2005
Eaha ta outou e imi nei?
Me 2005


Eaha ta outou e imi nei?

Ua roaa i te feia parau-ti‘a e imi nei i te parau mau te mau pahonoraa i ta ratou mau uiraa – ua itehia ia ratou te Fatu na roto i Ta’na Ekalesia tei faaho‘ihia mai.

E ere i te mea ohie ia pee i muri i teie nei pŭpŭ himene haaviti. Mauruuru faahou e te pŭpŭ himene no teie pehe nehenehe roa.

« E ao a‘era, te ti‘a noa ra Ioane e o e toopiti pue pĭpĭ a’na ra;

« E ite a‘era ia Iesu i te haereraa na reira iho, ua na ô a‘era, A hi‘o na i te Arenio a te Atua !

« E ite a‘era na pĭpĭ i taua parau ra, ua pee atura raua ia Iesu.

« Ua fariu maira Iesu i muri, ite maira ia raua i te peeraa’tu e ua parau maira ia raua, Eaha ta orua e imi nei ? » (Ioane 1:35-38).

Te ite nei tatou i te hoê ao e imi nei i te mau pahonoraa no te uiraa, Eaha ta outou e imi nei ? na roto i te mau rave‘a rau. Ua rahi roa te feia e ueue nei i te huero o te hoê maa aore e faaamu i te hoê varua mure ore.

E faahoho‘atu vau i te hoê ohipa i tupu i te Peresideni Area no Eropa Ropu a tere ai ratou na ni‘a i te pereoo auahi no te haere atu i te hoê apooraa. Te faaohipa ra matou i te taime hou te apooraa na roto i te tuatapapa i ta matou mau ohipa. Ua hinaaro te hoê taata e parahi ra i te tahi noa’tu pae e faaroo i ta matou paraparauraa. I te pae hopea ui maira, « E mau Porotetani aore râ e mau Katolika anei outou ? » « Aita roa, e melo matou no te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei. » Ua faaite oia e ua faaroo oia i te parau no ni‘a i te Ekalesia, e parau faahou maira, « E ore roa outou e manuïa i roto i teie nei fenua. O te mau ekalesia Katolika e Porotetani ana‘e tei itehia e te hau. O ratou ana‘e te farii i te tautururaa faufaa a te hau fenua. Eita roa te hoê ekalesia e tupu maori na roto i te tururaa faufaa moni a te hau fenua. »

Ua tamata matou i te tatara e te faatere maite nei ta matou Ekalesia ma te tauturu-ore a te hau fenua – e te faaohipa nei matou i te faanahoraa a te Fatu no te tuhaa ahuru. Ua onoono oia i te parau faahou mai e, e ore roa ta matou nei Ekalesia e manuïa i to’na fenua, e ua parau mai oia e e ti‘a râ ia matou ia tuu i ta matou mau tautooraa i roto i te tahi tuhaa ê o te fenua. Ua faaite papû atu matou e, e tere te faanahoraa a te Fatu e ua parau atu matou ia’na no ni‘a i te mau fare pureraa e te mau hiero atoa ta tatou e patu nei na te ao taato‘a nei ma te tarahu ore i te moni no te patu i te reira mau fare. Ua maere roa oia aita râ i ti‘aturi i ta matou parau.

No to matou iteraa eita e noaa ia matou ia faahepo ia’na i te mea e, e nehenehe te hoê ekalesia e tupu ma te tauturu-ore raa a te hau fenua, opua’tura matou i te taui i te parau. Ani atura vau, « Eaha ïa te tupu i to oe fenua e teie mau tauiraa e tupu nei ? Na roto i te itiraa o te huiraatira e te mae‘araa rahi o te mau taata ratere, e riro ïa outou ei pae iti i roto i to outou iho fenua. »

Ma te faate‘ote‘o i to’na fenua, pahono maira, « E ore roa te reira e tupu. »

Ua pahono atu vau, « Nahea oe iapaturu i te ti‘araa o te mau ratere e tae rahi mai nei i te faito o te fanau o to oe fenua ? » Ua tamau noa oia i te parau e e ore roa te reira e tupu i to’na fenua – « e no te aha ratou e tapiri ïa i te mau oti‘a o to matou fenua hou ratou a faati‘a’i i te reira ia tupu. »

Ua onoono atu vau, « Nahea outou ia pato‘i i teie ohipa e tupu nei ? »

Ua hiti mahuta vau i ta’na pahonoraa: « E 82 matahiti to‘u. E pohe au hou teie fifi e tupu ai. »

Te fifi rahi ta tatou e faarerei i roto i te pororaa i te evanelia i teie tuhaa fenua o te ao nei, o te anaanatae-ore-raa ïa o te taata i te parau no te faaroo, i te mau mea no te varua. Ua au roa te rahiraa o te taata i to ratou huru oraraa i teie nei e aita ratou e hinaaro i te rave i te tahi atu â ohipa maori râ « a amu, a inu e ia oaoa » (Luka 12:19). Aita ratou i anaanatae i te tahi atu mau mea maori râ, ia ratou iho – i ônei e i teie nei.

Te tau‘a rahi nei te mau fenua moni o te ao nei i to ratou oraraa tino na roto i to ratou mau ti‘aturiraa e ta ratou mau ohipa e te mana‘o nei e e ti‘amâraa to te taata i te rave i te mau mea atoa. Aita e faufaa i te hoê taata ia horo‘a i te hoê ti‘aauraa i te tahi atu taata e aore râ, i te tahi mau mea maori râ, ia’na iho e i roto noa i te hoê oti‘a o te sotaiete o ta’na e ora ra.

Te mau sotaiete i reira teie huru oraraa e haamau ai i to’na aa, e aufau ïa ratou i te hoê utu‘a i te pae varua e i te pae morare. Te imiraa i te ti‘amâraa no te taata iho, ma te tau‘a ore i te mau ture ta te Fatu i haamau no te faatere i Ta’na mau tamarii i ni‘a i te fenua nei, e hope ïa i roto i te ati rahi o te mau mea o te ao nei e te haapa‘oraa te taata ia’na iho, te topatariraa o te oraraa morare o te huiraatira, e te ‘aroraa i te mana faatere.

Ua faaitehia taua mau huru sotaiete ra i roto i Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 1:16 : « Aita ratou i imi i te Fatu no te faatupu i ta’na parau-ti‘a area râ te haere nei te taata tata‘itahi i to’na ihora haere‘a, ia au i te hoho‘a o to’na iho Atua, o tei faito ho‘i to’na hoho‘a i te hoho‘a o te ao nei. »

No reira, te Ekalesia a te Fatu i faauehia’i ia pee i te peropheta e ia imi i te tahi mea ê atu i ta te ao e imi ra. I roto i te mau irava 17-18 o te Tuhaa 1 :

« No reira, O vau o te Fatu, no to‘u iteraa i te ati rahi o te tae mai i ni‘a i te mau taata o te ao nei, ua ti‘aoro atu vau i ta‘u tavini ia Iosepha Semita, tamaiti, e ua parau atura ia’na no roto mai i te ra‘i, e ua horo‘a atura i te mau faaueraa ia’na ra ;

« E ua horo‘atoa ho‘i i te mau faaueraa i te vetahi atu â mau taata, ia faaite atu ratou i te reira mau mea i to te ao nei; e ua na reirahia teie mau mea atoa ia faati‘ahia, tei papa‘ihia e te mau peropheta. »

Ua faati‘a-faahou-hia te Ekalesia a Iesu Mesia i ni‘a i te fenua nei na roto i te peropheta Iosepha Semita – « te a‘o na ni‘a iho i te a‘o, te faaue na ni‘a iho i te faaue » (PH&PF 98:12). Na roto i te tautururaa no te ra‘i ua iriti e ua nene‘i oia i te Buka a Moromona. Ua tuuhia’tu te mau Autahu‘araa a Aarona e a Melehizedeka i ni‘a iho ia’na e ia Olive Kaudere, e ua faaho‘ihia mai te mau oro‘a Mo‘a no te faaoraraa i te taata nei.

Te faaite hua’tu nei matou e te horo‘a nei te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea Nei i te mau pahonoraa i te uiraa, Eaha ta outou e imi nei ? Ua riro to tatou nei Ekalesia ei rave‘a e ite ai i te mau tane e te mau vahine i to tatou nei Faaora e Ta’na evanelia. O outou, tei putu mai i ônei i teie amuiraa rahi, e te rahiraa o te feia Mo‘a e mata‘ita‘i mai nei i teie amuiraa na te ao atoa nei, ua haamaitai-rahi-hia outou no te mea ua imi paato‘a outou e ua itea ia outou te Ekalesia tei faaho‘ihia mai.

Ua riro mai te Ekalesia ei hopearaa no te hoê faaho‘i-faahou-raa mai eiaha râ, ei faatitiaifaro-raa. Ua faahohonuhia to‘u iho nei mau iteraa a tere ai au i Eropa Ropu na roto i to‘u faatura no te ohipa a taua mau faatere Keresetiano matamua i faatumu i te hoê faatitiaifaroraa. Ua haamata te reira na roto i to ratou mau tutavaraa ia faatitiaifaro i te tahi mau hape i roto i te haapiiraa tei tupu mai na roto i te tau roa no te taivaraa i te Ekalesia tei haamauhia e to tatou nei Faaora i roto i Ta’na tau misioni i ni‘a i te fenua. E peropheta mau o Iosepha Semita, te auvaha parau no te Fatu, te taata tei faaho‘i mai i te mau mea faufaa rahi atoa no te paturaa i te basileia a te Atua e no te faaineineraa no te tae piti raa mai o te Fatu ra, o Iesu Mesia. Ia imi ana‘e tatou Ia’na, e mea faufaa rahi ia imi tatou Ia’na na roto i Ta’na Ekalesia. Na roto i Ta’na Ekalesia tei faaho‘ihia mai e farii ai tatou i te taato‘araa o te mau oro‘a faaoraraa i titauhia no te ho‘i atu Ia’na ra.

Te hinaaro nei au ia ite te mau melo atoa o te Ekalesia i te mea ta‘u i haapii mai na roto mai i to‘u nei piiraa i teie nei taime e, tei roto i te faaiteraa i te evanelia a Iesu Mesia te mau tamataraa tei ore i mana‘ohia e au na mua’tu. Inaha râ, te ite nei au i te mau mahana atoa i te mau tapa‘o apî no te ti‘aturiraa te tumu, no te mau haamaitairaa a te Fatu, e te mau tautooraa atoa a te feia faatere, te mau melo e te mau misionare i taua tuhaa o te ao nei. Ua roaa i te feia parau-ti‘a e imi nei i te parau mau te mau pahonoraa i ta ratou mau uiraa – ua itehia ia ratou te Fatu na roto i Ta’na Ekalesia tei faaho‘ihia mai. I te mau hi‘oraa e rave rahi o ta‘u e nehenehe e horo‘a’tu, e faaite noa’tu ïa vau e toru: te hoê metua tane, te hoê feia apî paari, e te hoê tuahine faaipoipo-ore-hia, tei itea te hoê faaroo e te hoê ti‘aturiraa apî i roto i to ratou oraraa.

Ua farereihia te mau misionare tuahine i te hoê utuafare e maha taata, e ua tai‘o pinepine te metua vahine e ta’na mau tamarii i te Buka a Moromona, ua pure i te mau mahana atoa, e ua hinaaro i te haere i te pureraa. Ua pato‘i râ te metua tane – taa ê atu i ta’na vahine faaipoipo, e ere oia i te keresetiano, e aita oia i ineine no te hi‘opo‘a faahou i to’na mau ti‘aturiraa.

Ua faaurûhia te mau tuahine misionare i te haamau i ta ratou mau haapiiraa i ni‘a ia Iesu Mesia. Teie ta ratou mau parau:

« Ua haapii matou no ni‘a ia Iosepha Semita, no to’na faaroo i te Mesia, te mea ta tatou e haapii mai no ni‘a i te Mesia na roto i te Orama Matamua, e te iteraa papû a te peropheta no ni‘a i to tatou Faaora. Te mau mea atoa ta matou i tai‘o amui aore râ, ia titau ia ratou ia tai‘o amui ei utuafare i roto i te Buka a Moromona, o te haapiiraa ïa te reira ia ratou no ni‘a i to tatou nei Taraehara. I reira to matou haamataraa i te ite i te haereraa i mua. Ua tuu ratou ma te oaoa i te hoê hoho‘a o te Mesia i roto to ratou piha faaearaa – te hoho‘a ta matou i horo‘a na ratou ei tao‘a aroha. »

Ua tupu te tauiraa o te aau o te metua tane i te taime a faaite ai ta’na vahine e ua hinaaro oia ia bapetizohia oia, e ua hamata ta’na mau tamaroa i te pure no te ite mai te mea e ti‘a atoa ia ratou ia bapetizohia. Mai taua atu taime ra, ua tai‘o tamau oia i te Buka a Moromona, e ua pure no ni‘a i te bapetizoraa. Na to’na hinaaro mau ia ite e parau mau te Ekalesia i taui ia’na, e ua riro oia mai te hoê taata arata‘i varua i roto i to’na utuafare. Hou noa‘e oia e to’na utuafare a bapetizohia’i, ua ani te metua tane i te hoê parau aufauraa tuhaa ahuru e te hoê vehi rata. Aita oia e hinaaro ia faataere no te hoê noa‘e tetoni i te haapa‘oraa i te mau faaueraa.

I roto i te tahi atu hi‘oraa, ua faaitoitohia te hoê taea‘e apî ei hotu no te imiraa ia vetahi ê no te faaho‘i i te feia apî paari mai te faito 18 e tae atu i te 30 matahiti i roto i te ekalesia. I te aru‘i matamua o te mau faaoaoaraa i roto i te hoê o te mau Fare pureraa, o teie ana‘e taea‘e aita a’na e taata, e tau hebedoma i muri mai, ua afa‘i mai oia fatata e 30 taata i te pureraa pô utuafare e i te tahi atu mau faaoaoaraa.

E taata papa‘i Tua’nati teie taea‘e – ua hamata oia e to’na hoa ohipa i ta raua iho ohipa hamaniraa Tua’nati. Te ora nei oia i pihai iho i na hoa ohipa e piti e ere i te melo, e te rave nei raua i roto i ta’na taiete Tua’nati. Aita oia e taiâ ia faaite i to’na iteraa papû. Hoê râ o raua, ua haapii i te haapiiraa Keresetiano e ua faafarerei teie nei taea‘e ia’na i te mau misionare e haa nei i roto i te faanahoraa a te Feia Apî paari. Te haere tamau nei teie hoa ohipa i te mau faaoaoaraa, e te tauturu nei teie taea‘e i faaitoitohia i te mau misionare i te haapiiraa ia’na, ma te amui atu i to’na iteraa papû i to te mau misionare no ni‘a i te parau mau o te evanelia.

I roto i te tahi atu aamu, te ‘aro ra te hoê tamahine apî no Hamburg i Helemani, ia ite i te auraa varua no to’na oraraa. Ua haamata oia i te pure e i te ani i te Atua i te mea e ti‘a ia’na ia rave. Hoê po‘ipo‘i, i muri a‘e e toru mahana haapaeraa maa e te pure, ua haere avae atu oia i te vahi tape‘araa pereoo uta taata. Ia tae oia i reira, ite ihora oia e, ua vaiiho’tu oia i te tahi mau taviri e hinaarohia e ana i taua mahana ra. Ua ho‘i atu oia i te fare, ua ohi i te mau taviri, e ua haere faahou atu i te vahi tape‘araa pereoo. Ua fifi roa oia i te mea e, ua faaru‘ehia oia e te pereoo.

I taua area taime ra, te tere maira toopiti na misionare i Hambourg. I to raua tereraa mai, e aura e, e mea titauhia ia paraparau raua te taata matamua e farereihia e raua ia pou ana‘e raua. I to raua pouraa’tu, ua ite raua i teie tamahine. Ua parauparau poto noa raua ia’na no ni‘a i te Ekalesia e ua faataa i te hoê taime farereiraa no te haapii ia’na. I te reira iho taime, ua taa roa ia’na e, ua tonohia mai te mau misionare ei pahonoraa i ta’na mau pure. Ua haapii amui atu te mau melo o te Ekalesia i te mau misionare no te haapiiraa e te tautururaa ia’na ia riro ei tuhaa taa ê no te paroita. Ua farii oia i te evanelia tei faaho‘ihia mai a Iesu Mesia e ua bapetizohia. I teie nei, te rave ra i te ohipa i roto i te faanahoraa a te Feia Apî Tamahine o te paroita.

I roto i ta’na misioni i te fenua nei, ua ite te Fatu e e mea ti‘a ia haamau i te hoê faanahoraa no te patu i te faaroo i roto i te aau o te mau melo o Ta’na Ekalesia, e no te tape‘a ia ratou ia tupu i roto i Ta’na evanelia. Ua ite teie nei utuafare, teie nei taea‘e e teie nei tuahine i te Faaora na roto i te imiraa e i te haapuai-raa-hia e Ta’na Ekalesia.

I muri a‘e i te poheraa o te mau Aposetolo, mai te mea aore e faatereraa tumu no te arata‘i e no te faatere, e topa te Ekalesia i roto i te taivaraa. E mea maramarama roa teie aai: E mea ti‘a ia vai mai te hoê faatereraa a te Ekalesia i raro a‘e i te arata‘iraa a te Faaora, o te horo‘a mai i te mau haapiiraa e te mau oro‘a titauhia no te faaoraraa e no te faateiteiraa.

Ua horo‘a mai te Bibilia rave rahi mau tapa‘o haapapûraa e, ua haamau te Fatu i te taime o ta’na misioni i te fenua nei, Ta’na Ekalesia e te mana faatere e te faanahonahoraa ti‘a mau. Ei hi‘oraa, ua parau o Paulo :

« E ua haapa‘o oia i te tahi pae ei aposetolo; e te tahi pae ei peropheta; e te tahi pae ei haapii evanelia ; e t e tahi pae ei ti‘ai e ei orometua.

« Ei faaau i te feia Mo‘a i te ohipa ra e orometua, ia tupu i te maitai te tino o te Mesia ra:

« Ia riro tatou atoa nei ei taata paari, i te faaroo hoê e te ite hoê i te Tamaiti a te Atua, ia tae‘a te faito ra i te î o te Mesia i te rahi :

« Ia ore tatou atoa ia aueue noa i te mata‘i ra, i tera parau, i tera parau, mai te tamarii ra, i te rave‘a a te taata nei, e te paari i te mau peu atoa o te haavare ra :

« Ia tape‘a maite râ i te parau mau ma te aroha, ia tupu i te auraa’tu ia’na i te upoo ra i te Mesia, i te mau mea atoa nei » (Ephesia 4:11-15).

I roto i ta tatou hiro‘a faaroo ono : « Te ti‘aturi nei matou i te tuuraa o te mau toro‘a i roto i te ekalesia nei, mai tei tuuhia mai i roto i te Ekalesia i mutaa ihora; oia ho‘i, te mau aposetolo, te mau peropheta, te mau tia’i, te mau haapii, te mau haapii evanelia, e te tahi atu â mau toro‘a. »

No reira te parau nei matou i to te ao nei e ua faaho‘ihia mai te autahu‘araa, tei ni‘a i te fenua nei te faatereraa a te Atua, ua faaho‘ihia mai Ta’na hoho‘a no te arata‘i ti‘a’tu ia tatou i To’na ra aro. Te ti‘aturi nei matou e tei ia matou ra te pahonoraa maitai roa‘e i te uiraa, Eaha ta outou e imi nei ? Mai ta te Faaora i haapii, « E mata na râ outou i te imi i te basileia o te Atua, e te parau-ti‘a na’na; e amui-atoa-hia mai taua mau mea ra ia outou » (Mataio 6:33).

Mai te hoê fare e patuhia ra, hoê piriti i te taime hoê, ua patu-atoa-hia te Ekalesia mau a te Faaora i te hoê faafariuraa, i te hoê iteraa papû, i te hoê bapetizoraa i te taime hoê. Ia imi paato‘a tatou, ia itea, e ia patu tatou i Ta’na Ekalesia i te mau vahi atoa tei reira tatou, o ta‘u ïa pure haehaa, i te i‘oa o te taata ta tatou e imi nei, oia o Iesu Mesia, amene.