2005
To te taata imiraa i te parau mau hanahana
Novema 2005


To te taata imiraa i te parau mau hanahana

Ia pee i te e‘a o te Fatu no te faaroo e no te haapa‘o i te parau mau hanahana e tauturu te reira ia outou ia patu i to outou niu i te pae varua e a faaoti eaha to outou huru.

Te vai nei i rotopu i teie nei naho‘a rahi i teie nei pô e toru manihini taa ê – e toru na hoa tahito no te fare haapiiraa. Ua tere atea mai ratou mai te fenua Peretita, to‘u fenua ai‘a, no te haere mai i ô nei e faahanahana i te 50raa o te matahiti no to matou fariiraa i te parau tuite a te fare haapiiraa tuarua e no te haere mai i teie amuiraa. Te faatae atu nei au i teie parau poro‘i ia ratou, e ia outou o tei mau i te autahu‘araa, e ia outou ihoa râ te feia apî tane e faaineine nei ia riro ei mau misionare. E parau ïa no ni‘a i to te taata imiraa i te parau mau hanahana. Ia ite-ana‘e-hia te reira, e mea ti‘a ia faaohipahia i roto i teie ao no te parau no te haapa‘oraa papû-ore e te ino i te pae morare. E mea ti‘a ia riro te reira ei niu varua no te arata‘i atu ia outou ia ora mai te au i te mau parau tumu no te parau-ti‘a. Mai ta te Fatu i parau ra, « E haapapûhia oe i te parau-ti‘a » (3 Nephi 22:14).

I hea te parau mau e iteahia’i ? E mea na roto ïa i te « faarooraa i te reo o te Fatu – [te faarooraa] i te reo o Ta’na mau tavini – e ia haapa‘o i te mau parau a te mau peropheta e te mau aposetolo » (PH&PF 1:14). Faaroo e haapa‘o. E mea ohie te faarooraa. No te haapa‘o e no te faaohipa i te mea i faaroohia e riro ïa ei mau tamataraa vai tamau.

A tahi, a faaroo i te reo o te Fatu. Te faaiteraa no ni‘a i te parau mau hanahana e aore râ te ite i te pae varua no ô mai i te Fatu ra, e itehia te reira i roto i te mau papa‘iraa mo‘a. Ua parauhia te reira te heheuraa – te auraa mau, oia ho‘i, « te faaiteraa e aore râ te iritiraa i te tapo‘i » (Bible Dictionary, « Revelation », 762). Ua horo‘ahia te reira ia « ite i te rave‘a no te haamori, e ia ite i ta outou e haamori nei » (PH&PF 93:19) Ua parau o Elder Neal A. Maxwell, « E na roto ana‘e i te heheuraa e nehenehe ai ia tatou ia rave i te ohipa a te Fatu mai te au i To’na hinaaro e Ta’na raveraa e mai te au i Ta’na tai‘o mahana » (« Te Heheuraa », Pureraa Haapiiraa matamua na to te ao nei, Tenuare 2003, 5). « Ia ore te heheuraa, e riro ïa te mau mea ato‘a e mea mana‘o-noa-hia, e pouri e e taa ore » (Bible Dictionary, 762).

Te piti, a faaroo i te reo o Ta’na mau tavini. Na te Fatu e ma‘iti mai te mea e horo‘a Oia i te heheuraa e aore râ te parau mau hanahana i Ta’na ra mau tavini na roto i te mau raveraa e te mau tau huru rau e e ite-ato‘a-hia te reira i roto i te mau papamo‘a. « Aita a te Fatu ra a Iehova e peu i rave, maori râ ia faaite i ta’na parau i moe i ta’na ra mau tavini i te mau peropheta » (Amosa 3:7).

Te toru, a haapa‘o i te mau parau a te mau peropheta e a te mau aposetolo. Te haapa‘oraa o te faaroo-maitai-raa ïa. O te faarooraa i te feia o tei piihia e te Atua ia riro ei mau ite ora taa ê no Iesu Mesia i to tatou nei anotau. E titau te reira ia faaturahia ratou i roto i teie nei ti‘araa, ia pahonohia i ta ratou aniraa ia farii tatou no tatou iho i te hoê haapapûraa a te varua e e parau mau ta ratou mau haapiiraa, e te hoê faaotiraa i te pee atu ia ratou.

E puohuraa, ua horo‘a mai te Fatu i te hoê hoho‘a no te faaiteraa i te parau mau hanahana i te mau peropheta no te arata‘i e no te haamaitai ia tatou na roto i te mau tamataraa e te mau ino o te oraraa nei : a faaroo e a haapa‘o. E ti‘a i to tatou iho niu varua ia patuhia i ni‘a i teie nei hoho‘a mai te mea e hinaaro tatou ia farii i te mau haamaitairaa a te Fatu. No reira, aita e nava‘i ia imi i te mau papa‘iraa mo‘a no te ite noa i te mana‘o o te Fatu. E ti‘a râ te reira ia apeehia e te hoê ohipa tei ravehia na roto i te faaroo, e te fariiraa i te rave i te hinaaro o te Fatu na roto i te haapa‘oraa i Ta’na mau faaueraa hou a nehenehe ai ia tatou ia farii i te mau haamaitairaa a te Fatu. Te hoê haapapûraa varua no te taata iho no ni‘a i teie nei raveraa, oia ho‘i: ia ani e ia ti‘aturi, e farii tatou, e riro ïa te reira ei pure tamau no to tatou oraraa.

E nehenehe e haapotohia te aparauraa e aore ra, te faarooraa i te parau-mau hanahana i roto i na parau e toru: te heheuraa, te mau faaueraa, te mau haamaitairaa. E riro râ te faarooraa e te haapa‘oraa i te reo o te Fatu e o ta’na mau tavini ei tautooraa no te roaraa o te oraraa. No te aha ? « No te mea te taata tino nei, o te enemi ïa o te Atua… e e enemi ho‘i a muri e a muri noa’tu maori râ ia auraro oia i te parau a te Varua Maitai » (Mosia 3:19). Ua riro te faaineineraa varua ei titauraa hou a farii ai te hoê taata i taua huru faaiteraa varua ra. Te na ô nei te toe‘a o te irava e, e ti‘a ia tatou ia riro « ei taata mo‘a na roto i te taraehara a te Mesia ra te Fatu » e ia riro ato‘a mai te « tamarii ra i te mărû, e i te mamahu, e i te haehaa, e i te faa‘oroma‘i, e i te î i te aroha, e ma te hinaaro ia auraro » i te hinaaro o te Fatu, oia ho‘i Ta’na mau faaueraa. I muri iho te parau mai nei te Fatu, « E ia noaa mai ia tatou te hoê haamaitairaa…, ua na roto ïa i te haapa‘oraa i taua ture i faatumuhia‘i no te reira » (PH&PF 130:21)

Teie nei, ia maramarama tatou no ni‘a i teie nei faanahoraa, teie te hoê faahi‘oraa no te faarooraa e i muri iho, te haapa‘oraa i te mau parau a te mau peropheta e te mau aposetolo no to tatou nei anotau. Ua faatae iho nei te Peresideniraa Matamua i te hoê titauraa i te mau melo paato‘a o te Ekalesia ia tai‘o i te Buka a Moromona: Te tahi atu ite no Iesu Mesia hou te hopea o te matahiti. Ua faahopehia teie titauraa na roto i te hoê fafauraa: « E haamaitaihia [outou] e te tahi atu â faito o te Varua o te Fatu, e te hoê faaotiraa rahi a‘e â ia haapa‘o i Ta’na mau faaueraa, e te hoê iteraa papû puai a‘e e, e te ora nei te Tamaiti a te Atua » (Rata a te Peresideniraa Matamua, no te 25 no tiurai 2005).

No te aha e ti‘a ai ia tatou ia noaa te hoê iteraa papû puai a‘e e te ora mau nei te Tamaiti a te Atua mai tei itehia i roto i te Buka a Moromona ? I teie nei mahana ua rahi te mau ano‘i-haere-raa i roto i te ao kerisetiano no ni‘a i te haapiiraa a te Mesia – eiaha noa no ni‘a i To’na natura hanahana no ni‘a ato‘a râ i Ta’na Taraehara e To’na Ti‘a-faahou-raa, Ta’na evanelia, e te mau faaueraa ihoa râ o tei tu‘atihia i ni‘a i te evanelia. Te hopearaa o te reira o te ti‘aturiraa ïa i te hoê Mesia hamanihia e te taata, te hoê Mesia auhia e te taata, e te hoê Fatu o tei faatataurohia ma te ite-ore-hia. E arata‘i te mau ti‘aturiraa hape i te taata i roto i te mau huru haapa‘oraa hape.

E nehenehe e e ti‘a i te hoê niu varua o te taata tata‘itahi ia haamauhia i ni‘a i te hoê haapapûraa a te Varua Maitai i te taata tata‘itahi e, te ora mau nei o Iesu Mesia, te parau mau no ni‘a i te mau peropheta, e te mau heheuraa a te Fatu te vai ra i roto i te mau papa‘iraa mo‘a. Hau atu i te reira, ua apitihia’tu te oraraa mau o te Mesia e te Faaho‘i-faahou-raa mai Ta’na evanelia e te parau poro‘i e « o Iesu Mesia te Faaora o te ao nei, e o Iosepha Semita ta’na heheu parau e e peropheta i teie nei anotau hopea, e te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei o te basileia ïa a te Fatu tei faaho‘i-faahou-hia mai i ni‘a i te fenua nei » (Omuaraa parau no te Buka a Moromona)

E horo‘ahia teie nei haapapûraa a te varua na roto i te mana o te Varua Maitai mai te au i te mau titauraa a te Fatu i te taata ato‘a o te hinaaro i te ani ma te faaroo, ma te ti‘aturi e, e nehenehe te hoê pahonoraa e tae mai na roto i taua mana ra. E haamata te reira na roto i te faarooraa i te reo o te Fatu, o Ta’na mau tavini, Ta’na mau peropheta e aposetolo e na roto i te haapa‘oraa i ta ratou mau parau. Ua riro te iteraa varua no te Faaho‘i-faahou-raa mai ei ohipa no te faaroo.

Ei faahoho‘araa no ni‘a i teie nei rave‘a varua, e faaite atu vau i te ohipa i tupu i ni‘a ia‘u iho ei melo faafariuhia. I te taime a haere mai ai te mau misionare i to matou utuafare no te faaite i te parau poro‘i o te Faaho‘i-faahou-raa mai te evanelia, ua vai te hinaaro ia‘u e faaroo i te reira. Te tumu rahi, no to‘u ïa hinaaro rahi i te ite. Na roto i te haereraa i te mau pureraa, ua faaroo vau i te tahi atu mau ite apî no te pae varua. E mea anaanatae roa e ua au vau i te reira, tera râ, te ere ra Vau i te mea faufaa rahi roa‘e: oia ho‘i, te haapa‘oraa. Titauhia ia patu i to‘u iho niu varua i ni‘a i te parau mau e, te ora mau nei te Mesia e te haapapûraa e, ua riro o Iosepha Semita te peropheta no te Faaho‘i-faahou-raa mai. Ua tae mai taua haapapûraa ra i te taime ana‘e a haapa‘o ai au e a tamata ai au i to‘u faaroo apî no ni‘a i te Buka a Moromona, te faaiteraa pae tino o te heheuraa apî.

Area râ, aita te noaaraa o taua ite ra i nava‘i ; ua ti‘a te reira ia peehia e te hoê faaotiraa ia faariro i to‘u faaroo ei iteraa papû e, e parau mau te Buka a Moromona e ua riro mau o Iosepha Semita ei peropheta. Aita to‘u faaroo i te Mesia i feââ noa‘e. Ua ti‘aturi au i te Fatu e Ta’na fafauraa. Ua riro te hau i roto i to‘u feruriraa, te hau i roto roa ia‘u nei iho ei pahonoraa – aita’tu e mau uiraa faahou. Ua haamauhia te niu varua e ua apeehia e te hoê faaotiraa i roto i to‘u nei aau ia farii i te fafauraa no te bapetizoraa. I muri iho ua tae mai te horo‘a o te Varua Maitai no te arata‘i ia‘u e no te tauturu ia‘u ia rave i te mau faaotiraa parau-ti‘a no te tape‘a e tae atu i te hopea. Ua ite au mai taua atu taime eaha te mea e rave no to‘u oraraa a muri a‘e i roto i teie nei oraraa tahuti.

A tamata i te heheuraa no ô mai i te Atua ra. A faaroo i te reo o te Fatu. E mea mau, e heheuraa i te taata tata‘itahi, e parau mau. Eita, e eiaha te feruriraa e mono i te heheuraa. Teie te faahitiraa a te peresideni James E. Faust, « Eiaha e vaiiho i to outou iho mau feââ ia faataa ê atu ia outou i te pû hanahana no te ite » (« E te Fatu, ua faaroo vau, e tutu mai Oe i ta‘u faaroo paruparu nei », Liahona, Novema 2003, 22).

A tamata e a ite i te puai rahi o te parau a te Atua i roto i to outou feruriraa mai tei horo‘ahia e te mau tavini a te Fatu (hi‘o Alama 31:5).

A tamata, e a ani e a farii na roto i te faaroo, ei reira a haapa‘o i te mau parau a te mau peropheta e a te mau aposetolo, e e farii ïa outou « i te korona no te ora mure ore » (PH&PF 20:14).

I teie nei, a haamana‘o, ei opaniraa, ia pee i te e‘a o te Fatu no te faaroo e no te haapa‘o i te parau mau hanahana e tauturu te reira ia outou ia patu i to outou niu i te pae varua e a faaoti eaha to outou huru i teie oraraa e i te oraraa e tae mai.

I te i‘oa o Iesu Mesia. Amene.