2005
E ohipa na’u ia rave
Me 2005


E ohipa na’u ia rave

Ua tono mai te Fatu i te hoê melahi ia Iosepha Semita ra no te parau ia’na e, e ohipa ta’na e rave. Te vai noa nei â taua ohipa ra i teie mahana i ni’a ia tatou.

Te haamana‘o nei au i te hoê haapiiraa no te pureraa pô utuafare i to‘u vai apîraa a haapii ai to‘u Papa ia matou i to te Melahi Moroni fâraa mai i te peropheta Iosepha Semita. Te faaite ra oia e, ei hopea no taua pure ra, ua fâ mai te melahi i te hiti ro‘i o Iosepha. I tonohia mai teie melahi mai mua mai i te aro o te Atua, e o Moroni to’na i‘oa, e ua parau mai ia Iosepha e, e ohipa ta te Atua e horo‘a mai ia’na ia rave (hi‘o Te aamu o Iosepha Semita 1:33). Teie ta to‘u Papa i parau: « Aita Iosepha i pahono e, ‘Aita, e te Melahi, ua hinaaro noa vau ia ite e, teihea râ te Ekalesia mau. Aita vau i ite e, e ohipa ta‘u e horo‘ahia mai !’ » Area râ, e mea ti‘a ia Iosepha ia rave i te hoê ohipa. E piiraa taa ê to’na mai te Fatu mai.

Na roto ia Iosepha Semita, ua iritihia te Buka a Moromona, ua faaho‘ihia mai te autahu‘araa e to’na mau taviri i te fenua nei, ua faanahonahohia Te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei, e ua haamata te mau paturaa o te mau hiero. Na roto ia Iosepha Semita, ua faaho‘ihia mai i te fenua nei, te mau oro‘a atoa e titauhia e te mau tamarii a to tatou Metua i te Ao ra no to ratou ora. Teie taua mau mahana no te semeio i parauhia i roto i te buka a Moroni (hi‘o Moroni 7:35-37) e i te ohipa rahi e te maere tei tohuhia e Nephi tau tenetere i ma’iri (hi‘o 1 Nephi 14:7).

Te ohipa tei omuahia mai e Iosepha, ua haapararehia te reira e te mau melo matamua o te Ekalesia tei faaroo i te Fatu ia Iesu Mesia, e i Ta’na evanelia i faaho‘ihia mai. Na roto i ta ratou mau tautooraa, ua haamata te evanelia a Iesu Mesia i te parare i ni’a i te fenua nei. Ua rave mau ratou i te hoê ohipa umerehia.

Aita râ i hope te tau o te temeio, e te tupu noa nei â te ohipa umerehia. I to tatou bapetizo-raa-hia, ua riro mai tatou paatoa ei tuhaa no taua ohipa ra.

I te matahiti i ma’iri a’e nei, a farerei ai au i te mau melo o te Ekalesia, ua ite au na roto i te faaroo e i te ohipa a te mau taata ha’iha’i e, te tupu nei te fafauraa a te Fatu i ni’a i te fenua nei (hi’o PH&PF 1:17-23).

Te vai ra hoê tamahine i Korea, oia te melo matamua no te Ekalesia i roto i to’na utuafare. Ua haapa’o maitai oia i ta’na buka no te faanahoraa haereraa i mua, e ua parau oia e, ua moemoeahia oia i te hoê utuafare faatumuhia i ni’a i te evanelia. Te vai atoa ra te hoê peresideni Feia Apî Tamahine i Armenia, te faatere ra oia ma te itoito i te faanahoraa a te Feia Apî Tamahine, noa’tu e, aita ta’na e Buka Arata’i na te Ekalesia papa’ihia i roto i to’na reo.

Te haere tamau nei te mau melo no Rusia i te hiero. E haaputu ratou i ta ratou moni e i reira e tere atu ai e rave rahi mahana na ni’a i te Bus, te pereoo auahi, e te pahi no te haere atu i te hiero fatata a’e no Herevetia.

E iva matahiti, to to‘u nièce o Kimberly te i’oa, ua paraparau oia ma te oaoa, no ni’a i te Ekalesia, i to’na hoa, no reira, na ô a’era to’na hoa e, « te hinaaro nei au e tomo i roto i ta oe ekalesia. I hea vau e tapa’o ai ? »

I roto i ta’u paroita, te haapii nei te feia apî tamaroa e tamahine i te tahi mau ite e te tahi mau taleni no ni’a i te ohipa faatereraa. Ua anaanatae ratou ia himene, ia faata’i i te tahi mau mauhaa upaupa, ia horo‘a i te a’oraa, ia rave i te ohipa totauturu, e ia rave i te tahi atu mau huru ohipa atoa, ia ti’a ia ratou ia riro ei tuhaa no teie ohipa rahi.

E i reira, te vai ra taua tamaroa ra i Bogota tei parau e, « Te parau nei au na ni’a i te i’oa o te feia apî tamaroa no Colombia. E mea ti’amâ matou e ua ineine matou no te tavini ! »

I noho na vau i te vahi mea na’ina’i roa te Ekalesia e i te vahi atoa e mea rahi roa te melo, e i te vahi mea apî te faatupu-raa-hia, tera râ, ua aifaito noa ta tatou mau hopoi’a: ua riro matou ei tuhaa no te evanelia mau a Iesu Mesia i faaho‘ihia mai. Te vai nei te ohipa na tatou ia rave. Te tavini nei matou ma te rave’a ohie, te tupu nei to matou iteraa papû i te rahi, e ua riro matou ei tuhaa no teie tau o te temeio.

I roto i to‘u iho oraraa, ua riro na vau ei ite no te mau semeio o te evanelia tei faaho‘i-faahou-hia mai. I to‘u apîraa, ua faanuu atu matou i São Paulo, i Paratira, no te mea ua piihia to‘u Papa ia peresideni i roto i te Misioni no Paratira. E mea au roa taua fenua ra. E mea au roa na to‘u tu‘ane e o vau nei ia faaau ia maua ei mau misionare na roto i te ahuraa i te mau ahu misionare. E papa‘i maua no na hora maoro i ta maua iho mau buka iti e e « poro » e e « tono haere maua ia maua iho » i te mau poro o to matou aua. I roto i na matahiti e pae, te mau tau‘araa parau i ni‘a i te amuraa maa o te ahiahi, e mau aamu ïa no te faaroo i faati‘ahia e te mau misionare. Taaê noa’tu i to‘u matahiti, ua ite râ vau e, e tuhaa vau no taua ohipa rahi ra.

E 3.000 ana‘e melo no te Ekalesia i Paratira i to matou tae-raa’tu i reira. Te haamana‘o nei au e, e pae noa himene ta‘u e ta te tahi atu mau tamarii o te Paraimere e himene i te mau hebedoma atoa, o te reira noa te mau himene i iritihia na roto i te reo Potiti. E piti o ta‘u mau himene au roa, « A Luz Divina » e aore ra « The Light Divine » (Hymns, no. 305), and something about a bunny in the middle of the woods (a hi‘o « The Little Rabbit, » Children’s Friend, tiunu 1955, 257).

Ua tu noa to tatou mau iteraa i te mau iteraa o te mau pionie matamua. Aita ta matou e mau buka himene e aore râ, e mau hoho‘a e aita atoa e mau buka haapiiraa e haponohia mai e te mau piha toro‘a o te Ekalesia. Te mau materia e hinaarohia no te haapii i te evanelia na roto i te reo Potiti, ua papa‘ihia e ua nene‘ihia ïa i te fare misioni. Ua faaô matou pauroa oia’toa te mau tamarii i roto i teie ohipa no te tauturu i te faaineineraa i te mau ve‘a e te mau haapiiraa. Aita roa te Ekalesia e haponohia mai ia matou. Aita roa te peropheta e hapono mai ia matou te mau peresideni tĭtĭ e aore râ, te mau episekopo. Aita atoa oia e hapono mai i te mau peresideni no te Sotaite Tauturu e aore râ, te mau faanahoraa no te feia apî. Ua faanahohia te Ekalesia i te fenua Paratira nei na roto i taua mau materia haapii o ta te mau pionie i haamata na i te matamua. Te mau materia no te paturaa i te Ekalesia, tei roto ïa i te mau taata.

I taua mau matahiti ra i Paratira, ua ite matou i te tupuraa o te Ekalesia. E rave rahi tauatini taata tei riro ei Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei. Ua vahihia te misioni, ua faati’ahia te mau mataeinaa e te mau amaa, e ua patuhia te mau fare pureraa apî. E mea anaanatae te mau melo apî, e ua tupu to ratou faaroo i te rahi, e ua rahi to ratou iteraa i te evanelia.

E rave rahi matahi i ma‘iri e i teie matahiti i ma’iri a‘e nei, ua ho‘i atu vau i Paratira no te haamo‘a-faahou-raa o te hiero o Sāo Paulo. I taua taime ra, ua parauhia mai ia‘u e, 187 tĭtĭ i Paratira. E 26 misioni, e maha hiero, e fatata hoê milioni melo i teie nei. A feruri na outou i to‘u maere rahi a tomo atu ai au i roto i te tahua tu‘eraa popo e tei reira 65.000 melo tei haere mai e faaroo i te peresideni Gordon B. Hinckley e ia faahanahana i te haamo‘araa o te hiero. E semeio te reira ia‘u nei, ia ite tauasini feia apî i te ori e i te himene amuiraa. A mata‘ita‘i ai au i teie faahanahanaraa, te parau noa ra i roto ia‘u e, « E semeio mau ! E mea nahea teie semeio i te tupuraa ? »

Ua feruri noa vau i te reira pô taato‘a i te mau mea o ta‘u i ite. E i te haamo‘araa o te hiero i te po‘ipo‘i a‘e, ua farerei au i ta‘u orometua no te Paraimere o te Tuahine Gloria Silveira, i reira to‘u iteraa e mea nahea mau teie semeio i te tupuraa. Ua haere mai te hoê melo faafariu apî, o te Tuahine Silveira i te Paraimere tei ineine no te horo‘a i to’na iteraa papû e no te haapii ia‘u i te mau Hiro‘a Faaroo na roto i te reo Potiti. Ua vai faaroo noa raua to’na hoa faaipoipo o Humberto e ua tavini i roto e rave rahi mau piiraa i roto i te Ekalesia no na matahiti e rave rahi. I to‘u iteraa i te Tuahine Silveira, i feruri ai au e, ua tupu mau te Ekalesia i Paratira no teie rahiraa melo mai teie tuahine te huru. Ua riro te Tuahine e te Taea‘e Silveira ei hi‘oraa no te rahiraa o tei faaroo i te Fatu ia Iesu Mesia e i Ta’na evanelia. Ua tupu to ratou ite e te mau aravihi i te rahi e ua tavini i roto i te Ekalesia (hi‘o PH&PF 88:80). Ua poro i te evanelia i te mau hoa (hi‘o PH&PF 30:5). Ua ohipa i roto i te hiero (hi‘o PH&PF 138:48). Ua haapii i ta ratou mau tamarii i te mau parau tumu ti‘a (PH&PF 68:28). I roto i te rahiraa huaai e 43, 15 o tei rave i ta ratou misioni. Te faaipoipo nei te mau mootua i roto i te hiero, e ta ratou mau hina o te maharaa ïa o te u‘i o Silveira o tei riro na ei tuhaa no teie ohipa rahi tei haamatahia mai e Iosepha Semita. Ua riro ratou ei hi‘oraa no te mea o ta te Fatu i parau e, e porohia te îraa o Ta’na evanelia e te feia paruparu e te mea ite ore hoi (hi‘o PH&PF 1:23), e na roto i te mau rave‘a iti e faaatupu ai te Fatu i te mau mea rarahi (hi‘o 1 Nephi 16:29).

Ua tono mai te Fatu i te hoê melahi ia Iosepha Semita no te parau ia’na e, e ohipa o te titauhia ia’na ia rave. Te tamau noa nei te reira ohipa i teie anaotau, tei arata‘ihia e te peresideni Gordon B. Hinckley, te hoê peropheta ora, o tei parau e, « E mea hanahana teie nei ohipa. E haamaitai te reira i te oraraa o te tane, te vahine, te tamaroa, e te tamahine tata‘itahi o te farii i te reira » (« Missionary Service », Worldwide Leadership Training Meeting, 11 no tenuare 2003, 21). « Ia haamauruuruhia te Atua no To’na faaho‘i-faahouraa mai i te iteraa papu, te mana faatere, e te parau haapiiraa no ni‘a i te Ekalesia a Iesu Mesia tei faati‘a-faahou-hia » (« The Marvelous Foundation of Our Faith », Liahona, novema 2002, 81). Na roto i te i‘oa o Iesu Mesia, amene.