2005
I ni‘a i te mou‘a no Ziona
Novema 2005


I ni‘a i te mou‘a no Ziona

Te mau varua o te hiaai nei i te faahoa i Te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei e ia imi i te haapa‘o i ta’na mau parau tumu e i te mau oro‘a, te ti‘a ra ïa « i ni‘a i te mou‘a o Ziona ».

Ua ora maoro na vau no te iteraa i te mau ture i ni‘a i te reira te taata nei i haamau ai i to’na oraraa e o tei faateahia hoê i te taime hoê.

Te ora nei tatou i te hoê tau i reira te mau ture o te pae morare, te faaipoiporaa, te nohoraa e te utuafare i mauiui ai i te mau upoo-ti‘a-ore raa i muri mai i te tahi atu upoo-ti‘a-ore raa i roto i te mau tiribuna e te mau apooraa, i roto i te mau apooraa iriti ture e i roto i te mau piha haapiiraa.

Ua tohu te Aposetolo Paulo e, ia tae i to tatou mahana, teie mau mahana hopea, e riro te taata i te « faaroo-ore i te metua… e aroha ore… e te au ore i te taata maitata‘i ra… te hinaaro i te mau mea e navenave ai ra aore hinaaro i te Atua » (2 Timoteo 3:2-4).

E ua faaara oia e « e te m au taata iino e te feia haavare ra, e tupu â to ratou ino e e rahi atu, i te haavare- noa-raa’tu, e te haavare-raa-hia mai » (2 Timoteo 3:13). Ua ti‘a ta’na parau. Tera râ, ia feruri ana‘e au i te tau a muri a‘e, e î roa vau i te mau feruriaa maitai.

Ua parau Paulo ia Timoteo ia tamau noa i roto i te mau mea o ta’na i haapii no ô mai i te mau Aposetolo ma te parau e, ia na reira oia e paruruhia oia, « e mai te tamarii-rii-raa mai â to oe ite i te parau mo‘a i papa‘ihia ra, o te parau ïa e paari ai oe e tae noa’tu i te ora i te faaroo i te Mesia ra ia Iesu » (2 Timoteo 3:15).

E mea faufaa te ite i te mau papa‘iraa mo‘a. E mea na roto mai i te reira tatou i ite ai i te arata‘iraa i te pae varua.

Ua faaroo na vau i te mau taata i te parauraa e, « e farii au i te mau hamani-ino-raa e te mau tamataraa ahiri au i ora na i te mau mahana matamua o te Ekalesia, i reira ho‘i te rahiraa o te hehuraa i haapararehia’i ei papa‘iraa mo‘a. No te aha aita te reira e tupu nei i teie anotau ? »

Te mau heheuraa o tei fariihia na roto i te peropheta Iosepha Semita, nene‘ihia ei papa‘iraa mo‘a, ua riro ïa ei niu no te Ekalesia e e mea na roto i te reira te evanelia a Iesu Mesia i te afa‘i-raa-hia i te « mau fenua ato‘a » (2 Nephi 26:13).1

Ua faataa te mau papa‘iraa mo‘a i te toro‘a o te peropheta e te peresideni e to’na na Tauturu, te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo, te mau pŭpŭ no te Hitu Ahuru, te Episekoporaa Faatere Rahi, e te mau tĭtĭ e te mau paroita e te mau amaa. Ua faataa te reira i te mau toro‘a o te Autahu‘araa a Melehizedeka e a Aarona. Ua faati‘a ratou i te mau faanahonahoraa e e mea na roto i te reira te faaururaa e te heheuraa e tae ai i te feia faatere e i te mau orometua e i te mau metua e i te taata iho.

E mea taa ê râ te pato‘iraa e te mau tamataraa o teie nei. Mai te mea e hau atu i te puai, hau atu i te ri‘ari‘a i to te mau tau matamua, eita te reira e faahapa i te Ekalesia, i te taata iho râ. Te mau heheuraa matamua tei nene‘ihia ei papa‘iraa mo‘a no te arata‘i tamauraa i te Ekalesia, ua tatara te reira i te mau oro‘a e i te mau fafauraa e vai nei.

Hoê o taua mau fafauraa i roto i te mau papa‘iraa mo‘a o teie ïa, « mai te mea râ ua vai ineine noa outou e ore outou e măta‘u » (PH&PF 38:30).

E faaite atu vau ia outou e mea nahea to tatou faaineine-raa-hia. Ei reira paha ïa outou e maramarama’i e no te aha aita vau e măta‘u no te tau i mua, no te aha e mau mana‘o papû to‘u.

Eita vau e faataa hu‘ahu‘a roa’tu e aore râ e horo‘a’tu i te tabula o te mau ohipa ta te Peresideniraa Matamua e ta te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo i rave i teie mau matahiti a‘e nei. E ite râ outou na roto ia ratou te heheuraa tamau i te Ekalesia e i te melo tata‘itahi. E horo‘a’tu vau i te tahi o te reira mau mea.

Hau atu i te 40 matahiti i ma‘iri, ua faaotihia ia faahaere vitiviti i te parau haapii ia roaa te reira i te mau melo o te Ekalesia na roto i te faaineineraa i te nene‘iraa i te hoê papa‘iraa mo‘a na te Feia Mo‘a. Haamata ihora matou na te Bibilia a te Arii James, te Buka a Moromona, Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau e te Buka Poe Tao‘a Rahi. Ua vaiihohia te Bibilia ma te taui-ore.

Ua haamatahia te ohipa i te mau tenetere i ma‘iri no to tatou mau mahana. Iva ahuru i ni‘a i te hanere o te Bibilia a te Arii James ua iritihia ïa e William Tyndale e John Wycliffe. E tarahu rahi ta tatou i teie na huri parau tei maratirihia.

Teie ta William Tyndale i parau, « E faariro vau i te hoê tamaiti faatere pereoo arote no te faaapu ia ite i te Papa‘iraa Mo‘a hau atu i te [orometua] ».2

No roto mai Alama i te mau tamataraa rahi e ua aro ato‘a i te reira. E ua parauhia ia’na, « E teie nei, no te mea e mana rahi to te a‘oraa i te parau a te Atua ia arata‘i i te taata ia rave i te ohipa ti‘a ; oia ïa, ua hau to reira mana i ni‘a i te aau o te taata i to te ‘o‘e, e to te tahi mau mea ato‘a te tae ia ratou ra ; no reira i mana‘o ai Alama e, e mea maitai ïa ia tamata i te mana o te parau a te Atua » (Alama 31:5).

O te reira to matou feruriraa a haamata’i matou i te fâ o te papa‘iraa mo‘a: ia nehenehe te mau melo ato‘a o te Ekalesia ia tai‘o i te mau papa‘iraa mo‘a e ia maramarama i te mau parau tumu e i te mau parau haapiiraa o ta ratou e tai‘o’tu. Ua rave matou i roto i to tatou nei mahana i te mea o ta Tyndale e ta Wycliffe i rave i to raua ra tau.

Ua hamani-ino-hia toopiti ato‘a ra o Tyndale e o Wycliffe. Ua mauiui o Tyndale i roto i te hoê fare auri to‘eto‘e i Brussels. Ua pê roa to’na mau ahu, e ua ati roa i te to‘eto‘e. Ua papa‘i oia i te orometua ma te ani i te hoê ahu mahanahana e te hoê taupoo. Ua taparu ato‘a i te hoê mori hinu ma te parau e, « e mea rohirohi ia faaea ohipa-ore noa i roto i te pouri ».3 Ua riri roa ratou i teie titauraa e ua iritihia mai oia i rapae, e i mua i te hoê naho‘a rahi, taninahia ihora i ni‘a i te hoê pou.

Ua ora Wycliffe i te taninaraa area râ, ua ani te Apooraa no Constance ia iritihia mai to’na tino, e ia taninahia i ni‘a i te hoê pou e ia hue-haere i to’na rehu i te mau vahi ato‘a.4

Ua ani te peropheta Iosepha Semita i te mau buka no te maratiri o te 16raa o te tenetere a te hoê orometua Peretane o John Foxe, i te metua vahine o Edward Stevenson no te Hitu Ahuru. I muri mai i to’na tai‘oraa, parau maira, « Ua ite atu vau, na roto i te Urima e te Tumima i taua mau maratiri ra, e e feia parau-ti‘a, e feia tei pûpû i te pee i te Mesia, ia au i te maramarama o ta ratou i farii e ua faaorahia ratou ».5

Ua faaineinehia hau atu i te 70.000 mau irava o te papa‘iraa mo‘a e ua tuuhia’tu te mau haamaramaramaraa e ua horo‘ahia te mau tauturu no te tatararaa i te mau fifi rarahi. Area râ, ua tupu mau atura. 12 matahiti e 600 feia o tei tauturu i te raveraa i te reira. Vetahi e mau taata ite no te fenua Heleni, Latino e Hebera e aore râ, e mau iteraa no te mau buka tahito. Te rahiraa e mau melo faaroo no te Ekalesia.

Ua faauru te varua i ni‘a i teie ohipa.

Eita teie ohipa e manuïa ahiri e aita te mau rorouira.

Ua faatupuhia te hoê faanahoraa maere hau atu i te ahuru tauasini mau faahororaa no te tatara i te mau papa‘iraa mo‘a no te mau tamaroa e te mau tamahine faaapu.

E na roto i te tabula faaiteraa, e nehenehe te hoê melo, i roto noa maa minuti iti, e hi‘o i te mau parau mai te taraehara, tatarahapa, Varua Maitai, e ia imi i te mau faahororaa faauru mai roto mai i na buka e maha.

Rave rahi mau matahiti no teie opuaraa, ua ui matou e nahea ratou ia haere i mua i roto i teie ohipa haumani, e te tabula o te mau tumu parau i roto i te ana‘iraa piapa. Teie ta ratou i papa‘i, « Ua haa na matou i roto i Here e te Hade, e i teie nei, te ohipa nei matou i te Tatarahapa ».

Ua tae mai te mau papa‘iraa matamua o te Buka a Moromona i roto i to matou mau rima. E mea ohie ïa ia hi‘opo‘a i te mau hape papa‘i i ô mai i roto i te mau iritiraa.

Te rahiraa o te Arata‘iraa Tumu Parau 18 ïa api, hoê noa area, papa‘i na‘ina‘i, i raro a‘e i te upoo parau « Iesu Mesia », te haaputuraa maramarama mau no te haamaramaramaraa i te i‘oa o Iesu Mesia o tei ore i haaputuhia na i roto i te aamu o te ao nei. A pee i teie mau faahororaa, e iriti ïa outou i te opani ia ite na vai teie Ekalesia, eaha ta’na e haapii mai e na roto i te hea mana, e ia niuhia i ni‘a i te i‘oa mo‘a o Iesu Mesia, te Tamaiti a te Atua, te Mesia, te Ora, to tatou Fatu.

Ua tuuhia’tu e piti heheuraa i roto i Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau – tuhaa 137, te orama i horo‘ahia ia Iosepha Semita te peropheta ei haapiiraa i te faatereraa o te oro‘a hiero, e te tuhaa 138, te orama a te peresideni Joseph F. Smith no ni‘a i te faaoraraa o te feia tei pohe. Ia tuuhia teie nei ohipa i te nene‘iraa, ua fariihia te heheuraa no ni‘a i te autahu‘araa e ua tuuhia teie parau faaararaa i roto i te Hoê Faaiteraa Mana (a hi‘o PH&PF Te piti o te Faaiteraa Mana), no te faaite e aita te mau papa‘iraa mo‘a i piri.

E inaha, ua itehia te tamataraa rarahi no te iritiraa i roto i te mau reo o te Ekalesia. I teie nei, ua haapararehia te na buka e toru i roto hoê noa, e te arata‘i no te mau papa‘iraa mo‘a, i roto 24 reo e e tae faahou mai â vetahi. Ua nene‘ihia te Buka a Moromona i roto 106 reo. Te ravehia nei maha ahuru ma iva mau iritiraa.

Ua rave ato‘ahia te tahi atu mau mea. Ua horo‘ahia te hoê upoo parau piti no te Buka a Moromona – oia ïa : Te Buka a Moromona : Te Tahi Faahou Ite no Iesu Mesia.

Na roto i te niu o te mau parau haapiiraa tei rave-paari-hia mai te mau ofa‘i ereere o te Hiero no Roto Miti e ua iritihia i te mau taata ato‘a, e ite e rave rahi atu â feia i te tereraa o te heheuraa i te Ekalesia. « Te ti‘aturi nei matou i te mau mea ato‘a i heheuhia mai e te Atua, te mau mea ato‘a o Ta’na e heheu mai nei i teie nei, e te ti‘aturi nei ho‘i matou e, e heheu mai â Oia e rave rahi atu â mau mea maitai e te faufaa rahi no To’na ra basileia » (Hiro‘a Faaroo 1:9).

A tere noa’i te haapurororaa o te papa‘iraa mo‘a i mua, ua haamatahia mai hoê atu â ohipa. Rave rahi ato‘a mau matahiti e titauhia. Oia ïa e, faaapîhia te faanahoraa haapiiraa a te Ekalesia. Te mau haapiiraa taato‘a i roto i te autahu‘araa e i te mau pŭpŭ tauturu o te mau faanahonahoraa – no te mau tamarii, te feia apî e te feia paari – ua hi‘opo‘a-faahou-hia ïa no te faatumuraa i ni‘a i te mau papa‘iraa mo‘a, no te faatumuraa i ni‘a ia Iesu Mesia, no te faatumuraa i ni‘a i te autahu‘araa, e no te faatumuraa i ni‘a i te utuafare.

Hanere feia rave ohipa tamoni-ore e rave nei i ni‘a i te reira e pau atu ïa matahiti e matahiti. Vetahi o ratou e feia tuiroo i roto i te papa‘i, i te haapiiraa, i te ite, e i roto i te tahi atu mau vahi area râ, e mau melo riirii, ti‘amâ no te Ekalesia. Ua taamuhia i ni‘a i te mau papa‘iraa mo‘a, tei haapapû i ni‘a i te mana o te autahu‘araa e o tei faatumu i ni‘a i te natura mo‘a o te utuafare.

Ua haaparare te Peresideniraa Matamua e te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo i « Te Utuafare : E Poro‘i i to te Ao nei ».6 I muri iho ua nene‘ihia « Te Mesia Ora: Te Iteraa Papû o te Mau Aposetolo ».7

Ua parare te haapiiraa evanelia i te ao taato‘a nei. E haapii te mau orometua e te mau piahi na roto i te Varua (a hi‘o PH&PF 50:17-22), e e haapiihia toopiti ato‘a ra i te mau papa‘iraa mo‘a, te mau parau a te mau peropheta, te opuaraa no te ora, te Taraehara a Iesu Mesia, te Taivaraa Rahi e te Faaho‘i-faahou-raa mai, te ti‘araa hoê roa o te Ekalesia, e no te iteraa i te mau parau tumu e te mau parau haapiiraa e itehia i roto. Ua faaitoitohia te mau piahi ia faarahi i te peu tai‘oraa i te papa‘iraa mo‘a i te mau mahana ato‘a.

Ua faataahia te mau pô monire no te pureraa utuafare. Ua faaorehia te mau faaoaoaraa a te Ekalesia, ia nehenehe i te mau utuafare ia amui hoê.

Ei tuhaa apaparaa, ua taamuhia te ohipa misionare i ni‘a i te mau heheuraa i raro a‘e i te upoo parau « Ia Poro Haere i Ta‘u nei Evanelia ». I te mau matahiti ato‘a, 25.000 misionare te ho‘i nei i to ratou mau utuafare i roto 148 fenua, i muri mai e piti matahiti haapiiraa i te parau haapiiraa e nahea ia haapii atu na roto i te Varua e ia faaite i to ratou mau iteraa papû.

Ua faaateatehia te mau parau tumu no te faatereraa a te autahu‘araa. Ua faahanahanahia te ti‘araa o te mau pŭpŭ o te autahu‘araa – ta Aarona e ta Melehizedeka. I te mau vahi ato‘a, te vai nei te feia faatere o te mau nei i te mau taviri – te mau episekopo e te mau peresideni – no te horo‘a i te mau arata‘iraa, no te faaateatea i te mau taa-ore-raa, no te ite e no te faatiti‘aifaro i te mau haapiiraa hape.

Te mau haapiiraa na te feia paari i roto i te Autahu‘araa e i te Sotaiete Tauturu ua niuhia ïa i ni‘a i te mau haapiiraa a te Mau peresideni o te Ekalesia.

E hoho‘a apî to te mau ve‘a a te Ekalesia e ua nene‘ihia i roto 50 reo.

E tau paturaa teie no te mau hiero, 122 hiero te faaohipahia nei no te mau oro‘a, e ua faaarahia mai e piti hiero apî inanahi râ.

Ua horo‘ahia te hoê i‘oa apî no te tuatapaparaa oia ïa te « Aamu Utuafare ». Te tauturuhia nei te mau melo faaroo e te mau rave‘a apî no te faaineine e no te hopoi i te mau i‘oa i te hiero.

Te faaite nei teie mau mea ato‘a i te heheuraa tamau. Te vai atura te tahi atu â mau mea, rahi roa no te faataa’tu.

Te vai nei i roto i te Ekalesia te hoê mafatu pû no te mana hohonu hau atu i te mau faanahoraa e aore râ i te mau putuputuraa e aore râ, te mau amuiraa. Eita te reira e taui. Eita te reira e haaparuparu ia tatou. E vai tamau e e mea papû. E ore roa te reira e faaatea e aore râ, e morohi ê.

A putuputu ai te Ekalesia i roto i te mau fare pureraa, te vaira râ te Ekalesia i roto i te aau e i te varua o te Feia Mo‘a.

I te mau vahi ato‘a o te ao nei, e tii te mau melo i te faaururaa i roto i te mau papa‘iraa mo‘a no te arata‘i ia ratou i roto i te oraraa, ma te ite ore e, ua iteahia ia ratou taua « poe tao‘a rahi ra » (Mataio 13:46) o ta te Fatu i haapii i Ta’na mau pĭpĭ.

I to Emma Semita, te vahine a te peropheta Iosepha, haaputuraa i te mau himene no te buka himene matamua ua tuu-ato‘a’tu oia i teie himene « Arata‘i Mai E Iehova », o tei faarirohia ei pure :

Ia mou te fenua, faahau i te aau,

Ia tae te mau utu‘a Tia‘i maitai ia matou

Paruru ia matou i ni‘a i te mou‘a i Ziona.8

Te mau varua o te hiaai nei i te faahoa i Te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei e ia imi i te haapa‘o i ta’na mau parau tumu e i te mau oro‘a, te ti‘a ra ïa « i ni‘a i te mou‘a o Ziona ».

E farii tatou tata‘itahi i te haapapûraa e tae mai na roto i te faaururaa e te faaiteraa papû e o Iesu te Mesia, te Tamaiti a te Atua, e ua riro Te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei mai i ta’na i parau, o te « ekalesia parau ti‘a ana‘e e te ora i ni‘a i te ao paato‘a nei » (PH&PF 1:30). Na roto i te i‘oa o Iesu Mesia ra, amene.

Te mau nota

  1. A hi‘o ato‘a Apokalupo 5:9 ; 14:6 ; 1 Nephi 19:17 ; Mosia 3:13, 20 ; 15:28 ; 16:1 ; Alama 9:20 ; 37:4 ; PH&PF 10:51 ; 77:8, 11 ; 133:37.

  2. I roto David Daniell, omuaraa no Tyndale’s New Testament, trans. William Tyndale (1989), viii.

  3. I roto Daniell, omuaraa no Tyndale’s New Testament, ix.

  4. A hi‘o John Foxe, Foxe’s Book of Martyrs, nene‘iraa a G. A. Williamson (1965), 18-20.

  5. I roto i Edward Stevenson, Reminiscences of Joseph, the Prophet, and the Coming Forth of the Book of Mormon (1893), 6.

  6. « Te Utuafare: E Parau Poro‘i i to te Ao Nei », Liahona, Atopa 2004, 49.

  7. « Te Mesia ora : Te Iteraa Papû a te mau Aposetolo », Liahona, Eperera 2000, 2.

  8. Te mau Himene, no. 40.