2005
E haappii-paato‘a-hia ta oe mau tamarii
Me 2005


E haappii-paato‘a-hia ta oe mau tamarii

E mea ti‘a i te mau tamarii ia ite e, na roto i te faaroo i te Faaora e te peeraa Ia’na, e tauturu te reira ia ratou ia farii i te hau i roto i teie ao pe‘ape‘a.

Ua putapû to tatou aau i te mau ati rahi i tupu a‘e nei na te ao nei. Te mau tamarii mauiui hara-ore, tei faa‘oto ia tatou. Ua ite tatou i te mau tamarii e aore e melo i roto i te utuafare no te aupuru, no te paruru, e no te here ia ratou. Te hinaaro nei to tatou aau ia faatae i te tauturu na roto i te tahi mau rave‘a – te rave‘a atoa no te haamâmâ mai i to ratou mauiui e ia horo‘a ho‘i i te ti‘aturi i to ratou oraraa. Te mauruuru nei tatou no ta tatou mau rave‘a tauturu. Ua riro te mau tautooraa a te mau taata e rave rahi o te tauturu nei i teie mau tamarii, ei faaitoitoraa ia tatou.

Tera râ, aita e titauhia ia tatou ia hi‘o i te atea no te ite i te mau tamarii o te ora nei i roto i te mau tamataraa teimaha. Ma te ite ore, aita tatou e tau‘a nei i te mau tamarii e ora nei i rotopu ia tatou. Te ite râ anei tatou i te mau ohipa atâta e haati nei i ta tatou iho mau tamarii ? E ite ‘oi‘oi roa tatou e, te pahonohia nei to ratou mau hinaaro pae tino, eaha ïa to ratou mau hinaaro pae varua ? Ua ite anei ratou i te maramarama e te hau o te evanelia a Iesu Mesia ? Te haapii nei te mau papa‘iraa mo‘a e, « E te mau tamarii atoa na oe ra, e haapiihia ïa e te Fatu; e e hau rahi to te mau tamarii na oe ra. »1

Te hinaaro nei te mau tamarii i te hau o te tae mai na roto mai i te iteraa e, e Metua here to ratou i te Ao ra, tei tono mai i Ta’na Tamaiti, o Iesu Mesia, no te hopoi mai i te maramarama e te ti‘aturi i roto i te ao nei. Na tatou te feia paari e aratai te mau tamarii i taua hau e taua maramarama ra.

Te huru pae varua hepohepo o te tahi mau tamarii i roto i te ao nei i teie mahana, ua faaitehia ïa i roto i te hoho‘a a te taata peni no Danemateta Carl Bloch. Te faaite nei teie hoho‘a i te hoê aamu no te papa‘iraa mo‘a e itehia i roto i te Ioane, pene 5. O te Mesia, te faaora e te tamahanahana, te hi‘oraa no teie hoho‘a. Te iriti nei Oia i te hoê tapo‘i i ni‘a i te hoê taata tei roohia i te huma mai te fanauraa mai â. Te tia’i nei teie taata i te semeio no te faaoraraa i roto i te Apoo Pape no Beteseda tera râ, aita e taata no te tauturu ia’na. A tia’i noa ai oia, ma te ti‘aturi maite i te hoê semeio, inaha, te ti‘a mai nei Iesu i mua ia’na ma te mana no te faaora ia’na.

Te faaite atoa râ teie hoho‘a e, aita hoê noa a‘e taata i muri mai e hi‘o afaro ra i te Mesia. Tei rotopu te Fatu ia ratou, noa’tu râ i te reira, hoê ana‘e taata teie e ite nei Ia’na ia au i to’na ra huru mau. E au ra e, te rave tamau ra te tahi mau taata i ta ratou mau ohipa imiraa faufaa o te mau mahana atoa, ma te ite ore i te mana rahi o Iesu e te semeio e fatata ra i te tupu i mua ia ratou. Hoê râ tamarii e te hoê vahine, penei a‘e e, o to’na metua vahine, ua nehenehe ïa ia raua ia ite atu ia Iesu, e noa’tu râ, mai te tahi pae atoa, tei te vahi ê ïa to raua mata. I mua roa i te Faaora, aita teie vahine i manuïa i te arata‘iraa’tu i teie tamarii i te Faaora ra. Te feruri nei au e, e o tatou, te ma‘iri atoa ra anei tatou i te haere mai i te Mesia ? Te faanevanea râ anei te mau iteraa o te oraraa ia tatou, i to tatou mata varua, i ore ai tatou e rotahi i ni‘a i te mau mea faufaa a‘e ? Te feruri nei au e, te ma‘iri râ anei tatou i te mau rave‘a ia haapii no ni‘a i te Fatu e ia ite i To’na here ? Te ma‘iri râ anei tatou i te mau rave‘a no te faaite ia vetahi ê – te mau tamarii ihoa râ – i te mau mea faufaa roa‘e, oia te evanelia a Iesu Mesia ? Ua ite paato‘a tatou i te mau tamarii e te feia apî i te ti‘araa i roto i te naho‘a taata ma te mana‘o taa-ore, e ma te hinaaro ia ite e, eaha te mea faufaa roa‘e.

Mai te mea ra e, te faaroo nei au i teie tamarii e i te tahi atu mau tamarii i te pii-hua-raa i te mau parau tei himenehia e rave rahi o tatou e, « A Haapii Ia‘u ia Ite i te Maitai. » A haamana‘o i te mau parau ra:

Haapii ia‘u ia ite te maitai;

Ia pure i te Metua Here;

Haapii ia‘u te mau mea maitai.

Haapii ia‘u, te mau mea maitai.2

Te haapii râ anei tatou i ta tatou mau tamari ia ite, ia haro‘aro‘a, ia oaoa i roto i te nehenehe, te mana e te mau semeio o te evanelia a Iesu Mesia ? Ua a‘o mai te peresideni Gordon B. Hinckley e: « A faaamu ana‘e tatou i ta tatou mau tamarii no ni‘a Ia’na, o ta tatou e pii nei te Fau o Iesu Mesia. A haapii ana‘e tatou i ta tatou mau tamarii i te mau parau tumu rahi faaora o te evanelia. »3 E mea ti‘a i te mau tamarii ia ite e, na roto i te faaroo i te Faaora e te peeraa Ia’na, e tauturu te reira ia ratou ia farii i te hau i roto i teie ao pe‘ape‘a.

E mea nahea tatou ia haapii i ta tatou mau tamarii ? E nehenehe tatou e pee i te hoho‘a o te Faaora. I roto i te Buka a Moromona, e tai‘o tatou no ni‘a i te fâraa mai o te Faaora tei ti‘a-faahou, i te feia i te Pae Fenua Too‘a o te Râ. A haapii ai Oia i te mau taata, ua haaputuputu maira Oia i te mau tamarii Ia’na ra. Ua tuturi Oia e pure a‘e ra e te mau tamarii e no ratou. Ua haamaitai Oia i te mau tamarii tata‘itahi. Ua ite Oia i te oaoa i rotopu ia ratou, e ua veta ihora i te ra‘i, ia ti‘a i te mau tamarii ia haapiihia mai ni‘a maira.

Ia amui ana‘e outou i te mau tamarii i roto i te tamaaraa ahiahi a te utuafare, ia faaohipa ana‘e outou ia ratou i roto i te pure e te haapiiraa o te papa‘iraa mo‘a a te utuafare, e i roto i te pureraa pô utuafare, te pee ra ïa outou i te hoho‘a o te Faaora na roto i te hereraa e te haapiiraa ia ratou. A na reira ai ho‘i outou, a faaite ia ratou e, te amuitahi nei te utuafare i te tutavaraa ia haapa‘o i te mau faaueraa e ia ti‘amâ no te riroraa ei utuafare mure ore. E riro e, i te mau taime aparauraa te tahi e te tahi, i reira te Varua e muhumuhu mai ia tatou ia ui noa i te mau uiraa tano e aore râ, ia parau noa i te mau parau tano, no te tauturu i ta tatou mau tamarii ia ite e ia farii i te maramarama o te Fatu. Mai te peu e, e faatupu tatou i te mau rave‘a, e arata‘i te Varua ia tatou.

E mau tamarii faahiahia ta tatou, e te ite e vai nei i rotopu ia tatou. E nehenehe tatou e tauturu ia ratou ia ite i te hau i roto i teie oraraa e i roto i te oraraa i muri nei.

E mea ti‘a i te mau tamarii ia ite i te Maramarama o te Mesia ia nehenehe ratou ia ma‘iti i te maramarama, e ia pato‘i i te pouri. Ua farii Mose i te hoê semeio i te taime i faahuru-ê-hia’i oia, e a ite atu ai oia i te Atua i to’na mata varua. I muri a‘e i to Mose haapii- raa-hia no ni‘a i te Atua e to’na iteraa i To’na hanahana e i Ta’na ohipa, ua haere maira Satane ia Mose ra ma te pouri e te faanevaneva i te mana‘o. No te mea râ ua ite a‘e na o Mose i te maramarama e te hanahana o te Atua, ite ihora oia i te taa-ê-raa. Ua ti‘a pautuutu atu ra oia i mua ia Satane ma te parau e, « O vai oe ? Inaha e tamaiti ho‘i au na te Atua »4

E hinaaro te mau tamarii ia î ratou i te maramarama o te evanelia, e ia tae ana‘e mai te faahemaraa, e nehenehe ta ratou e parau atu e: « Ua ite au o vai au. E tamarii au na te Atua. Ua ite au eaha ta‘u e rave. E ti‘a vau ia bapetizohia, ia farii i te Varua Maitai, e ia haapa‘o i te mau faaueraa. » I muri iho, e nehenehe te mau tamarii e parau e: « Ua ite au e riro mai au mai ia vai. E nehene au e riro mai ei tamahine parau ti‘a », e aore râ, « E nehenehe au e riro mai ei tamaiti parau ti‘a e ia farii i te autahu‘araa o te Atua. » Te mau tamarii tei î i teie iteraa e i te maramarama, e nehenehe ta ratou e rave i te faaotiraa ia pato‘i atu i te pouri e ia fariu mai i te maramarama e i te hau o te evanelia.

Te mau tamarii, tei haamau-papû-hia te evanelia i roto i to ratou aau, e ite ratou i te rima o te Fatu i roto i to ratou oraraa. I te tahi mau taime, e hau atu to te mau tamarii ite i ta tatou e mana‘o nei, e e nehenehe ho‘i ta ratou ia rave hau atu i ta tatou e feruri nei. Ua haapii mai au e, e ti‘aturiraa to te mau tamarii tei ia ratou ra te maramarama o te evanelia. Eita ratou e feaa. Samantha 11 matahiti, tei parau e, « Ua ite au e parau mau te evanelia no te mea te ite nei au i te reira. » Ua parau o Benjamin e toru matahiti e, « Ua ite au te faaroo e te pahono mai nei te Metua i te Ao ra i ta‘u mau pure no te mea ua here Oia ia‘u. » Te mau tamarii te vai ra ia ratou ra te maramarama o te evanelia, e parau ïa ratou e, « Ua ite au e, te arata‘i nei te Varua Maitai i to‘u oraraa no te mea e oaoa vau ia ma‘iti i te pee i ta’na mau muhumuhuraa. »

Te haamata nei o Sam i te maramarama i te mau iteraa e tae mai na roto i te Varua Maitai. A ani ai to’na mama e, « O vai te Varua Maitai ? » ua parau oia, « E tupu te mahanahana i roto ia‘u. » Ua maramarama atoa o Sam e, i te taime i ma‘ihia ai to’na teina iti e piti matahiti te paari, na te Varua Maitai i faaitoito ia’na ia pure no te ani i te tauturu a te Fatu.

Te ite râ outou i te hau o teie mau tamarii ?

Ua hau atu te haapiiraa i te mau tamarii i te hinaaro noa. E titau te reira i to tatou itoito. I na‘ua nei ra, ua faahiti atu vau i te himene, « A Haapii Ia‘u ia Ite i te Maitai », i papa‘ihia e Clara McMaster. Teie ta te tuahine McMaster i faaite ia‘u a tavini ai oia i roto i te tomite rahi o te Paraimere, ua faauehia oia ia papa‘i i te hoê himene no ni‘a iho i te haapiiraa i te mau tamarii. Ua ite oia e ohipa ri‘ari‘a teie, e ua pure oia no te ite nahea ia rave-faaoti i teie faaueraa.

I muri a‘e i te tutavaraa rahi, ua faaho‘i atu oia i ta’na ohipa e ua parauhia maira e, aita â i tano roa. Aita râ i parauhia mai e, eaha te taui teie râ, e tamau noa â te tutavaraa e tae no‘atu ua tano. Ua paruparu oia i te pae varua ma te ore e ite nahea ia rave. Ua titau faahou â oia i t e arata‘iraa a te Fatu, ua rave i te mau tauiraa, e ua nene‘i-faaou. E toru taime te rave-raa-hia teie tauiraa, e tae noa’tu e ua manuïa, e ua parauhia maira e ua tano e eiaha e taui faahou.

Noa’tu e, rave rahi taime to te tuahine McMaster hinaaroraa e vaiiho, ua rave itoito râ oia i te mea i anihia ia’na ia rave e te mea ta’na i ti‘aturi e, e haamaitai te reira i te oraraa o te mau tamarii. Ua himenehia ta’na pehe faauru na te feia paari e na te mau tamarii i roto i te mau fenua e te mau reo e rave rahi. Te faaite nei teie himene i te hinaaro o to‘u aau–oia ho‘i, e haapii te mau tamarii atoa ia haere i roto i te maramarama o te evanelia a Iesu Mesia. Te haamata nei teie himene na roto i te taparu a te hoê tamarii, « A haapii ia‘u ia ite i te maitai » e te faaoti nei na roto i te hoê fafauraa, « Ma te oaoa, ma te oaoa e haere matou i roto i te maramarama. »5

E titauhia rave rahi tau e te tutavaraa no te haapii i te tamarii, eiaha râ tatou ia faanevanevahia e aore râ, ia faaru‘e. Te hinaaro nei ta tatou mau tamarii i te tupuraa o teie nei fafauraa « e hau rahi to te mau tamarii na oe ra. »6 Eiaha te mau tamarii tamaroa e tamahine ia uiui e, ua here anei to ratou Metua i te Ao ra e Iesu Mesia ia ratou. Ia ite te mau tamarii atoa e, o vai râ ratou, eaha ta ratou e rave, e e riro ratou mai ia vai râ.

Te mauruuru nei au i te mau taata atoa tei tauturu i te mau tamarii, tei here ia ratou e tei haapii ia ratou e, noa’tu to ratou huru i te fenua nei, e nehenehe ta ratou e ite i te hau i roto i te maramarama o te evanelia e ia farii i te mau fafauraa a te Fatu.

Te hinaaro nei au ia paraparau i te mau tamarii ati a‘e te ao nei. Ua farerei au i te tahi o outou i onei e te tahi o outou i te mau vahi mai Afirita, te fenua Philipino, Korea, e aita i maoro roa‘e nei i Ukraine, e i Rusia. Ua hahaere atu vau i roto i te mau Paraimere e tae no‘atu i roto i te mau fare ma‘i a te mau tamarii. Te ti‘aturi nei au e, ua ite outou i te here rahi o to outou utuafare ia outou, tae noa’tu i to outou mau orometua o te Paraimere, e, te mea faufaa roa’tu, to outou Metua i te Ao ra e o Iesu Mesia.

A tamau noa i te ora ti‘amâ no te farii i te mau rave‘a e te mau haamaitairaa ta te Atua e pûpû nei no outou. Te mau ture arata‘i ta outou e haapa‘o nei i roto i te parau no to outou ahu, ta outou parau, e to outou huru, ua riro ïa ei mau tapa‘o faaite no to outou fafauraa mau ia pee i te faanahoraa a te Metua i te Ao ra no outou.

E mea puai ta outou faauru i ni‘a ia‘u, hau atu i ta outou i mana‘o. Mauruuru no te oaoa e te ti‘aturi o ta outou i hopoi mai i roto i to‘u aau e i roto i te aau o te feia faatere o te Paraimere e i to outou ihoa râ mau metua. A haamana‘o i te faaite i te mauruuru ia ratou o te here nei e o te haapii nei ia outou. Ua ite au, e te hinaaro nei au ia ite outou e, e mau tamarii outou na te Atua, ua here te Metua i te Ao ra ia outou, e e nehenehe ta outou e pure Ia’na i te mau huru taime atoa, e i te mau huru vahi atoa. A haamana‘o tamau i te pee ia Iesu Mesia, e na te reira e hopoi mai i te maramarama e te hau i roto i to outou oraraa i teie nei, e e horo‘a i te ti‘aturiraa no te mau tau e a muri atu. Te faaite papû nei au i te reira na roto i te i‘oa o Iesu Mesia ra, amene.

Te mau nota

  1. 3 Nephi 22:13.

  2. « Haapii Ia‘u ia Ite i te Maitai », Te mau Himene, no. 189.

  3. “Messages of Inspiration from President Hinckley,” i roto i te Church News, 4 no Setepa 1999, api 2.

  4. Mose 1:13.

  5. Children’s Songbook, 177.

  6. 3 Nephi 22:13.