2005
Hoho‘a faufau
Me 2005


Hoho‘a faufau

A haamaitai ana‘e i to tatou huru, e a tata‘ipiti i ta tatou mau tautooraa no te paruru i ta tatou i here e i to tatou faaearaa, i te mau faainoraa a te ohipa mata‘ita‘i hoho‘a faufau.

I te matahiti i ma‘iri a‘e nei, ua ho‘i mai maua o te tuahine Oaks, i muri a‘e e piti matahiti i Philipines. Ua au roa maua i ta maua ohipa i reira, e ua au atoa maua ia ho‘i mai i te fenua nei. A parahi ai maua i reira, ua hi‘o maua i to maua oraraa ia au i te hoê hi‘oraa apî, ua rahi a‘e te auraa, e i te tahi taime, ua tupu mai te mau mana‘o apî.

Ua pe‘ape‘a maua ia hi‘o i te ino rahi o ta te hoho‘a faufau i faatupu i roto i te fenua Marite a parahi ai maua i te atea ê. E rave rahi matahiti to to tatou feia faatere no te Ekalesia faaararaa ia tatou i te fifi o te mau hoho‘a e te mau parau e faaaraara i te mau hinaaro taoto i te vahine. I teie nei, teie ino to te hoho‘a faufau o te hamanihia nei e o te haapurorohia nei no te tapihooraa, te parare nei te reira ino i roto i te mau taata atoa, mai te puehuraa o te hoê apaapa mou‘a.

I roto i ta tatou amuiraa i ma‘iri a‘e nei, ua paraparau atu te peresideni Gordon B. Hinckley i teie tumu parau i roto i te hoê a‘oraa taatoa, ma te faaohipa i te mau ta‘o maramarama maitai no te faaara e, « e fifi rahi mau teie, i roto roa’toa ia tatou nei » (« Te hoê ati rahi i rotopu ia tatou », Liahona, novema 2004, 61). Te rahiraa o te mau episekopo ta matou i farerei i roto i te mau amuiraa tĭtĭ, te faaite nei ratou i teie nei, i te mana‘o pe‘ape‘a i mua i teie fifi.

E to‘u mau hoa tei mau i te autahu‘araa a Melehizedeka, e ta tatou atoa mau feia apî, te hinaaro nei au e paraparau atu ia outou i teie mahana i te parau no te hoho‘a faufau. Ua ite au e, e rave rahi outou e ite nei i te reira, e e rave rahi outou o te pepe nei i te reira mea.

A feruri maite ai au i ni‘a i teie nei tumu parau, ua tupu te mana‘o i roto ia‘u mai te peropheta Iakoba, oia tei parau atu i te mau tane i to’na ra anotau e, te taiâ ra oia ia parau papû i mua i ta ratou mau vahine e ta ratou mau tamarii. Tera râ, noa’tu te teimaha o te ohipa, te parau ra oia e, ua titauhia ia’na ia paraparau i te mau tane i teie nei tumu parau, no te mea, na te Atua i faaue mai ia’na (a hi‘o Iakoba 2:7-11). Te na reira atoa nei au no teie atoa tumu.

I roto i te pene piti o te buka tei topahia i to’na ra i‘oa, te faahapa nei Iakoba i te mau tane no to ratou « faaturi » (mau irava 23, 28). Ua parau oia ia ratou e, « ua haamauiui [ratou] i te aau o ta [ratou] mau vahine mărû, e no ta [ratou] ohipa ino i mua ia ratou i ore ai ta [ratou] mau tamarii i ti‘aturi ai ia [ratou] ra » (irava 35).

Eaha taua mau « faaturi » iino rahi ra ? E mea papû maitai e, ua rave a‘e na te tahi mau tane i te mau ohipa iino. Tera râ, te tumu mau o te a‘oraa a Iakoba, e ere ïa no ni‘a i te mau ohipa iino tei ravehia, no ni‘a iho râ i te mau ohipa iino e ferurihia ra e rave.

Ua haamata o Iakoba i ta’na a‘oraa na roto i te parauraa i te taata e, « inaha ho‘i, ua haapa‘o [ratou] i te mau parau a te Fatu » (Iakoba 2:4). Tera râ, i muri iho, ua parau atura oia ia ratou e, ua ite oia i to ratou mau mana‘o, inaha, te « haamata ra ratou i te rave i te hara, e hara faufau roa ïa… i mua i te Atua » (irava 5). Ua parau faahou oia e, « mea ti‘a ia‘u ia faaite atu vau ia outou i te ino tei roto i to outou aau » (irava 6). Ua parau o Iakoba mai ta Iesu i parau ra, i te na oraa e, « O te hi‘o noa’tu i te vetahi ê ra vahine ei faatupu i te hinaaro, ua faaturi ïa ia’na i to’na ihora aau » (Mataio 5:28; a hi‘o atoa 3 Nephi 12:28; PH&PF 59:6; 63:16).

Hau atu i te 30 matahiti i teie nei, ua faaitoito vau i te mau piahi no BYU ia haapae ratou i « te mau buka e faatiani ra i te mau mea no ni‘a i te taotoraa i te vahine » i roto i te mau mea atoa ta ratou e tai‘o e e mata‘ita‘i. Ua horo‘a atu vau i teie nei faaauraa :

« Te mau aamu e te mau hoho‘a faufau e aore ra, o te faatupu i te hinaaro taoto i te vahine, ua hau atu to ratou ino i to te maa repo e aore ra, te maa havahavahia. Te vai ra to te tino mau paruru no te tamâ ia’na iho i te mau maa ino. Taa ê noa’tu te tahi maa vahi iti ino rahi, ta te maa ino e horo‘a mai, o te ma‘i ïa, eita râ te reira ino e vai maoro. Area te taata e faatupu i te oaoa rahi i roto i te mau aamu ha‘iriiri e aore ra, i te mau hoho‘a e te mau buka faufau, e aore ra, faatupu i te hinaaro taoto i te vahine, te nene‘i ra ïa oia i te reira mau mea i roto i teie matini haruharu nehenehe roa ta tatou e parau nei e, te roro. Eita te roro e piha‘e mai i te mau mea faufau. Ia oti te reira i te haruharuhia, e vai noa te reira, e tae atu i te taime e titauhia mai ai, ma te pata i ta’na mau hoho‘a faufau na roto i to outou feruriraa taatoa, e te faaatea-ê-raa ia outou i te mau mea mâ o te oraraa nei. »1

I ô nei, e te mau taea‘e, mea ti‘a roa ia‘u ia parau atu ia outou e, te ite nei to tatou mau episekopo e to tatou mau tauturu aravihi, i te tupuraa i te rahi o te mau tane e mata‘ita‘i nei i te mau hoho‘a faufau, e e rave rahi o ratou e mau melo haapa‘o. Te tahi pae o te rave nei i te reira ohipa, mai te mea ra e, te faaiti nei ratou i te teimaha o to’na ino, e te tamau noa nei ratou i te faaohipa i te autahu‘araa o te Atua, no te mea, te feruri ra ratou e, aita e taata e ite i te reira ohipa ta ratou. Tera râ, ua ite te taata iho tei rave i te reira, e te mau taea‘e, e ua ite atoa te Fatu.

Ua parau te tahi mau taata e, e ti‘a ia faataa-maitai-hia te uiraa no te mau peu faufau i roto i te uiuiraa no te parau faati‘a no te hiero. Ua oti a‘e na te reira i te ravehia. E pae a‘e uiraa taa ê o te haapapû i te hoê fâ’îraa e te aparauraa no ni‘a i teie tumu parau, mai te mea e, e mea paari i te pae varua e te parau-ti‘a ho‘i te taata e uiuihia nei, ia au i te titauhia i te feia e haere atu e haamori i roto i te fare o te Fatu.

Hoê o te mau haapiiraa rahi roa a‘e a te Faaora, e au ïa i te mau tane o te mata‘ita‘i huna noa nei i te mau hoho‘a faufau :

« Aue outou, e te mau papa‘i parau e te mau Pharisea, e haavare outou ! Te tamâ nei ho‘i outou i to rapae au i te au‘a e te umete, area o roto ra, te î na ïa i te nounou, e te parau-ti‘a ore.

« E te Pharisea matapo e ! e mata na i te tamâ i te au‘a e te umete i roto, ia ma atoa rapae au a‘e » (Mataio 23:25-26; a hi‘o atoa Alama 60:23).

Te tamau noa nei â te Faaora i Ta’na faaiteraa i te feia e haa nei i ni‘a i te mea ite-mata-hia, te tau‘a ore nei râ ratou i te tamâ i te rotoraa:

« Te au nei ho‘i outou i te mau vairaa tupapau i faateateahia ra, o tei nehenehe i rapae au a‘e, area o roto ra, ua î ïa i te ivi taata pohe, e te mea faufau.

« Oia atoa outou na, mai te feia parau-ti‘a ra outou i rapae au i ta te taata nei hi‘oraa, area o roto ra, te î na ïa outou i te haavare e te ino » (Mataio 23:27-28).

Te hopearaa pae varua e tupu mai no te reira huru haavare, e mea ino mau ïa.Te feia e imi nei e e faaohipa nei i te mau hoho‘a faufau, te faaru‘e ra ïa ratou i te puai o to ratou autahu‘araa. Te parau ra te Fatu e: « Ia tamata tatou i te tapo‘i mai i ta tatou mau hara… inaha, e faananaue atu te mau ra‘i ia ratou iho; e oto te Varua o te Fatu; e ia iriti-ê-hia’tu te reira, ua Amene te autahu‘araa, oia ho‘i te mana, no te reira taata » (PH&PF 121:37).

Te feia e mata‘ita‘i i te mau hoho‘a faufau, e ere atoa ïa ratou i te faahoaraa o te Varua. Na te hoho‘a faufau e faatupu i te mau feruriraa huru ê o te haamou i te huru varua. « O te haapa‘o ho‘i i ta te tino ra, o te pohe ïa » – pohe varua (Roma 8:6; a hi‘o atoa 2 Nephi 9:39).

Te haapii tamau nei te mau papa‘iraa mo‘a e, eita te Varua o te Fatu e parahi i roto i te tino viivii. Ia amu ti‘amâ ana‘e tatou i te oro‘a mo‘a, ua fafauhia ia tatou e, « e vai noa To’na Varua i roto ia [tatou]. » No te fariiraa i taua fafauraa ra, ua fafau tatou e, « e haamana‘o tamau noa tatou Ia’na » (PH&PF 20:77). Te feia e imi ra e e faaohipa ra i te hoho‘a faufau no te faaaraara i te hinaaro taoto i te vahine, mea papû maitai e, te ofati ra ïa oia i taua fafauraa ra. Te ofati atoa ra ratou i te hoê fafauraa mo‘a, maori râ, ia haapae i te mau peu iino ra. Eita ratou e nehenehe e tape‘a i te Varua o te Fatu i roto ia ratou. Pauroa teie mau taata, e mea ti‘a ia ratou ia haapa‘o i te taparu a te aposetolo Petero: « E teie nei, e tatarahapa oe i taua hara na oe nei, e e pure i te Atua, penei a‘e o te matara taua hara mana‘o aau na oe na » (Te Ohipa 8:22).

E te mau taea‘e, te ite ra outou e, aita vau e paraparau nei na ni‘a i te mea ta te hoho‘a faufau e horo‘a mai i ni‘a i te ora maitai o te feruriraa, e aore ra, i te huru taparahi taata. Te paraparau nei râ vau i te mea ta’na e horo‘a mai i te pae varua – oia ho‘i, te fariiraa tatou i te faahoaraa a te Varua o te Fatu, e te faaohiparaa tatou i te mana o te autahu‘araa.

E faatupu atoa te mata‘ita‘iraa hoho‘a faufau i te mau ino pohe i ni‘a i te mau autaatiraa faufaa o te hoê taata. I roto i ta’na a‘oraa i te mau tane o te autahu‘araa i te ava‘e Atopa i ma‘iri a‘e nei, ua faahiti mai te peresideni Hinckley i te rata a te hoê vahine o tei ani ia’na ia faaara i te mau melo o te Ekalesia e, te mata‘ita‘iraa hoho‘a faufau « e faaino te reira i te aau e te varua i roto roa i to ratou hohonuraa, ma te haamou roa i te mau autaatiraa maitai » (Liahona, Nov. 2004, 60).

I roto i te hoê amuiraa tĭtĭ e ere i te mea maoro a‘e nei, ua horo‘a mai te hoê vahine i te hoê rata mai te reira te huru. Ua tavini atoa ta’na tane i roto i te mau ti‘araa faufaa roa no te Ekalesia e rave rahi matahiti te maoro, a rave noa ai oia i te ohipa mata‘ita‘iraa hoho‘a faufau. Ua parau mai oia i te fifi rahi ia tura‘i i te feia faatere o te autahu‘araa ia rapaau i teie fifi no te mata‘ita‘iraa i te hoho‘a faufau. Teie ta’na parau: « Ua rau te mau pahonoraa tei pahonohia mai ia‘u, mai te huru e, te haape‘ape‘a faufaa ore noa nei au, e aore ra, na‘u te hape. Mea faahiahia roa to matou episekopo i teie nei. I teie nei, 15 matahiti i muri a‘e, te hamata nei ta‘u tane i te rapaau i to’na fifi mata‘ita‘i hoho‘a faufau, tera râ, hoê ïa 15 matahiti paari roa’tu no’na no te ou‘a i rapae, e aita e nehenehe e tai‘o i te rahiraa o te pau. »

E faaiti te ohipa mata‘ita‘i hoho‘a faufau i te puai o te hoê taata ia fana‘o i te hoê autaatiraa nehenehe, te au maite, e te faauruhia e te varua i pihaiiho i te tahi taata apeni ê. E haamou roa te reira i te puai morare o te paruru i te hoê taata eiaha ia rave i te mau peu ti‘a ore. I te mea ho‘i e, ua pohe te feruriraa maitai, e tura‘ihia te feia mata‘ita‘i hoho‘a faufau ia rave i te mea ta ratou i ite, noa’tu te huru o ta te reira e faatupu mai i ni‘a i to ratou oraraa e i ni‘a i te oraraa o vetahi ê.

E faariro atoa te ohipa mata‘ita‘i hoho‘a faufau i te taata ei tĭtĭ. E faaino te reira i te aravihi no te rave i te faaotiraa, e e faatîtî roa te reira i te taata rave i te reira ohipa, ma te huti ia ratou ia rave â e ia rave noa’tu â. Te hoê taata tei riro ei tĭtĭ no te ohipa mata‘ita‘i hoho‘a faufau e no te raau taero puai tei papa‘i mai ia‘u i teie huru faaauraa: « I to‘u mana‘o, eita te cocaine e tapiri i pihaiiho i teie. Ua rave au i na mea toopiti nei… Te faaru‘eraa i te raau taero puai roa a‘e, aita to’na e faaauraa i pihaiiho i te [tamataraa ia faaru‘e i te ohipa mata‘ita‘i hoho‘a faufau] » (Rata no te 20 no mati 2005).

Te imi nei te tahi pae ia faati‘a i teie peu ta ratou na roto i te parauraa e, mea hi‘ohi‘o noa i te tahi mau hoho‘a rii e ere i te mea ino roa. Ua parau te hoê episekopo paari i te reira e, te pato‘iraa ia hi‘o i te ino ei ino. Te faahiti ra oia i te mau parau a te mau tane tei imi i te faati‘a i ta ratou mata‘ita‘iraa na roto i te tahi mau faaauraa mai te huru e, « e ere i te mea ino roa » e aore ra, « hoê noa iho hoho‘a ha‘iriiri. » Tera râ, te faito o te ohipa ino, e ere ïa to’na puai, te hopearaa râ ta’na e horo‘a mai. Ia faatupu tamau ana‘e te taata i te mau mana‘o iino e tae roa’tu i te taime e haere ê atu ai te Varua, ua ere atoa ïa ratou i to ratou paruru pae varua, e nehenehe ratou i te riro i raro a‘e i te mana e te arata‘iraa a te varua ino ra. Ia faaohipa ana‘e ratou i te itenati e aore ra, i te tahi atu huru mata‘ita‘iraa hoho‘a faufau no te pahono i te mea ta te episekopo e parau nei e, « te navenave i te taime e hinaarohia » (Rata no te 13 no mati 2005), ua hope roa ïa ratou i te î i te repo o te hara.

Te faaite ra te a‘oraa faufaa roa a te Arii Beniamina i te mau hopearaa ri‘ari‘a. Ia faaatea ê ana‘e tatou i te Varua o te Fatu, e riro tatou ei enemi no te parau-ti‘a, e ite papû tatou i to tatou mana‘o hara, e « otemutemu [tatou] i mua i te aro o te Fatu ra » (a hi‘o Mosia 2:36-38). E ua opani oia ma te parau e, « Aore to te aroha e mana i ni‘a ia’na, e tena na, o to’na hopea, o te pohe ïa i te mauiui pohe ore ra » (irava 39).

A feruri na i te parau no te Arii Davida. Noa’tu e, e taata rahi i te pae varua i Iseraela ra, ua vaiiho oia ia’na ia hi‘o atu i te hoê mea eita e ti‘a ia’na ia hi‘o (hi‘o 2 Samuela 11). No to’na hemaraa i te mea ta’na i hi‘o ra, ua ofati oia e piti o na ture hoê Ahuru ra, haamata na ni‘a i te « eiaha roa oe e faaturi » (Exodo 20:14). I roto i teie hi‘oraa, ua topa te hoê peropheta-arii mai ni‘a mai i to’na vahi teitei ra (a hi‘o PH&PF 132:39).

Tera râ, te parau maitai, maori râ, aita e titauhia i te taata ia haere na te e‘a e tae atu ai i te mauiui ra. Te mau taata atoa tei ô i roto i teie ati rahi, e taviri ta ratou no te huri i to’na tere. E nehenehe ta’na e ou‘a i rapae. Na roto i te tatarahapa e nehenehe oia e tamâhia.

Ua faaite mai o Alama tamaiti i te reira :

« Oia ïa, ua haamana‘o ihora vau i ta‘u atoa mau hara e te parau-ti‘a ore, e mauiui ihora to‘u aau i te reira i te mau ati o hade…

« …E ia‘u ho‘i i mana‘o i to‘u taeraa’tu i mua i te aro o to‘u Atua, ua haamauiui-rahi-hia to‘u aau i te horiri faito ore…

« E teie nei, e ua na reirahia ho‘i au i te haamauiui-rahi-hia i te ati, e ua ahoahohia atoa vau i te haamana‘oraa i ta‘u ra mau hara e rave rahi, inaha, ua haamana‘o vau e, i faaroo na vau i to‘u ra metua tane i te tohuraa’tu i te taata i te taeraa mai o te hoê, o Iesu Mesia, te Tamaiti a te Atua, ei taraehara no to te ao nei.

« E teie nei, te tape‘a ra to‘u aau i taua mana‘o ra, ua pii ihora vau i roto ia‘u iho, E Iesu e, te Tamaiti a te Atua ra, aroha mai oe ia‘u nei, i tei roto i te au avaava ra, e tei ati-roa-hia ho‘i i te tape‘a mure ore o hade ra.

« E teie nei, inaha, te feruri noa ra vau i te reira ra, aore i ti‘a ia‘u ia haamana‘o â i to‘u ati; oia ïa, e aore ho‘i au i aehuehuhia â i te haamana‘oraa i ta‘u ra mau hara.

« Aue ho‘i te oaoa e te maramarama maere ta‘u i ite i reira; î a‘era to‘u aau i te oaoa, ua tae atura ho‘i ïa i te faito o to‘u ra mauiui i te rahi ! » (Alama 36:13-14, 17-20).

E to‘u mau taea‘e tei topa i roto i teie faatîtîraa e aore ra, tei haape‘ape‘ahia e teie nei faahemaraa, te vai ra te hoê rave‘a.

A tahi, a ite atu i te ino. Eiaha e paruru ia’na, e aore ra, e tamata i te faati‘a ia outou iho. E rave rahi matahiti to to tatou feia faatere taparuraa i te mau tane e i te mau vahine atoa e i te mau tamarii, ia haapae i teie ino.2 Ua î roa ta tatou mau ve‘a no te Ekalesia i te mau faaararaa, te haamaramaramaraa, e te mau tautururaa no ni‘a i teie tumu parau – ua hau atu i te 20 papa‘iraa tei nene‘ihia e aore ra, o te nene‘ihia i teie matahiti e i te matahiti i ma‘iri a‘e nei.3

A piti, a imi i te tauturu a te Fatu e a To’na mau tavini. A faaroo e a haapa‘o i te mau parau a te peresideni Hinckley:

« A taparu i te Fatu i roto i te hohonuraa o to outou varua ia iriti oia i rapae ia outou i te faatîtîraa e faatîtî nei ia outou. E a faaitoito i te imi i te arata‘iraa here a to outou episekopo, e, mai te mea e, e titauhia, a imi i te haapiiraa e te aupururaa a te feia toro‘a » (Liahona, novema 2004, 62).

A toru, a imi i te mau rave‘a atoa no te pato‘iraa i te ohipa mata‘ita‘i hoho‘a faufau. Mai te mea e, e ti‘a atu outou i mua i te reira – e tupu te reira i ni‘a i te mau huru taata atoa e ora nei i roto i teie ao – a pee i te hi‘oraa o Iosepha i Aiphiti ra. Ia haru mai te faahemaraa ia’na, ua faaru‘e atu oia i te faahemaraa, e « horo maira e tae maira i rapae au » (Genese 39:12).

Eiaha e imi i te hoê noa huru faito faahemaraa. Pato‘i i te hara, e a imi i te rave‘a eiaha outou ia û i te haamouraa. No reira, a fariu ê atu ! A hi‘o i te vahi ê ! A haapae i te reira noa’tu te roaraa o te tau. A faatoro i to outou mau mana‘o i ni‘a i te mau haere‘a nehenehe. Haamana‘o i ta outou mau fafauraa, e a faaitoito i te haere i te hiero. Te episekopo paari ta‘u i parau atu na i na‘ua nei ra, te na ô ra oia e, « te toparaa te hoê taea‘e haere hiero i roto i te ohipa mata‘ita‘i hoho‘a faufau, aita roa te reira i tupu mai i te taime a haere noa ai oia i te hiero; ua tupu râ i te taime a varavara ai oia i te haere i te hiero » (Rata no te 13 mati 2005).

E rohi atoa tatou no te paruru i te feia ta tatou i here. Te tamau nei te tahi mau metua i te mau uati faaara e, aita anei to te utuafare e huti rahi ra i te auauahi taero. E mea ti‘a atoa ia tatou ia tamau i te mau rave‘a paruru ia tatou i te mau haape‘araa i te pae varua, te mau paruru mai te titia no te haruraa i te itenati, e te vahi vairaa o te rorouira ia nehenehe ia vetahi ê ia ite i te mea e mata‘ita‘ihia ra. E e mea ti‘a ia tatou ia patu i te puai varua o to tatou utuafare na roto i te faatupuraa i te mau autaatiraa maitai, te pureraa utuafare, e te tai‘oraa papa‘iraa mo‘a.

I te hopea roa, eiaha e hoo mai e aore ra, e hi‘o i te mau hoho‘a faufau. Eiaha e faaohipa i ta outou faufaa moni no te turu i te ture morare viivii. E outou e te mau tamahine, ia ite mai outou e, mai te mea e, e ahu outou i te ahu tano ore, te faarahi ra ïa outou i taua fifi ra na roto i te riroraa ei hoho‘a faufau no te tahi mau tane e hi‘o mai ra ia outou.

A haapa‘o maite i teie mau faaararaa. A haamaitai ana‘e i to tatou huru, e a tata‘ipiti i ta tatou mau tautooraa no te paruru i ta tatou i here e i to tatou faaearaa, i te mau faainoraa a te ohipa mata‘ita‘i hoho‘a faufau, o te haape‘ape‘a nei i to tatou oraraa varua, to tatou faaipoiporaa, e ta tatou mau tamarii.

Te faaite papû nei au e, teie te mea te ti‘a ia tatou ia rave no te fana‘o i te mau haamaitairaa a te Taata ta tatou e haamori nei. Te faaite papû nei au no ni‘a ia Iesu Mesia, Oia te Maramarama e te Ora o to te Ao nei, na’na ho‘i teie nei Ekalesia, na roto i te i‘oa o Iesu Mesia ra, amene.

Te mau nota

  1. Challenges for the Year Ahead (buka iti, 1974), 4-5; nene‘i-faahou-hia i roto « Things They’re Saying », New Era, febuare 1974, 18.

  2. A hi‘o Gordon B. Hinckley, « Te hoê ati rahi i rotopu ia tatou », Liahona, novema 2004, 59-62; David E. Sorensen, « You Can’t Pet a Rattlesnake », Liahona, July 2001, 48-50; Thomas S. Monson, « Pornography – the Deadly Carrier », Ensign, novema 1979, 66-67; David B. Haight, « Personal Morality », Ensign, novema 1984, 70-73.

  3. A hi‘o, Rory C. Reid, « The Road Back: Abandoning Pornography », Liahona, febuare 2005, 28-33; Arianne B. Cope, « Internet Café », New Era, mati 2005, 34-37; Nycole S. Larsen, « The Decision », Friend, mati 2004, 40-41.