2005
A rave i ta outou ohipa – e mea maitai ïa
Novema 2005


A rave i ta outou ohipa – e mea maitai ïa

E ere te autahu‘araa i te hoê tao‘a aroha mai te hoê mana no te tavini, e tura râ no te paturu e no te faaitoito, e te hoê rave‘a no te haamaitai i te oraraa o vetahi ê.

E te mau taea‘e o te autahu‘araa, tei putuputu mai i ô nei i roto i teie Pû Amuiraa e i to te ao ato‘a nei, te faahaehaa nei au ia‘u i roto i ta‘u hopoi‘a no te horo‘a i te tahi mau parau ia outou. Te pure nei au ia tauturu mai te Varua o te Fatu ia‘u.

Ua ite au e ta tatou putuputuraa o teie pô e mau feia ïa o tei faatoro‘a-noa-hia maira ei diakono tae atu i te taata paari a‘e o te tahu‘a rahi. Ia outou tata‘itahi na, ua riro te Faaho‘i-faahou-raa mai o te Autahu‘araa a Aarona ia Iosepha Semita e ia Oliver Cowdery e Ioane Bapetizo, e te Autahu‘araa a Melehizedeka ia Iosepha Semita e ia Oliver e Petero, Iakobo e Ioane, ei ohipa mo‘a e te faufaa rahi.

I te mau diakono, te parau atu nei au e, te haamana‘o nei au i te taime a faatoro‘ahia’i au ei diakono. Ua haapapû mai to matou episekoporaa ia matou i te hopoi‘a mo‘a no te opereraa i te oro‘a. Ua parau mai no ni‘a i te huru o to matou ahu, to matou iho huru e i te faufaa rahi no te mâraa i roto e i rapae. A haapiihia’i matou i te huru no te opereraa i te oro‘a, ua parauhia matou e nahea ia tauturu ia Louis McDonald, te hoê taea‘e taa ê i roto i te paroita tei roohia i te huma, ia nehenehe oia ia rave i te oro‘a.

Te haamana‘o nei au i to‘u ani-raa-hia ia opere i te oro‘a i te ana‘iraa tei reira te Tae‘ae McDonald i te parahiraa. Ua feaa e ua măta‘u vau a piri atu ai au i piha‘i iho i teie taeaa maitai, e inaha, ua ite au i to’na mata ataata e i to’na oaoa e i tohiaai rahi no te rave i te oro‘a. Ma te tape‘a i te mereti oro‘a i te rima atau, rave ihora vau i te hoê pane e hopoi atura i to’na vaha. E ua na reira ato‘a vau no te pape. Ua mana‘o vau e, te ti‘a ra vau i te hoê vahi mo‘a. Inaha ho‘i e parau mau roa. Ua riro te opereraa i te oro‘a i te taea‘e McDonald ei haamaitairaa no matou ia riro ei mau diakono maitai a‘e.

A piti ava‘e i ma‘iri a‘e nei, i te sabati 31 no tiurai, ua tere au i Fort A. P. Hill, i Viriginie i te hoê pureraa Oro‘a na te Ekalesia tei faatupuhia no te Putuputuraa Jamboree a te Mau Scout. Te tumu no teie tere i reira, no te a‘o atu ïa i te Feia Mo‘a apî tane, e to ratou feia faatere e 5.000, o tei ruru e piti hebedoma i roto i te mau faaoaoaraa o te Jamboree. Ua faaea mamu noa ratou i roto i te hoê fare rahi a himene ai te hoê pŭpŭ himene 400 reo no te Autahu‘araa a Aarona:

E tamaiti Momoni, e tamaiti Momoni,

E tamaiti Momoni au.

E faahinaarohia paha vau e te hoê arii,

No te mea e tamaiti Momoni au.1

Ua haamaitaihia te oro‘a, e 65 tahu‘a tei faatere i te reira i ni‘a i te mau ‘airaa maa aano tei apapa-haere-hia i roto i teie pŭpŭ tei putuputu mai. Mai te mea ra e, 180 mau diakono no te opere i te oro‘a. Hoê â tere ia opere i te oro‘a i roto i te hoê paroita aano ia opere i te oro‘a i teie pŭpŭ rahi tei putu mai. Aue ïa iteraa faauruhia o ta‘u i ite i taua po‘ipo‘i ra a rave ai teie feia apî tane no te Autahu‘araa a Aarona i teie nei oro‘a mo‘a.

E mea faufaa no te mau diakono tata‘itahi ia arata‘ihia i te hoê haro‘aro‘araa i te pae varua no te mo‘araa o to’na piiraa. I roto i te hoê paroita, ua haapiihia te haapiiraa no ni‘a i te ohiraa o te moni haapaeraa.

I te hoê mahana haapaeraa, ua hahaerehia te mau melo no te paroita e te mau diakono e te mau haapii ia nehenehe te mau utuafare ia horo‘a i te moni oro‘a. Aita te mau diakono i oaoa maitai ia ti‘a ‘oi‘oi i ni‘a no te raveraa i teie ohipa.

Ua faauruhia te episekoporaa ia tono i te hoê pereoo rahi no te mau diakono e te mau haapii i Welfare Square i Roto Miti. I reira, ua ite atu ratou i te mau tamarii veve i te fariiraa i te mau tiaa apî e i te tahi mau ahu. I reira, ua ite ratou i te mau panie i te faî-raa-hia i te mau maa. Aita roa e tapihooraa i reira. Teie noa râ te hoê parau tei faahitihia : « E teie feia apî tane e, o teie te moni o ta outou e ohi haere i te mahana haapaeraa – oia’toa te maa, te ahu, e te nohoraa no te feia veve ». Ua oaoa te feia apî tane no te Autahu‘araa a Aarona, ua itoito faahou e ua tavini na roto i te aau tae i roto i ta ratou hopoi‘a.

I teie nei, no ni‘a i te mau haapii e i te mau tahu‘a, e mea ti‘a ia piihia outou ei mau orometua haapii utuafare ei hoa no te hoê o tei mau i te Autahu‘araa a Melehizedeka. Aue ïa rave‘a no te faaineineraa ia outou no ta outou misioni. Aue ïa rave‘a ia haamatau i te ohipa. Eita ïa te hoê taata apî e haapa‘o noa ia’na ia horo‘ahia te hoê ohipa na’na ia « vai noa i piha‘i iho » i te tahi.2

Ua a‘o te peresideni David O. McKay e : « Ua riro te Haapiiraa Utuafare ei ohipa rû e ei haamauruururaa rahi roa‘e no te faaamu e no te faauru, no te a‘o e no te arata‘i i te mau tamarii a to tatou Metua… E ohipa e e piiraa hanahana. E ohipa na tatou te mau Orometua Haapii no te hopoi i te varua hanahana i roto i te fare e i roto i te aau ».3

E pahono te haapiiraa utuafare rave rahi mau pure e e faati‘a ia tatou ia ite i te mau semeio ora ia tupu.

Ia feruri au no te haapiiraa utuafare, e haamana‘o vau i te hoê taata to’na i‘oa o Johann Denndorfer no Debrecen i te fenua Hongrie. Ua faafariuhia mai oia i roto i te Ekalesia i te fenua Heremani na mua roa, e i teie nei, i muri mai i te Tama‘i II o te Ao nei, aita oia e faati‘ahia ia haere i rapae i to’na iho fenua i Hongrie. Ua hiaai roa oia i te farerei i te Ekalesia. Inaha, haere atura to’na orometua haapii e farerei ia’na. Ua tere te taea‘e Walter Krause e to’na hoa mai te pae apato‘erau mai o te fenua Heremani e tae atu i Hongrie no te faaoti i ta raua haapiiraa utuafare. Hou raua a faaru‘e atu ai i te fenua Heremani, ua ui te taea‘e Krause i to’na hoa e, « Ua hinaaro anei oe e haere i te hahaereraa na muri ia‘u i teie hebedoma ? »

Pahono atura to’na hoa e, « Ahea taua e tere ai ? »

Parau atura te taea‘e Krause e: « Ananahi ».

Ui faahou mai nei, « Ahea ïa taua e ho‘i mai ai ? »

Aita te taea‘e Krause i taia noa‘e ; parau maira oia, « I roto hoê hebedoma te maoro ».

E rereva’tura e farerei i te taea‘e Denndorfer e vetahi atu â. A tahi ra te taea‘e Denndorfer i farerei faahou ai i te mau orometua hahaere mai te tama‘i mai â. I teie nei, i to’na iteraa’tu i te mau tavini o te Fatu, ua îroa oia. Aita roa oia i aroha rima i te mau taea‘e ; ua haere râ i roto i to’na piha e rave maira i ta’na tuhaa ahuru o ta’na i huna i te hoê vahi mo‘emo‘e no te mau matahiti maoro. Horo‘a’tura i to’na na orometua hahaere e parau atura, « I teie nei e nehenehe au e aroha rima ia orua ».

I teie nei, teie te hoê parau no te mau tahu‘a i roto i te Autahu‘araa a Aarona. Outou e te feia apî, e tuhaa maitai ta outou i te haamaitairaa i te oro‘a, ia rave tamau noa i ta outou ohipa haapiiraa utuafare, e ia ruru i roto i te mau oro‘a mo‘a no te bapetizoraa.

Pae ahuru matahiti i ma‘iri a‘e nei, ua matau vau i te hoê taure‘are‘a o Robert Williams to’na i‘oa, e tahu‘a to’na toro‘a i roto i te Autahu‘araa a Aarona. Ei episekopo, o vau ïa to’na peresideni pŭpŭ. E feaa e e maumau Robert ia a‘o. E haamâ, e măta‘u oia ia’na iho e ia vetahi ê, na to’na fifi ia paraparau i faateimaha ia’na. E mea varavara oia i te farii i te hoê faaueraa ; eita oia e hi‘o i roto i te mata o te hoê taata ; e pi‘o noa oia i raro. I te hoê mahana râ, na roto i te tahi mau ohipa tei tupu, ua farii oia i te aniraa ia bapetizo i te hoê taata.

Te parahi ra vau i piha‘i iho ia Robert i roto i te piha bapetizoraa no te Fare Menemene no Roto Miti. Ua ite au e, ua hinaaro oia i te tauturu. Ua ahuhia oia i te ahu uo‘uo, ineine no teie oro‘a o ta’na e rave. Ui atura vau ia’na eaha to’na huru. Hi‘o ti‘a noa’tura i raro e pahono maira e ere oia i te mea maitai roa.

Pure amui atura maua ma te itoito ia nehenehe oia ia faaoti i teie nei ohipa. I parau mai ai te papa‘i parau e, « E bapetizohia o Nancy Ann McArthur e Robert Williams te hoê tahu‘a ».

Vaiiho maira Robert ia‘u haere atura i roto i te apoo pape, rave maira ia Nancy na te rima ma te tauturu ia’na i roto i te pape tamâraa i te oraraa o te taata nei e i te hoê fanauraa apî i te pae varua. Teie ta’na mau parau, « Nancy Ann McArthur, no te mana i tuuhia mai ia‘u e Iesu Mesia, te bapetizo nei au ia oe i te i‘oa o te Metua, e no te Tamaiti, e no te Varua Maitai. Amene ».

Aita roa oia i maumau noa‘e ! Aita i ri‘ari‘a noa‘e ! Ua tupu te hoê semeio. Ua bapetizo faahou Robert e piti e aore râ e toru atu mau tamarii mai te reira te huru.

I roto i te piha tauiraa, ua haavitiviti au no te haamauruuru ia Robert, ua mana‘o vau e eita vau e faaroo i te hoê pahono. Ua hape au. Ua pi‘o ihora oia i raro e na roto i te reo uu faaite maira i to’na aau mehara.

Te faaite papû atu nei au ia ohipa Robert na roto i te mana o te Autahu‘araa a Aarona, e parau oia ma te mana, ma te ti‘aturi e ma te tauturuhia e to te ra‘i.

A piti matahiti i teie nei, ua horo‘ahia ia‘u te hoê tuhaa a‘oraa i te hunaraa o Robert Williams e no te faahanahana i teie autahu‘araa faaroo o tei tamata i roto i to’na oraraa ma te itoito i te faahanahanaraa i to’na autahu‘araa.

Vetahi o outou e te feia apî tamaroa i tae mai i teie pô, e huru mamahu paha e aore râ, aita paha outou e ti‘aturi roa ra ia outou no te pahono i to outou piiraa. A haamana‘o e e ere na outou e na‘u teie ohipa. E hi‘o râ tatou i ni‘a no te titau i te tauturu hanahana.

Mai te tahi o outou, ua ite au eaha te huru ia faaruru i te haavare e te faahaparaa no te feia apî. I to‘u tamariiraa, ua riro na vau ei tamarii ha‘uti solftball [taora popo] i te fare haapiiraa. E ma‘itihia e piti faatere pŭpŭ, e na raua e ma‘iti i te feia ha‘uti o ta raua e hinaaro i roto i ta raua pŭpŭ. E ma‘itihia ihoa ïa te taata maitai a‘e na mua roa, i muri mai te piti e te toru. Ia ma‘itihia oe i te maha e i te pae e ere ïa i te mea ino roa area râ, ia ma‘itihia oe no te hopea roa e i te hoê tiaita oe i au roa, e mea ino ïa ; no te mea ua na reira mai au.

Ua mana‘o noa vau e, eiaha te popo ia pee mai i to‘u pae, e topa tera popo i raro, e manuïa te feia horo, e e atahia vau e to‘u mau hoa.

Te ite ra vau i nanahi ra, e te haamana‘o nei au i taua taime ra i te tauiraa te mau mea’toa i roto i to‘u oraraa. Te haamata nei te ha‘utiraa mai ta‘u i faaite atu na : o vau tei ma‘itihia no muri roa. Te haere atura vau i te vahi i reira vau e ti‘a’i i te pae atau o te aua e hi‘o atura i te pŭpŭ faau i te faîraa i to ratou mau tahua i te feia horo. E piti taoraraa tei manuïa ore. Inaha, tupa‘i atura te tahi i te popo. Ua faaroo vau i to’na parauraa e, « E ‘home run’ [faati roa] teie popo ». Auê te haama, e te tere mai nei ho‘i te popo i to‘u pae. E roaa anei ia‘u teie popo ? Ma te horo ti‘a i te vahi o ta‘u i mana‘o e topa te popo i reira, pure ihora vau a horo noa’i, e apo mai nei i te popo. Ua maere roa vau ia‘u iho nei. Ua roaa te popo ! E ua upoo-ti‘a ta‘u pŭpŭ.

Na teie iteraa i haapuai i to‘u ti‘aturiraa, faauruhia e to‘u hiaai i te haapii, na te reira i arata‘i ia‘u mai te vahi o muri ia riro ei tauturu mau no te pŭpŭ.

E nehenehe ato‘a tatou e ite i taua pihaa-raa ra no te ti‘aturi. E nehenehe tatou e faa‘oru no te ohipa maitai. Na teie e toru parau e tauturu : Eiaha e fiu.

Iritihia mai no roto i te teataraa taata ora o Shenandoah, teie mau reni faauruhia: « Mai te mea eita tatou e tamata, eiaha ïa e rave ; e mai te mea aita tatou e rave, eaha to tatou tumu i ô nei ? »

E itehia te semeio i te mau vahi ato‘a ia faahanahanahia te mau piiraa o te autahu‘araa. Ia monohia te feaa e te faaroo, ia faatea-ê-hia te taviniraa pipiri e te taviniraa ma te tau‘a-ore ia’na iho, e faatupu te mana o te Atua i Ta’na mau opuaraa. E ere te autahu‘araa i te hoê tao‘a aroha mai te hoê mana no te tavini, e tura râ no te paturu e no te faaitoito, e te hoê rave‘a no te haamaitai i te oraraa o vetahi ê.

E nehenehe te piiraa o te hopoi‘a e tae mai ma te maniania-ore mai te mea e pahono tatou o te mau nei i te autahu‘araa i te mau faaueraa tei fariihia e tatou. Ua parau te peresideni George Albert Smith te hoê taata faatere puai , « E hopoi‘a matamua roa na outou te haapiiraa i te mea o ta te Fatu e hinaaro e i muri mai na roto i te mana e te puai o to outou autahu‘araa mo‘a, e faahanahana i to outou piiraa i mua i to outou mau taata tupu na roto i te hi‘oraa maitai ia anaanatae ratou i te pee ia outou ».4

Nahea te hoê ia faahanahana i te hoê piiraa ? Na roto noa i te raveraa i te ohipa no te reira piiraa. E faahanahana te hoê elder i te piiraa i faatoro‘ahia ai oia ei elder na roto i te haapiiraa i ta’na mau hopoi‘a ei elder e i muri mai, i te raveraa ïa. No te elder teie, oia’toa ïa no te hoê diakono, no te hoê haapii, no te hoê tahu‘a, no te hoê episekopo e no te taato‘araa o te mau nei i te hoê toro‘a i roto i te autahu‘araa.

E te mau taea‘e, e mea na roto i te raveraa – eiaha e moemoea noa – e haamaitaihia’i te mau oraraa, o vetahi i arata‘ihia’i e te varua i faaorahia’i. « Ei feia rave ho‘i outou i te parau nei, eiaha ei feia faaroo noa, i te haavare-noa-raa ia outou iho »,5 o te a‘o ïa a Iakobo.

O outou ato‘a o te faaroo mai nei i ta‘u a‘oraa, a faaitoito i te tutavaraa ia arata‘ihia outou e te Fatu i roto i to outou oraraa. Rave rahi o te taparu e o te pure nei ia tauturuhia. Te vaira o tei tarapape te aau e o te ti‘a‘i nei i te rima tauturu.

Rave matahiti i ma‘iri, ua tavini na vau ei episekopo, e peresideni au i ni‘a i te hoê paroita rahi hau atu i te 1000 melo, e 87 vahine ‘ivi. I te hoê taime, ua haere au e hoê o to‘u na tauturu e farerei i te hoê vahine ‘ivi e ta’na tamahine paari huma. A faaru‘e atu ai maua i to raua fare, ua tape‘a mai te hoê vahine ia maua o te ti‘a noa ra i to’na uputa. Ia paraparau mai oia e ta‘iraa reo ĕê to’na e ui maira e e episekopo anei maua ; pahono atura vau e e. Pahono maira oia e, ua mana‘o ihoa oia no to’na ite pinepine ia‘u ia hahaere ia vetahi ê. E parau maira, « Aita vau e ta‘u tane huma e hahaerehia nei. E taime anei to orua no te farerei ia maua noa’tu e e ere maua i te melo no te ekalesia ? »

A tomo atu ai maua i roto i to’na fare, ua ite maua e, te faaroo ra oia e ta’na tane i te Pŭpŭ Himene a te Fare Menemene i ni‘a i te ratio. Ua aparau maua i teie na taata no te tahi taime e ua horo‘a i te haamaitairaa i te tane.

I muri mai i teie farereiraa, e tape‘a pinepine au i reira mai te peu e nehenehe. Ua hahaerehia raua e te mau misionare, e ua bapetizohia te vahine o Angela Anastor. I te tahi mau taime i muri mai, ua pohe te tane e na‘u i faatere e i a‘o i to’na hunaraa. E no to’na ite i te reo Heleni, na te tuahine Anastor i iriti i te buka iti , Ua Faaite Iosepha Semita i To’na Iho Aamu, na roto i te reo Heleni.

E te mau taea‘e, e mea here na‘u teie tumu parau: « A rave i ta [outou] ohipa ; E mea maitai a‘e ïa ; A vaiiho na [te] Fatu te toe‘a ! »6

Na te taviniraa itoito i roto i te Autahu‘araa a Aarona e faaineine i te feia apî tane ia farii i te Autahu‘araa a Melehizedeka, no te haere i te misioni e no te faaipoipo i roto i te hiero mo‘a.

A haamana‘o tamau noa outou i to outou ti‘a haamaramarama no te pŭpŭ o te Autahu‘araa a Aarona e ia pee outou i te mau melo o ta outou pŭpŭ, e ia ite i te parau mau, « ua horo‘a mai te Atua i to tatou haamana‘oraa, ia haamana‘o tatou i te mau mahana hopea o to tatou ora-raa i te mau mea o te mau hanahana matamua ».7

E te feia apî no te Autahu‘araa a Aarona, a faaineine no to outou mau piiraa no te tau i muri nei. Ia arata‘i noa te Metua i te Ao ra ia outou a na reira ai outou. Ia arata‘i Oia ia tatou paato‘a a tutava ai tatou i te faahanahana i te autahu‘araa o te mauhia e tatou nei e i to tatou mau piiraa, te pure nei au, na roto i te i‘oa o Iesu Mesia, Amene.

Te mau nota

  1. Evan Stephens, « A Mormon Boy », i roto i te Jack M. Lyon and others, nene‘iraa Best-Loved Poems of the LDS People (1996), 296.

  2. A hi‘o PH&PF 20:53.

  3. Priesthood Home Teaching Handbook, nene‘iraa hi‘opo‘a-faahou-hia (1967), ii–iii.

  4. I roto i te Conference Report, Eperera 1942, 14.

  5. Iakobo 1:22.

  6. Henry Wadsworth Longfellow, « The Legend Beautiful », i roto i The Complete Poetical Works of Longfellow (1893), 258.

  7. Faahiti-faahou-raa i te mau parau a James Barrie, i roto i te Peter’s Quotations: Ideas for Our Time, haaputuhia e Laurence J. Peter (1977), 335.