2005
Video : Ei mauhaa i roto i te rima o te Atua
Novema 2005


Video : Ei mauhaa i roto i te rima o te Atua

E video teie tei patahia i roto i te putuputuraa rahi a te Sotaiete Tauturu, no ni‘a i te peresideni Gordon B. Hinckley i te faati‘araa i te aamu o te Sotaiete Tauturu. I roto ato‘a i te reira video, te faaitehia ra te peropheta Iosepha Semita, o Lucy Mack Smith, e te mau tuahine matamua no te Sotaitete Tauturu, te putuputu ana‘e ra i roto i te fare toa uteute.

Peresideni Hinckley : 18 ana‘e melo i te taime a faati‘ahia ai te Sotaiete Tauturu i te 17 no mati 1842 i te oire no Navu ; 160 matahiti i muri a‘e, ua hau atu te reira i te pae milioni i roto i te mau fenua rarahi e te mau fenua na‘ina‘i ati a‘e te ao nei ; ua riro te reira tupuraa ei ohipa maere rahi e te faahiahia.

E mau mea rii tumu tei faatupu i te Sotaiete Tauturu hou to’na faanahonaho-raa-hia. Ua iritihia mai te mau mana‘o tumu no te mau vahine tei faatoro i te rima no te tauturu i te faahoturaa o te maitai no te taato‘araa, no te tauturu i te feia tei roohia i te ati, e no te haamaitai i to ratou iho mau mana‘o e ta ratou mau taleni. I te reira taime Iosepha Semita i te faanahonahoraa ia ratou.

Iosepha Semita : E nehenehe teie « sotaiete no te mau tuahine e faahiaai i te mau taea‘e ia rave i te mau ohipa maitatai no te mau hinaaro o te feia veve – te imiraa i te mau taviniraa no te aroha, e i te haapa‘oraa i to ratou mau titauraa – i te tautururaa na roto i te faatiti‘aifaroraa e i te faaitoitoraa i te mau viretu o te oire ».1

Peresideni Hinckley : Na roto mai i taua haamataraa haehaa ra, ua tupu te mea o ta‘u e ite nei oia te faanahonahoraa rahi e te manuïa roa i te ao taato‘a nei.

I taua putuputuraa matamua ra, i to Emma H. Semita ma‘iti-raa-hia ei peresideni, teie ta’na i parau : « e mea ti‘a i te mau melo ato‘a ia faaite i te hiaai puai no te rave i te maitai ».2 Te huru tera o te varua i reira ra, o te huru ïa o te varua i teie nei. E mea ti‘a ia vai teie parau-tumu arata‘i na roto i te mau u‘i ato‘a e fanauhia mai – ia « hiaai puai te mau melo no te rave i te maitai ».

Emma Smith : « E rave tatou i te hoê ohipa taa ê… E tia‘i tatou i te mau mea rû taa ê ».3

Iosepha Semita : « Teie sotaiete, no te imiraa mai ïa i te ite na roto i te haapa‘oraa o ta te Atua i faati‘a – [na roto i] te rave‘a a te feia o tei faataahia no te arata‘i ».4

« E naturaraa no te vahine te faaiteraa i te aroha e tei roto outou i te hoê ti‘araa ia nehenehe outou ia ohipa ia au i teie mau iteraa o ta te Atua i tanu i roto ia outou. Mai te mea e haapa‘o outou i teie mau parau-tumu, aue ïa i te faahiahia e i te hanahana ! – mai te mea e haapa‘o outou i te mau horo‘a, e ore roa te mau melahi e tape‘ahia’tu i te faahoaraa ia outou… Aita e tama‘i, aita e maniania, aita e mâroraa maoti râ, te auraro, te here, te mâ, teie te mau mea e ti‘a ia outou ia faaite ia matou…

« Ei reira ïa te mau haamaitairaa o te ra‘i e niniihia mai ai i raro nei…

« Ia ho‘i outou i te fare, eiaha e faahiti i te mau parau haamauiuui, mai teie atu nei râ taime, ia faaheihia ta outou mau ohipa i te parau maitai, te aroha e te here…

« A tupu ai outou i roto i te viivii-ore e te viretu, a tupu ai outou i roto i te maitai roa, a opere i to outou here e te aroha ia vetahi ê – e mea papu e ua oto maoro noa na outou e ua faaoroma‘i i te mau hara e i te hape a te taata nei. E mea faufaa te varua o te taata nei ! …

« … Te faaho‘i atu nei au i te taviri ia outou na roto i te i‘oa o te Atua, e ia popou teie nei Sotaiete, e ia niniihia te ite e te maramarama i ni‘a ia‘na mai teie atu taime – o teie te haamataraa no te mau mahana maitai no teie Sotaiete ».5

Peresideni Hinckley : Ua vai ti‘a noa teie parau tohu ei parau mana i roto i te hoê tenetere e te afa no te Sotaiete Tauturu a Te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei.

Teie te parau a Lucy Mack Semita, te metua vahine o te peropheta i parau i te mau tuahine i Nauvoo,

Lucy Mack Smith : « E mea ti‘a ia here tatou te tahi i te tahi, ia haapa‘o te tahi i te tahi, ia tamahanahana te tahi i te tahi e ia imi i te ite ia nehenehe tatou paato‘a ia parahi amui i te ra‘i ».6

Peresideni Hinckley : Ua faaite te aamu o te faanahonahoraa e, aita te mau vahine o te Ekalesia e tia‘i ia parahi amui ratou i te ra‘i ra, no te tamata i te hotu monamona no te mau ohiparaa o ta ratou i faaite na.

Ua faaohipa ratou i te mau mea o te ra‘i i ni‘a i te fenua na roto i to ratou aupururaa te tahi e te tahi, te tamahanahanaraa te tahi e te tahi, te haapiiraa te tahi e te tahi i roto i te oraraa nei. O vai te nehenehe e faito i te semeio tei tupu i ni‘a i te oraraa o te mau milioni vahine tei faarahihia te ite, tei faa‘aanohia te hi‘oraa, tei faaroahia te oraraa, e tei faarahihia te maramarama no te mau mea a te Atua e te mau haapiiraa maitatai e rave rahi tei haapiihia i roto i te mau pureraa a te Sotaiete Tauturu ?

O vai o te nehenehe e faito i te popou tei tupu i roto i te oraraa o teie mau vahine a putuputu-amui ai ratou, ma te haamatau i roto i te paroita e aore râ, i te amaa, ma te haamaitai i te oraraa o te tahi e te tahi na roto i te faahoaraa maitai e te faahereherehia ? O vai te nehenehe e haro‘aro‘a i te mau ohipa no te aroha o tei ravehia, te maa tei tuuhia i ni‘a i te airaa maa maa-ore, te faaroo tei faaamuhia i te mau hora hepohepo, te mau pepe o tei rapaauhia, te mau mauiui tei faaorahia e te mau rima o te aroha e o te mau parau mărû, te tamahanahanaraa o tei faaitehia i te taime no te pohe e no te tumu o te mo‘emo‘e ?

A paraparau ai oia i te Sotaiete Tauturu, teie ta te peresideni Joseph F. Smith i parau : « Ua faatupuhia teie faanahonahoraa na roto i te hanahana, ua faati‘ahia ma te hanahana, ua haamauhia ma te hanahana, ua faatoro‘ahia e te Atua no te ora o te varua o te mau vahine e o te mau tane. Aita e faanahonahoraa e vai nei no te faaau atu i ni‘a… te ore e nehenehe e rave i te ohipa a teie faanahonahoraa…

« … A faatupu i te [Sotaiete Tauturu] na mua roa, a rave ia rahi, a rave ia teitei roa, ia numera hoê roa e te maitai i te hoê noa’tu faanahonahoraa i te ao nei. Ua piihia outou e te reo o te peropheta a te Atua no te raveraa i te reira, ia riro ei mea teitei, ei mea rahi a‘e e te maitai rahi, te mâ e te itoito i te faaturaraa i te parau-ti‘a ».7

Ia haamaitai mai te Atua i te Sotaiete Tauturu o Te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei. Ia vai mai te varua no te here o tei faaitoito i to’na mau melo hoê tenetere e te afa i teie nei, e o te tamau noa nei i te tupu e î noa‘e te fenua nei. Ia haaputapû ta ratou ohipa no te aroha i te oraraa o te feia e rave rahi. Ia haaputapû te maramarama e te haapiiraa e te ite, e te parau-mau mure-ore i te oraraa o te mau u‘i o te mau vahine e fanauhia mai, i roto i te mau nunaa ato‘a o te ao nei, no teie faanahonahoraa taa ê e te hanahana. Ia mauruuru tata‘itahi ratou i ta ratou mau hopoi‘a e mau haamaitairaa rahi ia riro ei « mauihaa i roto i te rima o te Atua ia faatupu i teie nei ohipa rahi » (Alama 26:3).

Te mau nota

  1. Relief Society Minutec, 17 no mati 1842, mau parau haaputu a te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei, 7.

  2. Relief Society Minutec, 17 no mati 1842, 13.

  3. Relief Society Minutec, 17 no mati 1842, 12.

  4. Relief Society Minutec, 28 no April, 1842, 40.

  5. Relief Society Minutec, 28 no April, 1842, 38-40.

  6. Relief Society Minutec, 24 no mati 1842, 18-19.

  7. Te mau haapiiraa a te mau peresideni o te Ekalesia: Joseph F. Smith (1998), 184.