2005
[Mau] mauhaa i roto i te rima o te Atua
Novema 2005


[Mau] mauhaa i roto i te rima o te Atua

Aita e ti‘a ia faito e ia faataa i te reira maitai ta outou e faatupu nei.

Ua horo‘a mai te peresideni Hinckley i te parau faati‘a ia‘u, i te i‘oa o te Peresideniraa Matamua, ia faaite atu i to matou mauruuru i te mau taata ato‘a tei tauturu, na roto i te mau rave‘a ato‘a, ia paruru i te ora e i te mau faaipoipo, i muri a‘e i te mau ati rahi tei tupu a‘e nei e o te tupu noa nei â i roto i to tatou fenua.

E au mau tuahine here e, te haehaa nei ta‘u aau na roto i teie hopoi‘a e teie haamaitairaa rahi o te paraparauraa’tu ia outou te mau tamahine na te Atua i roto i te mau fenua e rave rahi. Ua putapû roa to tatou aau i te mata’ita’iraa i te hoho‘a video no ni‘a i te peresideni Hinckley. Te oaoa nei tatou i te mea e, tei rotopu te peresideni Hinckley e te peresideni Monson ia tatou i teie pô. Ua tupu te puai i roto ia tatou na roto i ta raua tauturu e te faaururaa. Ua faauru te tuahine Parkin, te tuahine Hughes, e te tuahine Pingree ia tatou. Ua haaputapû te pŭpŭ himene i to tatou aau. Ia hi‘o ana‘e’tu vau i to outou mau mata, e ite au i to outou maitai. Te haapoupou nei au ia outou no te ohipa maitai ta outou e rave nei i te mau mahana ato‘a. E riro paha e, te tahi noa tau taata rii o te ite i ta outou ohipa i rave, tera râ, ua papa’ihia te reira i roto i te buka ora a te Arenio,1 o te iritihia i te hoê mahana no te faaite i ta outou taviniraa itoito, to outou haapa‘o, e te mau ohipa ta outou i rave ei « mauhaa i roto i te rima o te Atua no te faatupu i teie ohipa rahi ».2

Ua parau o Elder Neal A. Maxwell e, « Mea iti roa to tatou iteraa no ni‘a i te mau tumu o te tuharaa ohipa i rotopu i te ti‘araa tane e te ti‘araa vahine, na reira ato‘a i rotopu i te ti‘araa metua vahine e te ti‘araa autahu‘araa. Na te Atua te reira i faataa i te tahi atu taime e i te tahi atu vahi. Ua matau tatou i te hi‘o atu i te mau taata no te Atua i te mea e, o ratou tei mau i te autahu‘araa e i te hopoi‘a no te faatereraa. Tera râ, i te tahi a‘e pae i taua autahu‘araa ra, te vai ra te maitai rahi o te mau tamahine a te Atua tei vai na i te mau anotau ato‘a e i te mau tau tuuraa ato‘a, tae roa mai i to tatou nei anotau. E ere te faufaa tei te roa o te papa’iraa i roto anei i te ve‘a e aore ra, i roto i te mau papa’iraa mo‘a. No reira, tae roa mai i teie nei, te aamu o te mau tamahine a te Atua, o te hoê ïa aamu iti i roto i te hoê aamu rahi ».3

Te tahi pae o outou e te mau tuahine, te feruri nei paha outou e, aita o outou e faufaa rahi i te mea e, aita e ti‘a ia outou ia rave i te mau mea ato‘a ta outou e hinaaro e rave. Ua riro te ti‘araa metua vahine e te ti‘araa metua ei mau ohipa rahi roa a‘e. Te vai ato‘a nei to outou mau piiraa i roto i te Ekalesia o ta outou e amo nei ma te haapa‘o maitai. Taa‘e noa’tu i te reira, e rave rahi o outou tei titauhia ia rave i te ohipa no te faaamu i te utuafare. Te faatae nei au i to‘u tapa‘o aroha i te mau vahine ivi e i te mau tuahine metua otahi o te amo nei i te mau hopoi‘a e rave rahi o te ti‘araa metua. Ia hi‘ohia, outou e te mau tuahine teitei, mea maitai roa a‘e outou i roto i te parau no te raveraa i ta outou mau hopoi‘a, e te faariroraa i to outou oraraa ei oraraa manuia. Te parau atu nei au ia outou ia rave outou i ta outou mau hopoi‘a hoê mahana i te taime hoê. A rave maitai i te vahi e maraa ia outou. A hi‘o i te mau mea ato‘a i roto i to ratou huru mure ore. Mai te mea e, e na reira outou, e taa‘e te huru tereraa o to outou oraraa.

Te ti‘aturi nei au e, te hinaaro nei outou paato‘a e te mau tuahine ia oaoa outou, e ia iteahia ia outou te hau ta te Faaora i fafau mai. Te feruri nei au e, e rave rahi outou e rohi itoito nei no te faaoti i ta outou mau hopoi‘a. Aita vau e hinaaro ia haape‘ape‘a i te hoê noa a‘e o outou. Te huru taiâ rii nei au ia parau atu i te hoê mea, tera râ, te feruri nei au e, e mea ti‘a ia parauhia te reira. I te tahi taime te tape‘a maoro nei tatou i te huru oaoa ore no ni‘a i te tahi mau fifi tahito tei haape‘ape‘a ia tatou. Te haamau‘a nei tatou i to tatou puai i roto i te mau mea tahito o te ore ho‘i e nehenehe ia tauihia. Te tautoo nei tatou no te opani i te reira uputa e ia haamo‘e i te reira fifi. Mai te mea e, i muri a‘e i te hoê tau, e nehenehe ta tatou e faaore i te mau huru mea ato‘a tei haape‘ape‘a ia tatou, e iteahia ia tatou « te rave‘a no te tamahanahana i to tatou oraraa » na roto i te Taraehara, e i reira te « hau maitai » o te faaoreraa hapa e roaa ai ia tatou.4 Te vai ra te tahi mau mauiui e mau mauiui hohonu roa, e no te faaora i te reira, e titauhia te tauturu no roto mai i te hoê puai teitei a‘e, e te hoê ti‘aturiraa i te parau ti‘a e te faaho‘iraa papû mau i roto i te oraraa a muri a‘e. E te mau tuahine, e roaa te reira puai teitei a‘e ia outou, e tae noa’tu i te tamahanahanaraa faufaa rahi e i te hau maitai.

Te pe‘ape‘a nei au i te ore outou e te mau tuahine e ite i te rahi o te maitai ta outou e faatupu nei i roto i to outou utuafare, i roto i te Ekalesia, e i roto i te oraraa sotiare. Aita e ti‘a ia faito e ia faataa i te reira maitai ta outou e faatupu nei. Ua parau te peresideni Brigham Young e: « Te faatupu nei te mau tuahine i roto i ta tatou mau sotaiete tauturu i te maitai rahi. E ti‘a anei ia outou ia faaite i te maitai rahi ta te mau metua vahine e te mau tamahine i Iseraela e nehenehe ia rave ? Aita, eita e ti‘a ia parau. E te reira maitai ta ratou e rave, e pee atu ïa na muri iho ia ratou e a muri noa’tu ».5 Te ti‘aturi papû nei au e, ua riro outou ei mauhaa i roto i te rima o te Atua i roto i ta outou mau ohipa e rave rahi, i roto ihoa râ i te ti‘araa metua vahine.

I roto i te ohipa o te basileia, ua aifaito noa te faufaa o te tane e te vahine. Ua faaue te Atua i te vahine ia fanau e ia faaamu i Ta’na mau tamarii. Aita e ohipa faufaa atu. Ua riro te ti‘araa metua vahine ei ohipa faufaa mau no te mau vahine. E mau haamaitairaa mo‘a e te faaururaa ti‘a tei tae mai i roto i to‘u iho oraraa, e i te oraraa o to‘u utuafare na roto i ta‘u vahine here, to’na mama, to‘u iho mama, na metua vahine paari, ta‘u mau tamahine e mau mootua tamahine faufaa rahi. Aita e nehenehe e parau te faufaa rahi o te autaatiraa o te mau vahine tata‘itahi i roto i to‘u nei oraraa. I to‘u ihoa râ hoa faaipoipo mure ore o Ruta.

Outou e te mau tuahine otahi, te hinaaro nei matou ia ite mai outou i to matou here rahi ia outou. E nehenehe outou e riro ei mauhaa puai i roto i te rima o te Atua no te tauturu ia faatupu i teie ohipa rahi. E faufaa rahi to outou, e e mea hinaarohia outou. Te tahi mau vahine, noa’tu e, ua faaipoipohia ratou, eita ratou e riro ei metua vahine. O outou e vai nei i roto i te reira mau huru, ia ite papû mai outou e, te here nei te Fatu ia outou, e aita outou i mo‘ehia ia’na. E nehenehe ta outou e rave i te hoê mea no te tahi atu taata o te ore roa e ti‘a i te tahi taata ê atu tei fanauhia ia rave. E nehenehe ta outou e rave i te hoê ohipa no te tamarii a te tahi atu mama o ta’na iho e ore e ti‘a ia rave. Te ti‘aturi nei au e, e farii te mau tuahine e vai nei i roto i teie mau huru, i te mau haamaitairaa e au ia ratou. E farii outou i teie mau haamaitairaa e i te hoê hau tamahanahana mai te mea e, e here outou i te Atua « ma to aau ato‘a e ma to varua ato‘a, e ma to puai ato‘a, e ma to mana‘o ato‘a ; i to taata tupu mai ia oe iho na ».6 E nehenehe ho‘i outou e manuia maitai i roto i te mau mea ato‘a ta outou e rave ei mauhaa i roto i te rima o te Atua no te faatupu i teie ohipa rahi.

E mea here na te vahine i te mau mea maitai e tupu nei i roto i te ao nei. E nehenehe e parau e, na te mau vahine e te mau metua vahine e arai nei i te maniiraa mai o te haamaitairaa i roto i to ratou utuafare. Mai te mea e, e paturu outou i te mau piiraa autahu‘araa o ta outou tane, e e faaitoito ho‘i i ta outou mau tamaiti i roto i ta ratou mau ohipa no te autahu‘araa, e haamaitairaa rahi te roaa i to outou utuafare. E faaitoito ato‘a outou i ta outou mau tamarii ia tauturu ia vetahi ê i roto i to ratou rava’i ore. Ua haamaitaihia to matou utuafare na roto i te mau ohipa i ravehia e ta‘u vahine i roto i te sotaiete tauturu i roto i te roaraa o to maua oraraa faaipoipo. Ua ti‘a na oia ei peresideni no te sotaiete tauturu o te paroita e o te tĭtĭ i te taime hoê, no te tahi tau matahiti te maoro. Ia haere ana‘e oia e rave i ta’na hopoi‘a e i ta’na mau apooraa, ua haamaitaihia to matou utuafare na roto i te varua tavini ta’na i hopoi mai i roto i to matou fare.

Mai ta outou i faaroo a‘e nei i teie pô, e mau melo outou no te taiete rahi roa a‘e no te vahine i roto i te ao nei. Mai ta te peresideni Hinckley i parau mai nei ia tatou i roto i te hoho‘a video, ua parau te peropheta Iosepha Semita e: « E ti‘a i teie sotaiete ia titau i te ite ia au i te faanahonahoraa ta te Atua i haamau – na roto i te feia tei faataahia no te arata‘i – e i teie nei, te faaohipa nei au i te taviri no outou, na roto i te i‘oa o te Atua, e ia oaoa ho‘i teie nei sotaiete, e mai teie atu taime, e niniihia mai te ite e te maramarama – teie te omuaraa no te mau mahana maitai no teie sotaiete ».7 Ua rahi roa te mau fana‘oraa tei fariihia e te mau vahine mai te taime a faaohipa ai te peropheta Iosepha Semita i te autahu‘araa no ratou, hau atu i tei fariihia mai te haamataraa o te taata i ni‘a i te fenua nei.8

Mai te omuaraa mai â, ua riro te mau vahine i roto i te Ekalesia nei ei mauhaa i roto i te rima o te Atua. I te taime a patuhia ai te hiero i Keterani, ua tauturu te mau vahine i te feia rave ohipa, mai ta te peresideni Heber C. Kimball i parau ra :

« Na te mau vahine i taviri i te taura, e i hamani i te ahu no te feia e patu ra i te fare, e o te Fatu ana‘e tei ite i te veve rahi, te ati, e te oto tei farereihia e matou no te raveraa i teie ohipa. Ua ohipa ta‘u vahine i te roaraa o te tau mahanahana no te tauturu i taua ohipa ra. E 45 kilo vavai ta’na e vai ra, e ma te tauturuhia oia e te hoê tamahine, ua taviri oia i te reira ei taura hamani ahu no te feia e patu ra i te hiero. E noa’tu e, ua faati‘ahia oia ia tape‘a i te afaraa o te vavai na’na, ei faaho‘iraa i to’na taime ohipa, aita oia i tape‘a mai i te vavai ia rava’i noa a‘e pai no te hamani hoê pea totini no’na ; ua horo‘a râ oia no te feia e rave ra i te ohipa i ni‘a i te fare o te Fatu. E hamani oia i te taura, e raraa, e faaineine i te ahu, e tapu no te hamani i te ahu, no te horo‘a no te feia e patu ra i te hiero ; fatata pauroa te mau tuahine i Keterani, ua rave ratou i te ohipa taamuraa, te niraraa e te taviriraa, e te vai atu ra, no te faahaere i te ohipa a te Fatu i mua ».9

Te parau ra o Polly Angell, te vahine a te taata hamani hoho‘a fare na te Ekalesia e, ua parau te peropheta ia ratou e: « E te mau tuahine, ia vai ineine noa outou i te taime e hinaarohia outou. I te mau taime ato‘a, o te mau tuahine ihoa to roto i te mau ohipa maitatai na mua roa. O Maria [te] matamua [i te menema no te hi‘o i te Fatu tei ti‘a faahou] ; e i teie nei, o te mau tuahine te matamua e rave i te ohipa i roto i te hiero ».10

E te mau tuahine, tei roto ia outou te huru hanahana o te aau mahora e te here i te mau mea nehenehe e te faauru ho‘i. E mau horo‘a teie o ta outou e faaohipa nei no te faaoaoa i to matou oraraa. Mea pinepine outou e te mau tuahine, ia faaineine ana‘e outou i te hoê haapiiraa, e tapo‘i outou i te amuraa maa i te hoê tapo‘i nehenehe e te tahi mau tiare i ni‘a iho i te reira amuraa maa – te hoê tera faaiteraa nehenehe roa i to outou huru aupuru e te haapa‘o maitai. Area te mau tane ra, ia horo‘a ana‘e ratou i te hoê haapiiraa, eita ratou e faaunauna i te amuraa maa i te tahi noa a‘e aihere iti ! I te tahi mau taime, e faateitei roa outou i ta outou mau titauraa. Te mana‘o nei outou e, mai te mea aita to outou horo‘araa e afaro maitai, aita ïa e tano. Te parau nei râ vau ia outou e, mai te mea ua rave outou i te ohipa ma te aau tae e te itoito, mai ta outou ihoa e rave nei, e farii ïa te Fatu i te reira.

I teie anotau, e ohipa maitai ta te mau tuahine hahaere e rave nei. Ahuru ma piti matahiti i ma‘iri a‘e nei, ua piihia o Suzy ei tuahine hahaere no Dora. E vahine ivi o Dora, aita e tamarii, e e mea fifi to’na huru, e eita oia e au ia amui i roto i te taata. I te taime matamua a hahaere ai o Suzy ia Dora, i te pae uputa noa to raua paraparauraa. E rave rahi ava‘e i muri mai, ua afa’i atu o Suzy i te tahi tao‘a haamauruuru na Dora, ua parau maira râ o Dora e, eita oia e farii i te reira tao‘a. Ia ani atu o Suzy e, no te aha, pahono mai nei o Dora e, « no te mea e hinaaro ato‘a ïa oe i te tahi mea ei faaho‘iraa ». Haapapû atura o Suzy e, « ta‘u noa e hinaaro, maori râ, to oe auhoaraa ». I muri mai i te reira ohipa, ua huru ohie rii te hahaereraa. Ua haamata mărû noa o Suzy i te ite i te mau rave‘a no te rave i te tahi mau ohipa no Dora, e ua taa ato‘a ia’na ia faaroo i te taime e titauhia ia faaroo. Ua paraparau ato‘a o Suzy i te mau taata maitai i roto i te paroita, te mau haapiiraa, e te mau amuiraa, ia ti‘a ia Dora ia ite e, e tuhaa ato‘a oia no te paroita. Ia haamata o Dora i te ma’ihia, ua haere o Suzy e farerei ia’na pauroa te mahana, e ua riro mai raua ei na hoa rahi roa. I te poheraa o Dora, ua ti‘a ia Suzy ia faateniteni i te vahine ta vetahi ê i parau e, « eita e nehenehe e haafatata’tu », ma te parau e, « e vahine faahiahia » e « e hoa faahereherehia ».11 Ua ite maitai oia ia Dora no to’na taviniraa ia’na ei tuahine hahaere.

Te sotaiete tauturu, o te hoê ïa taatiraa tuahine, te hoê ato‘a vahi i reira te mau vahine e haapiihia ai ia patu i to ratou faaroo, e ia rave i te mau ohipa maitai. Mai ta te peresideni Hinckley i faahiti pinepine e, te hinaaro nei tatou paato‘a i te hoê hoa. Na te auhoaraa e faatupu i te oaoa e te here i roto ia tatou. E ere te reira mea tei roto noa i te feia apî ana‘e e aore ra, i te ruau, i te feia moni e aore ra, tei veve, te taata tu‘iroo ore e aore ra, te taata tu‘iroo. Noa’tu to tatou huru, te hinaaro nei tatou paato‘a i te tahi taata o te faaroo mai ia tatou ma te aau haro‘aro‘a, o te haapoupou ia tatou ia hinaaro ana‘e tatou i te faaitoitoraa, e o te ninii i roto ia tatou te hinaaro ia rave maitai atu â i te ohipa, e ia maitai atu â tatou. Ua faataahia te sotaiete tauturu ei amuiraa no te auhoaraa, tei î i te aau haro‘aro‘a o te horo‘a mai i te here e te rave-faaoti-raa, no te mea, i ni‘a a‘e i te reira mau mea ato‘a, e taatiraa te reira no te mau tuahine

Te haapurorohia nei teie putuputuraa rahi na te Sotaiete Tauturu i roto i te mau fenua e rave rahi ati a‘e te ao nei. E mea faahiahia mau ia feruri e, te haaputuputu nei te mau tuahine i te mau vahi huru rau no te farii i te parau poro‘i ta tatou e faaroo ato‘a nei, e ia amui hoê ei mau hoa. Te hoê tuahine no Etiopia tei tae atu i roto i te hoê rururaa mai teie te huru i Fredericksburg, Virginia, tei parau e, « Ua parahi matou i raro ei mau hoa, ei mau metua vahine, e ei mau tamahine, area râ, ua ho‘i atu matou ei mau tuahine ».12

Ua papa’i te hoê tuahine misionare tei tavini i Thailande, no ni‘a i to’na parahiraa i rotopu i te mau tuahine i Bangkok i roto i te haapurororaa i te matahiti i ma‘iri a‘e nei. Teie ta’na parau, « Ua ite au i te hoê puai no roto mai i teie pŭpŭ iti na’ina’i roa o te mau vahine Thai, tei imi i te mau rave‘a ato‘a no te haapa‘o i te a‘oraa no roto mai i te mau vahine no Roto Miti, aitâ ratou i farerei a‘e nei ».13 E ere anei i te mea faahiahia ia ite i tera natiraa o te taatiraa tuahine tei parare na ni‘a i te mau moana, te mau anavai pape, i roto i te mau fenua e rave rahi, a putuputu amui ai tatou i roto i teie putuputuraa ! Oia mau, ua faaohipa te peropheta Iosepha Semita i te taviri i te taime a putuputu ai oia e taua pŭpŭ vahine iti ha’iha’i ra no Navu no te faati‘a i te sotaiete tauturu i te matahiti 1842 !

E teie nei, ei faahoperaa, te hinaaro nei au e parau i te tahi mau parau rii i te mau tuahine taure‘are‘a. E ti‘araa faufaa roa to outou i roto i teie taatiraa tuahine rahi. Ua farii te rahiraa o outou i to outou oro‘a hiero e te hoê iteraa papû no ni‘a i te evanelia a Iesu Mesia i faaho‘i-faahou-hia mai. Na roto i te reira iteraa papû, e na roto ato‘a i to outou puai taure‘are‘a, to outou varua haaputapû, to outou maramarama, e roaa ia outou te mau haamaitairaa na roto i to outou faotiraa i ta outou hopoi‘a ia riro « ei mauhaa i roto i te rima o te Atua ia faatupu i teie ohipa rahi ».

Aita i maoro a‘e nei, ua faaite mai te hoê tuahine i to’na mau mana‘o no ni‘a i te sotaiete tauturu. Te parau ra oia e, ua paari oia i roto i te hoê paroita e mea aupuru maitai roa te mau tuahine ia’na, mai te tau mai â tei roto noa â oia i te Feia Apî Tamahine, e no reira, ia tae i te tau e tomo ai oia i roto i te sotaiete tauturu, ua oaoa roa oia, e na reira ato‘a te mau tuahine. Ua ite oia i roto i taua sotaiete tauturu ra « i te rauraa o te huru o te mau tuahine, to ratou mau anaanataeraa, to ratou ite, e te matahiti », e ua na ô a‘era oia e, « I teie nei… ua roaa to‘u mau hoa no te mau huru matahiti ato‘a – mai te tamahine apî roa haere roa’tu i te mama tupuna, e te mau mea ato‘a i ropu i te reira area matahiti ».14

Tei mua i te mau tuahine taure‘are‘a te parau no te ananahi. E riro paha e, e ere mai ta outou roa i faanaho, tera râ, e nehenehe te reira e riro mai ei oaoaraa na outou, e e nehenehe ho‘i e faatupu i te maitai rahi. Ua riro te apitiraa te mau tamahine apî i te mau tuahine paari e te ite i te mau mea o te oraraa e te parau ti‘a, ei rave‘a e ei haamaitairaa.

Mea nehenehe roa te faahitiraa a te vahine here a te peresideni Hinckley, o Marjorie Pay Hinckley, i te reira mana‘o, inaha, te na ô ra oia e: « Tei roto paato‘a tatou i te reira. Te hinaaro nei tatou i te tahi e te tahi, Oia mau roa. O matou tei ruhiruhia, te hinaaro nei matou ia outou e te mau taure‘are‘a. E mea maitai e, outou te vai taure‘are‘a noa nei â, e hinaaro ato‘a outou i te tahi pae o matou tei ruhiruhia. E huru tera no te oraraa sotaiete, maori râ, e hinaaro te vahine i te vahine. Te hinaaro nei tatou i te auhoaraa hohonu e te oaoa e te parau mau, te tahi e te tahi. Ua riro teie mau auhoaraa ei maa ora. Mea ti‘a ia tatou ia faaapî i to tatou faaroo i te mau mahana ato‘a. Mea ti‘a ia tatou ia tahoê, e ia tauturu i te paturaa i te basileia, ia ti‘a i te reira ia tere e ia î roa te fenua nei ».15

E te mau tuahine here e, outou to matou mau hoa here ohipa i roto i te basileia, tei tapa‘ohia te i‘oa i roto i te buka ora a te Arenio,16 e mata na outou i te haere tamau noa i mua. Haere tamau noa i mua i roto i te faaroo e te haehaa. Eiaha e tuu ia Satane e aore ra, i te tahi noa’tu huru mana faahema ia faaturori ia outou. Eiaha e horo‘a i te rave‘a i te enemi,17 eiaha ato‘a ho‘i e faati‘a ia’na ia faaiti i to outou haro‘aro‘araa i te Varua o te Fatu ta te Atua i horo‘a mai. Ia arata‘i noa taua Varua ra ia outou i roto i te mau feruriraa mo‘a, i roto i to outou mau mana‘o ato‘a e te mau ohipa ato‘a, a haere ai outou ia vetahi ê ra na roto i te here e te poupou, ta‘u ïa pure na roto i te i‘oa o Iesu Mesia ra, amene.

Te mau nota

  1. Hi‘o Apokalupo 21:27.

  2. Alama 26:3.

  3. « The Women of God », Ensign, Me 1978, 10.

  4. A hi‘o « My Journey to Forgiving », Ensign, Febuare 1997, 43.

  5. Discourses of Brigham Young, ma‘itihia e John A. Widtsoe (1954), 216.

  6. Luka 10:27.

  7. Relief Society Minutes, 28 no eperera 1842, mau parau haaputu no te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea Nei, 40.

  8. A hi‘o George Albert Smith, « Address to Members of the Relief Society », Relief Society Magazine, Titema 1945, 717.

  9. « History of Joseph Smith », Times and Seasons, Eperera 15, 1845, 867.

  10. Faahitihia i roto i te Edward W. Tullidge, Women of Mormondom (1877), 76.

  11. Rata i roto i te piha toro‘a no te Sotaiete Tauturu.

  12. Rata i roto i te piha toro‘a no te Sotaiete Tauturu.

  13. Rata i roto i te piha toro‘a no te Sotaiete Tauturu.

  14. Rata i roto i te piha toro‘a no te Sotaiete Tauturu.

  15. I roto i te Virginia H. Pearce, nene‘iraa, Glimpses into the Life and Heart of Marjorie Pay Hinckley (1999), 254-55.

  16. A hi‘o Philipi 4:3.

  17. A hi‘o 1 Timoteo 5:14.