeniraa vahine ei tuhaa faufaa rahi roa no te ihotaata e no te tumu o te taata tata‘itahi i roto i te ao na mua a‘e, i roto i te ao tahuti nei, e i roto ho‘i i te ao a muri atu ».

  • « E hopoi‘a mo‘a ta te tane faaipoipo e te vahine faaipoipo no te here e no te haapa‘o ia raua iho e i ta raua ato‘a ra mau tamarii ».

  • « E mea ti‘a roa ia fanauhia te mau tamarii i na metua o tei faaipoipohia e ia aupuruhia ratou e te hoê metua tane e te hoê metua vahine o te faatura ma te tuutuu ore i te mau fafauraa no te faaipoiporaa ».

  • « E hopoi mai i nia i te mau taata tata‘itahi, te mau oire, e te mau nunaa i te mau ati rahi i tohuhia a‘ena e te mau peropheta i tahito ra e i teie nei anotau ».

E te faaite maitai ra te mau parau hopea o te faaararaa i te parau mau ohie roa, oia ho‘i, te utuafare « ei niu no te sotaiete ».

I teie mahana te ti‘aoro nei au i te mau melo o te Ekalesia e i te mau metua haapa‘o, te mau papa ruau, e i te mau melo o te mau utuafare ato‘a i te mau vahi ato‘a, ia tape‘a papû maite i teie faaararaa faufaa, ia faariro i te reira ei reva, mai te reva o « te tapa‘o no te ti‘amâ » a te raatira Moroni, e ia fafau e haapa‘o tatou i te mau ture i roto i te reira. E no te mea ho‘i e melo ana‘e tatou paato‘a no te hoê utuafare, no reira, no te mau taata ato‘a ïa teie nei faaararaa.

Te faaite ra te mau titorotororaa mana‘o e, i te mau vahi ato‘a, te faariro nei te taata i te utuafare ei mana‘ona‘oraa matamua roa, noa’tu râ i te reira, i roto i te mau matahiti rii i ma‘iri a‘e nei, mai te mea ra e, ua mo‘ehia i te sotaiete, e aore ra, ua hape ta’na hi‘oraa i te utuafare. A hi‘o na i te tahi mau tauiraa tei tupu i roto i te mau matahiti i ma‘iri a‘e nei:

  • E rave rahi mau pŭpŭ i te ao nei tei mataro i te paturu e i te haapuai i te mau utuafare, te tamata nei ratou i teie nei i te taui, e i te faaino roa’toa i te mau utuafare ta ratou e tavini nei.

  • I te i‘oa o te « aau farii » ua faaaano-roa-hia te auraa o te parau utuafare, e ua tae roa i te parau e, « te utuafare » o te mau huru taata ato‘a ïa, ma te hi‘o ore i te apeni, o te ora apipiti ma te haamau e aore ra, ma te haamau-ore-raa i te fafauraa, e aore ra, i te tamarii, e aore ra, i te hopearaa o te reira.

  • No te rahi o te hinaaro tino e te peu pipiri, e rave rahi tei hema i te mana‘o e, ua riro te utuafare, te mau tamarii ihoa râ, ei hopoi‘a, e ei faateimaharaa i te pae moni, o te faataupupu roa ia ratou, aita râ i feruri e, na te reira haamaitairaa mo‘a e haapii ia ratou ia riro rii a‘e mai te Atua te huru.

Taa ê noa’tu te reira, te rahiraa o te mau metua i te ao nei, te ite tamau nei ratou i te faufaa e te oaoa i roto i te parau no te utuafare. Te vai ra te tahi mau hoa to‘u, no ho‘i noa mai nei i to ratou tere paraparau i te mau utuafare e i te mau metua i te mau fenua e rave rahi. Te parau ra ratou e, ua aifaito te ti‘aturiraa e te mana‘ona‘oraa o te mau metua i te ao ato‘a nei.

I te fenua Initia, te parau ra te hoê metua vahine initia e « Ta‘u noa e hinaaro nei, maori râ, ia hau a‘e ta‘u haaputapûraa i ta‘u mau tamarii i ta te mau ve‘a e te mau pŭpŭ hoa ».

Area te hoê metua vahine no te faaroo Boudha, no Malaisie, te na ô ra oia e, « te hinaaro nei au ia nehenehe i ta‘u mau tamarii ia haa i roto i te ao nei, aita râ vau e hinaaro ia riro ratou i to teie nei ao ». Ua hoê te parau e te mana‘o o te mau metua no tera fenua e tera faaroo, e to tatou, te mau metua i roto i te Ekalesia nei.

E ti‘a i to te ao ia ite i te mau mea e haapiihia ra e teie faaararaa, no te mea, te utufare o te tumu ïa o te sotaiete, o te faarava‘iraa faufaa, o te hiro‘a tumu, e o to tatou faatereraa hau fenua. E mai ta te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei i ite, e riro ato‘a te utuafare ei faanahoraa tumu i roto i te basileia tiretiera.

I roto i te Ekalesia nei, to tatou ti‘aturiraa i roto i te faufaa faito ore o te utuafare, ua niuhia ïa te reira i roto i te parau haapiiraa tei faaho‘i-faahou-hia mai. Ua ite tatou i te mo‘a o te utuafare i roto i na pae toopiti o to tatou oraraa mure ore. Ua ite tatou e, hou teie nei oraraa, i ora na tatou i piha‘i iho i to tatou Metua i te Ao ra ei tuhaa no To’na ra utuafare, e ua ite tatou e, e vai tamau maite te mau auraa utuafare e tae roa’tu i ô mai i te pohe ra.

Mai te mea e, e ora tatou ma te faaohipa i te reira iteraa, e apiti mai to te ao ia tatou. Te mau metua o te faariro i to ratou utuafare ei ohipa matamua, e apiti atu ïa ratou i te Ekalesia no te mea, na te Ekalesia e horo‘a mai i te faanahoraa o te utuafare, te mau faufaa, te parau haapiiraa, e te hoê hi‘oraa mure ore e ore roa e iteahia ia ratou i te tahi atu vahi.

Ia riro ta tatou opuaraa no te utuafare ei tura‘iraa i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei ia rohi ia riro ei mau metua maitai roa a‘e i te ao nei. Mea ti‘a i te reira ia faatupu i roto ia tatou i te faatura rahi i ta tatou mau tamarii tei riro ei mau taea‘e e ei mau tuahine varua, e ia tura‘i ato‘a ho‘i ia tatou ia horo‘a i te taime e titauhia no te faaetaeta i to tatou utuafare. Oia mau, aita’tu e ohipa faufaa roa a‘e no te arata‘i ia tatou i te oaoa – to tatou iho e i ta tatou mau tamarii – maoti râ, te huru o to tatou here e te tauturu ia tatou tata‘itahi i roto i te utufare.

Ua faaau te peresideni Harold B. Lee i te Ekalesia mai te hoê « pa‘epa‘e » faufaa rahi o te tauturu i te paturaa i te taata e i te utuafare. (a hi‘o Conference Report, Atopa 1967, 107). Te Ekalesia o te basileia ïa o te Atua i ni‘a i te fenua nei, area i roto i te basileia i te ao ra, e riro te utuafare ei tumu no to tatou haereraa mure ore i mua e no to tatou oaoa, e ei faanahoraa na to tatou Metua i te Ao ra. Mai tei faahaamana‘o-tamau-hia ia tatou, i te hoê mahana e iritihia to tatou piiraa i roto i te Ekalesia ; mai te mea râ e, e mea ti‘amâ tatou, e ore roa ïa e iritihia to tatou mau auraa utuafare.

Ua parau o Joseph F. Smith, « Eita te oaoa rahi e itehia i rapae i te utuafare, e te mau tautooraa ato‘a e ravehia no te haamo‘a e no te faaherehere i to’na varua, e riro ïa ei haamaitairaa no te feia e rohi e e faatusia no te haamau i te reira. Pinepine te tane e te vahine i te tamata i te mono i te oraraa o te utuafare i te tahi atu huru oraraa ; e imi ratou i te rave‘a ia ti‘aturi ratou iho e, te utuafare ra, o te haavîraa ïa ; e te ti‘amâraa rahi roa a‘e, o te tereraa ïa i tera vahi e tera vahi ia au i te hinaaro. Aita e oaoa ia ore te taviniraa, e aita ho‘i e taviniraa rahi atu maori râ, te faariroraa i te utuafare ei faanahoraa hanahana, e te haafaufaaraa e te faaherehereraa i te oraraa utuafare » (Te mau haapiiraa e te mau peresideni o te Ekalesia : Joseph F. Smith [1998], 382).

I teie nei, e riro te hoê taata i te ui e, « Nahea tatou i te paruru, i te faaherehere e i te haapuai i to tatou nohoraa e to tatou utuafare i roto i te hoê ao o te huti nei i te tahi atu pae ? » E faaite atu vau e toru mana‘o ohie roa :

  1. A faatupu tamau noa i te pureraa fetii i te mau mahana ato‘a e i te pureraa pô utuafare i te mau hepetoma ato‘a. Na teie na ohipa toopiti e titau i te Varua o te Fatu o te horo‘a mai i te tauturu e te mana ta tatou e titau nei i roto i to tatou ti‘araa ei metua e ei feia faatere utuafare. Mea rahi te mau mana‘o maitai roa i roto i te mau buka haapiiraa e te mau ve‘a a te Ekalesia no ni‘a i te pô utuafare. A feruri ato‘a ia faatupu i te hoê putuputuraa utuafare no te faaite i te iteraa papû, i reira te mau metua e te mau tamarii e faaite ai i te tahi e te tahi, i to ratou mau ti‘aturiraa, e te mau mana‘o, i roto i te hoê faanahoraa e ere na te mau huru taata ato‘a.

  2. A haapii i te evanelia e i te mau faufaa tumu i roto i to outou utuafare. A haamau i te here i te tai‘o-amui-raa i te mau papa‘iraa mo‘a. E rave rahi roa o to tatou mau metua o te faaru‘e nei i te reira hopoi‘a na te Ekalesia e rave. E mea faufaa te haapiiraa evanelia, te mau pŭpŭ tauturu, e te mau pŭpŭ autahu‘araa ei mau tauturu hau atu no te mau metua no te haapii i te evanelia, tera râ, tei te utuafare te hopoi‘a tumu. E ma‘iti paha outou i te hoê tumu parau no te evanelia e aore ra, i te hoê faufaa utuafare, e a hi‘o ai i te mau rave‘a no te haapii i te reira. A feruri maitai e eiaha e faaô i te mau tamarii e o outou iho i roto i te mau ohipa faaoaoaraa rahi roa i rapae i te utuafare, a riro outou i te teimaha roa i te ohipa, ore atu ai outou e ite i te Varua o te Fatu ia horo‘a mai i te arata‘iraa no outou iho e no to outou utuafare.

  3. Faatupu i te mau natiraa utuafare papû maitai, na te reira e horo‘a i ta outou mau tamarii i te hoê huru hau atu i te puai i ta ratou e farii i roto i to ratou mau pŭpŭ hoa, e aore ra, i te fare haapiiraa, e aore ra, i te mau huru vahi ato‘a. E ravehia te reira na roto i te mau peu a te utuafare no te mau mahana fanauraa, te mau pu‘e tau faafaaearaa, no te tamaaraa i te pô, no te sabati. E rave-ato‘a-hia te reira na roto i te mau ture arata‘i a te utuafare, ma te ite maite i te mau hopearaa. A haamau i te hoê faatereraa utuafare i reira te mau tamarii e farii ai i te mau ohipa e aore ra, te tahi mau ohipa no te fare, e i reira ho‘i e farii ai i te mau haamauruururaa, e aore ra, te tahi atu huru haamauruururaa ia au i te mea ta ratou i rave. A haapii ia ratou i te faufaa no te faaoreraa i te tarahu, e te imiraa ia roaa te moni, te haaputuraa, e te haamau‘araa i te moni ma te paari. A tauturu ia ratou ia haapii i te hopoi‘a no to ratou iho mau hinaaro pae tino e te pae varua.

I roto i te ao i teie mahana, ma te faahemaraa puai a Satane i ni‘a i te utuafare, e mea ti‘a i te mau metua ia imi i te mau rave‘a ato‘a no te haapuai e no te paruru i to ratou utuafare. Tera râ, e riro i te ore e rava‘i ta ratou tautooraa. E titauhia ïa te tauturu a te tahi atu mau fetii, e tae noa’tu i te mau taatiraa e haati nei ia tatou. Te mau taea‘e e te mau tuahine, te tati e te tonton, te mau metua ruau, e te mau « cousins », e nehenehe teie mau taata e faatupu i te hoê taa-ê-raa rahi i roto i te oraraa o te mau tamarii. Haamana‘o na outou e, ia faaite mai te fetii i te here e te faaitoitoraa, na te reira e horo‘a mai i te faaururaa ti‘a e te tauturu i te hoê taime fifi roa.

E tamau noa te Ekalesia i te riro ei faanahoraa matamua na mua roa mai te hoê « pa‘epa‘e » no te tauturu i te paturaa i te mau utuafare puai. E nehenehe ta‘u e haapapû atu ia outou e, te feia e arata‘i nei i teie Ekalesia, e mana‘ona‘o rahi to ratou i te oraraa maitai o to outou utuafare, e na roto i te reira, e ite outou i te maraaraa te mau tautooraa no te faataa i te mea faufaa, e te faatumuraa i ni‘a i te mau hinaaro o te utuafare. Tera râ, o matou to outou mau feia faatere, te titau nei matou i te mau melo no te Ekalesia i te mau vahi ato‘a, ia tuu i te utuafare i mua roa, e ia imi i te mau rave‘a taa maitai no te haapaari i to ratou utuafare.

Te titau ato‘a nei matou i te mau pû a te hau ia hi‘opo‘a ato‘a ia ratou iho, e ia faaiti i te rave i te mau mea ato‘a e ino ai te utuafare, ia faarahi râ i te rave i te mau mea e tauturu i te utuafare.

Te titau nei matou i te mau ve‘a ia rahi atu ta ratou faaiteraa i te mau mea o te haapii i te mau faufaa utuafare, o te faateitei i te varua, e o te tauturu i te mau utuafare, e ia faaiti i te mea e haafaufaa i te viivii e te mau mea no te tino nei.

Te titau nei matou i te feia faatere no te hau fenua e no te politita, ia tuu i mua roa, te hinaaro o te mau tamarii e te mau metua, e ia feruri i te parau o te utuafare i roto i te hamaniraa i te ture.

Te titau nei matou i te mau taata hoo i ni‘a i te itenati, e te feia hamani tahua itenati, ia rahi atu â to outou haapa‘o maitai i ta outou hopoi‘a no te faaururaa, e ia feruri i te parau no te parururaa i te mau tamarii i te ati, te hoho‘a faufau, te parau ino e te peu iino.

Te titau nei matou i te mau pû haapiiraa ia haapii i te mau mea faufaa, i te mau ite no ni‘a i te utuafare e te ti‘araa metua, te tautururaa i te mau metua i roto i ta ratou hopoi‘a ia faaamu i te tamarii ia riro mai ei feia faatere no te utuafare i roto i te mau u‘i i muri nei.

Te titau nei matou i te mau melo no ta tatou Ekalesia ia haere ma te here i mua i te feia e noho ra i te tahi a‘e pae i ô tatou, i mua i te mau hoa no te tahi atu faaroo, e ia amui ato‘a ia ratou i roto i te faaohiparaa i te mau rave‘a e rave rahi a te Ekalesia no te tauturu i te mau utuafare. E riro to tatou mau oire e te mau vahi tapiri mai i ô tatou, ei mau vahi hau e te puai mai te mea e, e tahoê te mau taata ato‘a no tera faaroo e tera faaroo no te haapuai i te mau utuafare.

E mea faufaa ia haamana‘o e, pauroa te mau pŭpŭ rarahi i roto i te oraraa sotaiete, ua niuhia ratou i ni‘a i te pŭpŭ na‘ina‘i roa a‘e e te faufaa rahi, oia ho‘i, te utuafare. Aita e parauraa e, o vai tatou e aore ra, eaha tatou, ia tauturu ana‘e tatou i te utuafare, te tauturu ra ïa tatou ia tatou iho.

E te mau taea‘e e te mau tuahine, mai te mea e, e faateitei tatou i te « Poro‘i i to te ao nei no ni‘a i te utuafare », mai te reva te huru, e ia ora e ia haapii ho‘i tatou i te evanelia a Iesu Mesia, e faaî ïa tatou i te faito mau no to tatou hamani-raa-hia i ni‘a i te fenua nei. E iteahia te hau e te oaoa ia tatou i teie nei ao e i te ao a muri nei. Aita tatou e titau i te mata’i rorofa‘i e te tahi atu mau ati no te faahaamana‘o ia tatou i te mea faufaa a‘e. Na te evanelia e te faanahoraa no te oaoa e te faaoraraa a te Fatu e faahaamana‘o ia tatou. Te mau mea faufaa roa a‘e, te mau mea ïa e vai i te vairaa, e to tatou utuafare, e vai te reira e a muri noa’tu. Te faaite papû nei au i te reira na roto i te i‘oa o Iesu Mesia ra amene.