2005
Mai te mea râ ua vai ineine noa outou e ore outou e măta‘u
Novema 2005


Mai te mea râ ua vai ineine noa outou e ore outou e măta‘u

E nehenehe tatou e ora i te hoê oraraa e ti‘a ai ia tatou ia ti‘aoro i te parururaa e te arata‘iraa a te Fatu… Eita ta tatou e nehenehe e tiai i Ta’na tauturu mai te mea e, aita tatou e hinaaro i te haapa‘o i Ta’na mau faaueraa.

E au mau taea‘e here no te autahu‘araa, i te mau vahi ato‘a tei reira outou ati a‘e teie ao rahi – ua riro outou ei pŭpŭ faahiahia, outou te mau taata paari e te mau tamaiti no tera opû e tera huaai, melo no te utuafare o te Atua.

Aue te faufaa rahi Ta’na horo‘a no tatou nei. Ua horo‘a mai Oia ia tatou i te hoê tuhaa o To’na mana hanahana, te autahu‘araa mure ore, te mana e faatupu ai Oia i te tahuti ore e te ora mure ore o te taata nei. E ti‘a ia tatou ia parau e, ia rahi tei horo‘ahia mai ia tatou nei, e rahi ato‘a te titauhia mai ia tatou (a hi‘o Luka 12:48 ; PH&PF 82:3).

Ua ite au e, aita tatou i hope roa i te maitai. Ua ite tatou i te haere‘a maitai hope roa, tera râ, aita tatou e haa nei, i te mau taime ato‘a, mai te au i to tatou iteraa. Te mana‘o nei râ vau e, no te rahiraa o tatou, te tamata nei tatou. Te tamata nei tatou ia riro ei taata mai ta to tatou Metua e hinaaro. Te reira ïa te hoê opuaraa teitei roa, e te haapoupou nei au ia outou paato‘a o te tamata nei i te titau i te reira opuaraa. Ia haamaitai mai te Fatu ia outou i roto i ta outou tautooraa no te ora i te hoê oraraa maitai i roto i te mau mea ato‘a.

I teie nei, mai ta tatou paato‘a i ite, teie mau tuhaa fenua apato‘a no Marite, i roto i te oo‘a, i farerei iho nei ratou i te ati rahi mata’i e te pape. E rave rahi o ratou tei mo‘e te mau mea ato‘a na ratou ra. E ino rahi tei tupu. E rave rahi milioni taata tei mauiui. Na te ri‘ari‘a e te pe‘ape‘a i faatupu i te ahoaho rahi i roto i te aau o te mau taata e rave rahi. Ua pohe te taata.

Na roto i teie mau mea ato‘a, ua tupu te maniiraa rahi o te tauturu. Ua tamărûhia te mau aau. Ua matara te mau nohoraa. E mea au na te feia faaino ia tau‘aparau i te manuia ore o te ohipa keritetiano. Aita hoê o ratou e hi‘o i te ohipa i ravehia e te mau ekalesia i roto i teie mau taime. E rave rahi mau pŭpŭ tei rave i te mau mea maere. I roto i te reira mau pŭpŭ, to tatou ïa Ekalesia. E rave rahi o to tatou mau tane tei ratere na te atea roa mai, e ta ratou mau mauhaa ohipa, te fare ie e te mata oaoa. E mau tane no te autahu‘araa tei rave e rave rahi tauasini hora ohipa no te faati‘a-faahou-raa. E toru tauasini e e maha tauasini ratou i te taime hoê. Tei ô nei te tahi pae i teie pô. Eita e hope ta matou haamauruuru ia ratou. Farii mai i te tapa‘o no to matou mauruuru, no to matou here, e no ta matou mau pure no outou.

E piti o to tatou na Hitu Ahuru area, te taea‘e John Anderson, te faaea nei i Floride, e te taea‘e Stanley Ellis, te faaea nei i Texas, na raua i arata‘i i te tereraa o te mau ohipa e rave rahi. Tera râ, o raua na taata matamua o tei parau e, aua‘e te rahiraa tane e te mau tamaroa tei haere mai e tauturu. E rave rahi o ratou tei oomo i te ahu papa‘ihia i ni‘a iho e », Te rima tauturu momoni ». Ua herehia ratou e ua faaturahia ratou e te feia ta ratou i tauturu. Aita ratou i tauturu noa i te mau melo o te Ekalesia i roto i te ati, ua tauturu ato‘a râ ratou i te mau taata e rave rahi aita i taahia eaha ta ratou faaroo.

Ua haapa‘o ratou i te haere‘a o te ati Nephi mai tei papa‘ihia i roto i te buka a Alama: « Aita ratou i tuu ê atu i tei tahaa, e tei poia, e tei poihâ, e tei pohe i te ma’i, e tei ore i haamaitaihia ra ; e aita ratou i tuu i to ratou aau i ni‘a i te tao‘a ; e te horo‘a noa ra ratou i te taata ato‘a ra, i te taata paari, e te taata apî ato‘a ho‘i i te tĭtĭ e te ti‘amâ, i te tane e te vahine, i te feia i roto i te ekalesia e tei rapae ho‘i i te ekalesia ; aore a ratou e haapa‘oraa i te huru o te taata i ere i te maitai ra » (Alama 1:30).

Te mau vahine e te mau tamahine i te mau vahi e rave rahi o te Ekalesia, e ohipa rahi tei ravehia e ratou i te horo‘araa e rave rahi ahuru i te tauasini mau pute tauhaa rapaauraa e te tamâraa. Ua horo‘a te Ekalesia i te tauhaa, te maa, te pape e te oraraa maitai.

Ua horo‘a tatou i te tahi tino moni maitai i te Tatauro Ura e i te tahi atu mau pŭpŭ tauturu. Ua horo‘a tatou e rave rahi milioni dollars no roto mai i te moni haapaeraa maa e te moni tauturu i te mau taata ato‘a. Ei ia outou tata‘itahi na, i te i‘oa o te feia e fana‘o nei i te reira mau tauturu, te parau atu nei au e, mauruuru ; e i te i‘oa ato‘a o te Ekalesia, mauruuru.

I teie nei, aita vau e parau nei, e te tapiti faahou nei â vau i te parau e, aita vau e parau nei, e faautu‘araa na te Fatu te ohipa tei tupu. E rave rahi mau taata maitai, mai te tahi pae o to tatou mau Feia Mo‘a haapa‘o no te mau Mahana Hopea nei, ua mauiui ato‘a ratou. No reira, aita vau e taiâ ia parau e, ua farerei teie ao tahito i te mau ati e te mau ino e rave rahi. O tatou o te tai‘o nei e o te ti‘aturi nei i te mau papa‘iraa mo‘a, ua ite tatou i te mau faaararaa a te mau peropheta no ni‘a i te mau ati o tei tupu e o te tupu mai â.

Te vai ra te parau no te Tiruvi rahi, a tapo‘i ai te pape i te fenua nei, e, mai ta Petero i parau ra, « i ora‘i e toofanu pu‘e taata i te moana, oia ho‘i na taata toovau ra » (1 Petero 3:20).

Mai te mea e, te vai ra te taata e mana‘o tapitapi to’na no ni‘a i te mau mea ri‘ari‘a o te nehenehe e haape‘ape‘a i te taata nei, a faatai‘o ia’na i te pene 24 a Mataio. I roto i te tahi atu mau mea, ua parau te Fatu e: « E e faaroo outou i te parau tama‘i, e te aueue roo tama‘i…

« E ti‘a mai ho‘i te tahi fenua e aro mai i te tahi fenua, e te tahi basileia e aro mai i te tahi basileia: e o‘e ho‘i, e te ma’i, e e aueue fenua i tera vahi, i tera vahi.

« E matamehai ana‘e râ teie nei mau mea no te pohe…

« Atae ho‘i te mau vahine hapû e tei faaote i te tamarii i te reira anotau !…

« E ati rahi ho‘i tei te reira tau, aitâ ïa ati mai te matamehai mai o teie nei ao, e tae roa a‘enei i teie nei mahana, e e ore roa ho‘i a muri atu.

« Ahiri ho‘i e haamaorohia taua tau ra, aore roa ïa e taata e ora: e haapotohia râ taua tau ra, no te feia ma‘itihia ra » (Mataio 24: 6-8, 19, 21-22).

I roto i te Buka a Moromona te tai‘o nei tatou i te haamouraa faito ore i te pae tooa o te râ, i te anotau o te poheraa o te Faaora i Ierusalema. Te faahiti faahou nei au:

« E tae a‘era i te matahti e toru ahuru ma maha, tei te ava‘e hoê, e tei te mahana maha no te ava‘e, i tupu ai te hoê vero rahi, mai tei ore i itea i te fenua ra mai te matamua mai â ;

« E ua tupu te hoê mata’i rahi e te ri‘ari‘a, e te patiri mehameha roa, i rurutaina‘i te fenua taato‘a, mai te mea ra e ua fatata i te amahamahahia.

« Ua anapa maira ho‘i te uira anaana hau roa ra, mai tei ore i itea na i te fenua ato‘a ra.

« Tahuhia iho ra te oire ra o Zarahemela i te auahi.

« Ma‘iri ihora te oire ra o Moroni i raro roa i te miti ra, paremo ihora to’na ra mau taata.

« Tapo‘ihia a‘era te oire ra o Moroniha i te repo fenua, riro ihora to’na vahi ei mou‘a rahi roa…

« …Ua faahuru-ê-hia te fenua e hope roa‘e no te mata’i, e te mau puahiohio, e te patiri, e te uira, e to te fenua rurutaina rahi.

« E te mau purumu, ua puupuuhia ratou, e te mau purumu papû ra, ua ino ïa, e e rave rahi te mau vahi papû ra tei haapuupuuhia.

« E rave rahi te mau oire rarahi e te tuiroo tei ma‘iri to ratou ti‘araa i raro, e ua pau te tahi pae i te auahi ; e rave rahi tei aueuehia, ma‘iri ihora to ratou mau fare i raro i te repo, pau ihora te mau taata, e ua vaiiho-ano-noa-hia te mau vahi i ti‘ahia ai e ratou ra » (3 Nephi 8:5-10, 12-14).

Aue te ri‘ari‘a o te ati tei tupu.

I roto i te ma’i, e aore ra, te ‘pohe ereere’, tei tupu i te tenetere 14 ra, e rave rahi milioni taata tei pohe. Ua faatupu ato‘a te tahi atu mau ma‘i rarahi, mai te variole i te mauiui rahi faito ore e tae noa’tu i te pohe i roto i te mau tenetere e rave rahi.

I te matahiti 79 ra, ua mou roa te oire rahi o Pompeii i te taime a hu‘ai ai te Mou‘a Vesuve.

Ua nina-roa-hia o Chicago i te hoê auahi rahi ri‘ari‘a. Ua ninahia o Hawaii e te miti rahi. Ua parari ino roa te oire o San Francisco i te aueueraa fenua i te matahiti 1906, e te tahi tau 3, 000 taata tei pohe. Te mata’i rorofa‘i tei ta‘iri ia Galveston, i Texas i te matahiti 1900, ua taparahi oia e 8.000 rahiraa taata. E aita i maoro a‘e nei, mai ta outou i ite, teie tsunami ri‘ari‘a i Asia Apato‘a hitia o te râ, ehia rahiraa tauasini taata tei pohe, e tae roa mai â i teie mahana, te titau noa ra â ratou i te tauturu.

E tohuraa papû mau to roto i te mau parau o te heheuraa i papa‘ihia i roto i te tuhaa 88 o Te Parau Haapiiraa e te mau Parau Fafau no ni‘a i te mau ino e tae mai i muri a‘e i te mau faaiteraa a te mau peresibutero. Te parau nei te Fatu e :

« I muri a‘e i ta outou parau faaite ra e tae mai ai te faaite no te aueueraa fenua, o te faatupu mai i te uururaa i roto ia’na, e e topa’tu te taata nei i ni‘a i te fenua e e ore roa e nehenehe ia ratou ia ti‘a noa i ni‘a.

« E e tae ato‘a mai ho‘i te faaite no te reo o te patiri, e te reo no te uira, e te reo no te vero rahi, e te reo no te are miti i te haamaeeraa ia ratou iho i ni‘a roa a‘e i to ratou ra mau oti‘a.

« E e arepurepu noa te mau mea ato‘a ra ; e e aehuehu te mafatu o te taata nei ; no te mea e e tae mai te măta‘u rahi i ni‘a i te mau nunaa taata ato‘a » (PH&PF 88:89-91).

E mea faahiahia mau te mau faaiteraa no ni‘a i te tsunami e te mau mata’i rorofa‘i i tupu iho nei, ia faaauhia te reira i te mau parau o teie heheuraa, te na ô ra e « E te reo no te are miti i te haamaeeraa ia ratou iho i ni‘a roa a‘e i to ratou ra mau oti‘a ».

Te ino o te taata i ni‘a i te taata o te itehia ra i roto i te mau aroraa i tahito ra e i teie mahana, ua faatupu na te reira, e te faatupu noa nei â te reira i te mauiui faito ore. I roto i te tuhaa fenua no Darfur i Sudan, e rave rahi ahuru i te tauasini taata tei pohe, e ua hau atu i te milioni tei parahi noa ma te nohoraa ore.

Te mau mea ato‘a ta tatou i farerei i mua ra, ua tohu-a‘e-na-hia ïa, e aita i tae i te hopea. I tupu na te mau ati i mua ra, e riro tatou i te ite atu â i te reira i te mau tau i muri nei. Nahea tatou ?

Ua parau te hoê taata e, aita e ua i te taime a hamani ai o Noa i te pahi. Noa’tu râ, ua patu oia i te reira pahi, e ua tae maira te ua.

Ua parau te Fatu e, « Mai te mea râ ua vai ineine noa outou e ore roa outou e măta‘u » (PH&PF 38:30).

Ua faaite-ato‘a-hia te parau no te faaineineraa rahi i roto i Te Parau Haapiiraa e te Parau Fafau, inaha te na ô ra e: « No reira, a ti‘a na outou i roto i te mau vahi mo‘a ra, e eiaha ia faanuu-ê-hia’tu, e tae noa’tu i te mahana o te Fatu e tae mai ai » (PH&PF 87:8).

Te himene nei tatou i te himene:

Ia mou râ te fenua,

Faahau i te aau ;

Ia tae te mau utua,

Tiai maitai ia matou.

(« Arata‘i mai, e Iehova », Te mau Himene, no. 40)

E nehenehe tatou e ora i te hoê oraraa e ti‘a ai ia tatou ia ti‘aoro i te parururaa e te arata‘iraa a te Fatu. Teie te titauraa matamua. Eita ta tatou e nehenehe e tiai i Ta’na tauturu mai te mea e, aita tatou e hinaaro i te haapa‘o i Ta’na mau faaueraa. Tatou i roto i te Ekalesia nei, ua ite tatou i te mau faautu‘araa o te haapa‘o ore na roto i te hoho‘a tei faaitehia mai e te ati Iareta e te ati Nephi. Ua haere teie na nunaa na te faito hanahana roa e tae atu i te haamouraa hopea no to ratou ino.

Oia mau, ua ite tatou e, te topa nei te ua i ni‘a i te feia parau ti‘a e tae noa’tu i te feia parau ti‘a ore (a hi‘o Mataio 5:45). Noa’tu e, te pohe nei te feia parau-ti‘a, aita râ tatou i mo‘e, ua faaorahia râ ratou na roto i te Taraehara a te Faaora. Ua papa‘i o Paulo i to Roma e: « Te ora nei tatou, i ora ïa tatou ei faatupu i ta te Fatu ; e te pohe nei tatou, i pohe ïa tatou ei faatupu i ta te Fatu ; e teie nei, te ora nei tatou, e te pohe nei ho‘i, no te Fatu â tatou » (Roma 14:8).

E nehenehe ta tatou e haapa‘o i te mau faaararaa. Ua faaitehia mai e, e rave rahi faaararaa tei faaarahia no ni‘a i te fifi o New Orleans. Ua faaite mai te mau aivanaa no te aueueraa fenua e, e nehenehe te fenua e aueue i roto i te faa no Roto Miti. Tera ïa te tumu rahi i faaapî ai tatou i te fare Menemene i Temple Square. E mea ti‘a ia hamanihia teie fare tu‘iroo e te nehenehe ia vai ti‘a noa oia i te taime e aueue ai te fenua.

Ua patu tatou i te mau piha vairaa huero maa e te mau fare vairaa tauhaa, e ua faaî i te reira i te mau mea e titauhia no te oraraa ia tupu noa’tu te hoê ati rahi. Na roto i te heheuraa, ua parau mai te Fatu e: « A haamau na ia outou iho ; a faaineine i te mau mea ato‘a e hinaarohia ra » (PH&PF 109:8).

I roto i te roaraa e toru tenetere i ni‘a i te maha, ua haapiihia to tatou mau taata e ua faaitoitohia ia rave i teie faaineineraa no te paruru ia ratou ia tupu noa’tu te ati rahi.

E nehenehe ta tatou e haaputu i te pape, te mau maa tumu, te raau, e te ahu no te tamahanahana ia tatou. E mea ti‘a ia tatou ia haaputu i te moni no te mau mahana fifi.

I teie nei, eiaha teie mau parau ta‘u e parau atu nei ia riro ei faahororaa ia outou i te fare toa e te tahi atu mau mea. Aita vau e parau nei i te mau parau aitâ i parauhia a‘e nei no te hoê tau maoro.

Eiaha tatou e haamo‘e i te moemoea a Pharao no ni‘a i na puaatoro poria e na puaatoro pararai, e na huero sitona rarahi e te maitai, e na huero sitona oriorio e te hoene ; Na Iosepha i tatara i te auraa o te reira ; oia ho‘i, e faaiteraa te reira no te mau matahiti auhune e no te mau matahiti o‘e (a hi‘o Genese 41:1-36).

Te vai nei te faaroo i roto ia‘u e te mau taea‘e here e, e haamaitai mai te Fatu ia tatou, e tia‘i mai Oia ia tatou, e tauturu mai ho‘i ia tatou mai te mea e, e haere tatou ma te haapa‘o i To’na maramarama, Ta’na evanelia, e Ta’na mau faaueraa. Oia to tatou Metua e to tatou Atua, e o tatou Ta’na mau tamarii, e ia faufaahia te reira here e te reira mana‘ona‘oraa. Ia na reira ana‘e tatou e ti‘a ai, ta‘u ïa pure haehaa, na roto i te i‘oa o Iesu Mesia ra, amene.