2005
Te mau haamaitairaa o te amuiraa rahi
Novema 2005


Te mau haamaitairaa o te amuiraa rahi

A faaoti i teie nei ia faariro i te amuiraa rahi ei ohipa matamua i roto i to outou oraraa. A faaoti ia faaroo maite, e ia haapa‘o i te mau haapiiraa e horo‘ahia mai.

E hopoi‘a mo‘a ia paraparau atu ia outou i roto i teie pureraa autahu‘araa. E taime tia‘i-maoro-hia e au te taime e haere mai ai au i roto i teie mau pureraa autahu‘araa e ta‘u mau tamaroa. Te haamana‘o nei au i te mau taime faahiahia o to‘u parahiraa e o ratou i roto i to matou fare tĭtĭ no te faaroo i te mau haapiiraa a te mau hui mana faatere rahi. Ua faatupu teie mau putuputuraa i te taa-ê-raa i roto i to‘u oraraa i to‘u taure‘are‘araa, e te faatupu noa nei â te reira i te taa-ê-raa i roto i to‘u oraraa tae roa mai i teie nei. Ua ite au e, ua haaputapû ato‘a te reira i ta‘u mau tamaroa, e i te rahiraa milioni melo no te Autahu‘araa a Aarona i te ao ato‘a nei.

Te paraparau atu nei au ia outou e te mau melo no te Autahu‘araa a Aarona i teie pô. Te ora nei tatou i roto i te hoê tau faahiahia e te nehenehe. Ua faaho‘ihia mai te îraa o te evanelia, e te parare nei ho‘i te reira i te mau fenua ato‘a. Tei te fenua nei te mau taviri no te autahu‘araa, e e nehenehe i te feia ti‘amâ ia farii i te mau oro‘a no te faaoraraa. E rave rahi milioni taata maitai i ni‘a i te fenua nei e tautoo nei ia rave i te maitai i roto i to ratou oraraa, e i roto i to ratou mau utuafare, e i roto i to ratou mau vahi nohoraa.

I roto i teie tau nehenehe ta tatou e ora nei, te vai ato‘a nei te ati. Te ora nei outou i te tau fifi, tei reira ho‘i te mau faahemaraa e te mau fifi e rave rahi. Ua ite a‘e nei paha outou i te tahi mau taata tei ino roa te oraraa na roto i te fatiraa ratou i raro a‘e i te tahi mau ino rahi i roto i te ao nei.

Outou tei mau i te Autahu‘araa a Aarona, nahea outou i te paruru ia outou i roto i teie tau fifi, ia ti‘a ho‘i ia outou ia rave hope roa i ta outou tuhaa i roto i teie ohipa rahi, e ia roaa ia outou te oaoa mau i roto i teie oraraa e i roto i te oraraa a muri a‘e ?

Ia farerei ana‘e tatou i te ino e te faahemaraa rarahi, aita tatou e maere i te mea e, aita te Fatu e faaru‘e ia tatou ana‘e no te imi i to tatou haere‘a. Ua rau te mau arata‘iraa e ti‘a ia tatou ia farii mai te mea e, e faaroo tatou. Ua farii outou i te horo‘a o te Varua Maitai no te arata‘i e no te faauru ia outou. Te vai ra te mau papa‘iraa mo‘a, te mau metua, te mau orometua e te feia faatere no te Ekalesia. Te vai ato‘a ra te mau parau a te mau peropheta, te mau hi‘o e te mau heheu parau e ora nei i to tatou nei anotau. E rave rahi arata‘iraa e vai nei, e na roto i te reira, eita outou e rave i te mau hape rarahi i roto i to outou oraraa, maori râ, ia vahavaha outou, ma te hinaaro mau, i te arata‘iraa tei fariihia e outou.

I teie pô, te hinaaro nei au e faatumu i to‘u mana‘o i ni‘a i te hoê o teie mau rave‘a arata‘i – oia ho‘i, te mau peropheta ora, e mau hi‘o e e mau heheu parau, ta tatou i paturu a‘e nei i teie mahana. To‘u hinaaro mau, maori râ, te faatumuraa i to‘u mana‘o i ni‘a i te hoê o te mau rave‘a tumu e roaa ai ia tatou te arata‘iraa no roto mai ia ratou – oia ho‘i, te amuiraa rahi.

Ua riro te mau amuiraa ei tuhaa ohipa na te Ekalesia mai te omuaraa o teie nei tau tuuraa. Ua faatupuhia te amuiraa matamua e piti noa ava‘e i muri iho i te faati‘a-raa-hia te Ekalesia.Te putuputu nei tatou e piti taime i te matahiti, ia haapiihia tatou e te mau hui mana faatere rahi e te feia faatere rahi no te Ekalesia. E roaa te faanahoraa o teie mau amuiraa na roto i te mau rave‘a rau, te rave‘a papa‘i e te rave‘a uira.

Mea au roa na to‘u metua vahine te amuiraa rahi. E faata’i oia i te radio e te afata teata ma te puai. E mea fifi roa ia ite i te hoê vahi i roto i te fare aita e nehenehe e faaroo i te amuiraa. Ua hinaaro oia ia faaroo ta’na mau tamarii i te mau a‘oraa, e i te tahi mau taime, e ani mai oia ia matou e, eaha te mau mea ta matou i tamau mai. I te tahi mau taime, e haere au i rapae e hoê o to‘u mau taea‘e no te ha‘uti i te popo i te hora no te hoê pureraa amuiraa i te Mahana maa. E hopoi ato‘a matou i te hoê ratio na muri iho ia matou, no te mea, ua ite matou e, i muri a‘e, e ui mai oia i te tahi mau uiraa no ni‘a i te amuiraa. E ha‘uti matou i te popo, e e faafaaea rii i te tahi taime no te faaroo maitai, ia nehenehe ia matou ia faaite i te parau ia mama. Aita vau e mana‘o nei e, e maamaa to to‘u metua vahine ia faaroo ana‘e oia ia maua ia parau hoê â huru parau no ni‘a i te hoê pureraa taato‘a.

E ere tera te rave‘a maitai no te faaroo i te amuiraa. Mai taua taime mai ra, ua tatarahapa vau. Ua paari mai au ma te here i te amuiraa rahi, e ua papû ia‘u e, te hoê tumu, no te here ïa o to‘u metua vahine i te mau parau a te mau peropheta ora. Te haamana‘o nei au i te hoê taime a faaroo ai au i te mau pureraa o te hoê amuiraa taa ê, o vau ana‘e i roto i te hoê piha i te tau te faaea ra vau i te fare haapiiraa tuarua. Ua faaite te Varua Maitai i to‘u varua e, o Harold B. Lee, te peresideni no te Ekalesia i taua taime ra, e peropheta mau ïa na te Atua. Ua tupu te reira hou a haere atu ai au i ta‘u misioni, e te vai ra te hinaaro rahi i roto ia‘u ia faaite i te parau no te hoê peropheta ora, no te mea, ua roaa te reira ite ia‘u iho. Ua roaa ato‘a ia‘u te reira ite no ni‘a i te mau peropheta ato‘a mai taua taime mai ra.

I te tau tei roto vau i te misioni, aitâ te Ekalesia i faaohipa’tura i te faanahoraa pee‘utari, e aita te amuiraa rahi e haapurorohia i te fenua tei reira vau te taviniraa. Na ta‘u metua vahine e hapono mai i te ripene i reira te haruharu-raa-hia te mau pureraa, e mea na reira ïa vau e faaroo ai i te amuiraa e rave rahi taime na ni‘a iho noa. Ua paari mai au i roto i te here i te reo e i te mau parau a te mau peropheta e a te mau aposetolo.

Aita i maoro a‘e nei, ua tai‘o vau i te buka aamu o to‘u papa ruau tupuna, o Nathaniel Hodges, tei piihia ia rave i te hoê misioni i Peretane i te matahiti 1883. Te parau ra oia no ni‘a i to’na tereraa mai i Roto Miti ia faataahia oia no ta’na misioni e no te haere atu e faaroo i te amuiraa. Teie ta’na i parau no ni‘a i taua amuiraa ra, « Ua haere atu vau i te mau pureraa i roto i te Fare Menemene rahi i te reira mahana taato‘a. Ua horo‘ahia mai te mau haapiiraa nehenehe roa. Te mau parau i horo‘ahia mai e Joseph F. Smith, e o Georges Q. Cannon e tae noa’tu i te peresideni John Taylor, e mau parau puai mau. Ua faaroo vau i te tahi mau taata paari roa i te parauraa e, aitâ ratou i ite a‘e nei i te hoê amuiraa mai teie te puai te varua ».1

Ia mana‘o ana‘e au, teie ato‘a te mau mea e tupu nei i ni‘a i te mau melo o te Ekalesia no ni‘a i te mau amuiraa rahi ato‘a. Mai te huru ra e, ua hau atu te puai o te varua o te hoê amuiraa i to te amuiraa na mua’tu.

No te faatauiraa te mau parau poro‘i o te amuiraa rahi i to tatou oraraa, e mea ti‘a ia tatou ia hinaaro mau ia haapa‘o i te a‘oraa ta tatou i faaroo. Ua faaite mai te Fatu i roto i te hoê heheuraa tei horo‘ahia i te peropheta Iosepha Semita ra e, « ia haaputuputuhia mai outou e haapii e e paturu ïa outou te tahi i te tahi, ia ite outou… i te rave‘a no te ohipa i ni‘a i te mau faataaraa o ta‘u nei ture ».2 Tera râ, aita i nava‘i te « ite i te rave‘a » noa. I roto i te irava i muri mai, te parau ra te Fatu e, « e e tape‘a ho‘i outou ia outou iho ia rave i te ohipa mo‘a noa i mua ia‘u nei ».3 Na teie hinaaro ia faaohipa i te mea ta tatou i apo mai, e iriti i te mau uputa no te mau haamaitairaa nehenehe.

Hoê matahiti i ma‘iri a‘e nei, i roto i te pureraa autahu‘araa o te amuiraa, ua paraparau mai te peresideni Hinckley no ni‘a i te mau fifi o te hoho‘a faufau. Aita vau e mana‘o nei e, ua faaroo a‘e nei au i te hoê faaararaa tohu papû maitai i te mau melo o te autahu‘araa. Outou e te mau taea‘e apî tei faaroo e tei haapa‘o i ta’na parau, ua haamaitaihia outou, e e haamaitai â Oia ia outou, hau atu i te ti‘a ia outou ia haro‘aro‘a i teie taime. E roaa i to outou utuafare no ananahi, te mau haamaitairaa rarahi na roto i to outou haapa‘o. A feruri na i te mea e tupu i ni‘a i to te ao nei, ahiri e, e opani te mau melo tata‘itahi o te autahu‘araa i te mau hoho‘a faufau i rapae i to ratou oraraa, ei pahonoraa i te a‘oraa a te peropheta.

I te mau taime ato‘a e haapa‘o tatou i te mau parau a te mau peropheta e te mau aposetolo, e ooti tatou i te mau haamaitairaa rarahi. E roaa te mau haamaitairaa hau atu i te ti‘a ia tatou ia haro‘aro‘a i teie taime, e e farii tamau noa tatou i te reira i te roaraa taime i muri a‘e i te faaotiraa tatou e, e haapa‘o tatou.

I te mahana a faati‘ahia ai te Ekalesia, ua farii o Iosepha Semita i te hoê heheuraa no ni‘a i te hoê tumu parau faufaa roa no te mau melo paato‘a o te Ekalesia. Teie ta te Fatu parau i to te Ekalesia no ni‘a ia Iosepha Semita, « e haapa‘o outou i ta’na mau parau e i ta’na mau faaueraa ato‘a o ta’na e horo‘a’tu ia outou… farii ho‘i outou i ta’na parau mai te mea ra e no roto i to‘u iho nei vaha ».4

I teie nei, a faaroo mai i te mau haamaitairaa tei fafauhia i te feia tei haapa‘o: « No te mea na roto i te raveraa i teie nei mau mea e ore roa outou e noaa i te mau uputa o hade ; oia ïa, e na te Fatu ra o te Atua e haapurara ê atu i te mau mana no te pouri mai mua atu ia outou, e e faaaueue ho‘i i te ra‘i ei maitai no outou na, e i to to’na i‘oa ra hanahana ho‘i ».5

E mau fafauraa puai mau teie o te paruru ia tatou i roto i teie mau tau hepohepo. E hinaaro tatou i te reira, e e horo‘a mai te Fatu i te reira ia tatou tata‘itahi mai te mea e, e pee tatou i te mau peropheta, te mau hi‘o e te mau heheu parau.

A faaoti i teie nei ia faariro i te amuiraa rahi ei ohipa matamua i roto i to outou oraraa. A faaoti ia faaroo maite, e ia haapa‘o i te mau haapiiraa e horo‘ahia mai. A faaroo e aore ra, a tai‘o i te mau a‘oraa, hau atu i te hoê noa iho taime, ia maramaramara maitai outou i te a‘oraa e ia haapa‘o i te reira. Ia na reira outou, eita te mau uputa o hade e maahia i ni‘a ia outou, e haapurara-ê-hia te mau mana o te pouri i mua ia outou, e e faaaueuehia te ra‘i ei maitai no outou.

Ua ite au e, ua here to tatou Metua i te Ao ra ia tatou, e te vai ra ta’na faanahoraa papû maitai no ta’na mau tamarii. Ua ite au e, o Iesu te Mesia, e te ora nei Oia. Te faaite papû nei au e, ua faaho‘i-faahou-hia mai te evanelia a Iesu Mesia i te fenua nei. E peropheta mau to tatou, e mau hi‘o, e mau heheu parau i ni‘a i te fenua nei i teie mahana, ‘tei mau i te parau o te ora mure ore ».6 Te faaite nei au i te reira na roto i te i‘oa o Iesu Mesia ra, amene.

Te mau nota

  1. Journal of Nathaniel Morris Hodges, buka 1, 8 no eperera 1883, te mau parau haaputu no te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei, typescript, 1-2.

  2. PH&PF 43:8.

  3. PH&PF 43:9.

  4. PH&PF 21:4-5.

  5. PH&PF 21:6.

  6. Ioane 6:68.