2005
Ei hi‘oraa maitai to oe
Me 2005


Ei hi‘oraa maitai to oe

Ua rau te huru rave’a e ti’a ai ia outou ia faaite i to outou iteraa papû – na roto i te parau ta outou e faahiti, na roto i te hi’oraa ta outou e faaite, na roto i te huru o to outou oraraa.

E au mau tuahine here e, outou paatoa tei ta’iruru mai i roto i teie Pû Amuiraa nehenehe e tae noa’tu ia outou o te mata’ita’i nei na roto i te faanahoraa peeutari ati a’e te ao nei, te pure nei au ia ti’a ia outou ia pure no‘u, ia nehenehe ia’u ia faaoti maite i ta’u hopoi’a no te paraparau atu ia outou.

Ua haamaitaihia e ua faauruhia tatou na roto i te mau parau poro‘i a te Peresideni Feia Apî Tamahine, te mau himene nehenehe tei himenehia e teie mau tuahine maitai roa, e na roto i te hoê varua taa’e i roto i teie pureraa. Ua faaapîhia to tatou mauruuru i te peropheta Iosepha Semita, no to’na oraraa, e no te evanelia a Iesu Mesia tei faaho‘i-faahou-hia mai.

Ua here te Peresideniraa Matamua o te Ekalesia ia outou, e ua ti’aturi atoa ia outou e i to outou mau ti’a faatere. Ua riro outou ei hi’oraa no te parau ti’a i roto i te hoê ao o te titau tuutuu ore nei i ta outou faaururaa e to outou puai.

E riro paha e, ta outou parau rahi, o te faaueraa ïa tei horo‘ahia e te Aposetolo Paulo i to’na taea’e here o Timoteo : « Ei haapa’oraa oe no tei ti’aturi, i te parau, i te aparauraa, i te aroha, i te varua, i te faaroo, i te viivii ore. »1

I teie mahana, na te tau‘a-ore-raa, te hara morare, te hoho‘a faufau, e te faaheporaa a te mau hoa, e tura’i nei i te mau taata e rave rahi, na ni’a i te moana o te hara, e perehu atu ai i ni’a i te ofa’i taratara o te mau rave’a tei erehia, te mau haamaitairaa tei faaorehia e te mau moemoea tei mou.

E teie mau tamahine faahiahia e, e tae noa’tu ia outou e te mau metua vahine, te feia faatere no te Feia Apî Tamahine, te hinaaro nei au e horo‘a’tu ia outou i te hoê ture no te oraraa, ia riro ei arata’i papû i to outou taahiraa avae i te tahuti nei e tae roa’tu i te basileia tiretiera o to tatou Metua i te Ao ra. Ua faataa vau i teie ture ta’u no te oraraa i roto e maha tuhaa:

  • Ua roaa ia outou te hoê faturaa ai’a, a faatura i te reira.

  • E farerei outou i te faahemaraa; a aro atu i te reira.

  • Ua ite outou i te parau mau ; a haapa’o i te reira.

  • E iteraa papû to outou ; a faaite i te reira.

A tahi, Ua roaa ia outou te hoê faturaa ai’a, a faatura i te reira. Ua tae maira te mau parau u’ana no ni’a mai i te mou’a Sinai : « Aroha’tu i to metua tane e to metua vahine. »2

E te feia apî tamahine, aue te here o to outou na metua ia outou, aue ta raua pure no outou. A faatura ia raua.

Nahea outou ia faatura i to outou na metua ? Mea au roa na’u te mau parau a William Shakespeare: « Eita raua e here i tei ore e faaite i to ratou here. »3 Ua rau te mau rave’a no te faaite i te here mau i to outou metua vahine e to outou metua tane. E nehenehe ta outou e faaroo ia raua e ia haapa’o i ta raua mau haapiiraa, i te mea e, e ore roa raua e arata’i ê ia outou. E ti’a ia outou ia outou faatura ia raua. Ua faatusia maoro raua ia raua e te tamau noa nei â raua i te faatusia no outou.

Ei feia parau ti’a outou i mua i to outou metua vahine e to outou metua tane. Te hoê auraa no te reira, maori râ, te paraparauraa ia raua. Eiaha e mamu noa. Mai te mea e, e pô poiri, ua maoro te pô, e aitâ te tamahine nehenehe i tae mai atura i te fare, mai te huru ra e, te puai noa’tura te paapaa’ina o te hora, e te taere noa’tura te ohu o te nira. Mai te mea e, ua taerehia outou, a niuniu : « Mama, Papa, mea maitai matou. Ua tapea matou no te amuamu rii. Eiaha e haape’ape’a; mea maitai matou. Eita e maoro e tae atu matou i te fare. »

Te tahi tau matahiti i ma’iri a’e nei, ua haere atu vau i roto i te hoê putuputuraa na te feia apî i te vahi hunaraa ma’i no Clarkston, i Utaha, i reira to te taata tata’itahi iteraa i te parau faahanahana tei papa’ihia i ni’a i te menema o Martin Harris, te hoê o Na Ite Tootoru o te Buka a Moromona, ua ite atura vau i te tahi atu parau faaite – hoê ofai na’ina’i tei papa’ihia te hoê i’oa i ni’a iho, e te hoê irava parau oto: « Ua faaru’e mai te hoê marama i to matou fare; ua mamu te hoê reo herehia e matou. Ua vata te hoê vahi i roto i to matou aau o te ore roa e ti’a ia monohia. »

E to‘u mau tuahine here, eiaha e tia’i ia faaru’e roa mai taua maramarama ra i to outou fare; eiaha e tia’i ia mamu roa taua reo ra ta outou i matau hou a parau ai outou e, « Ua here au ia oe, e Mama ; Ua here au ia oe, e Papa. » Teie te taime no te feruri e te taime no te haamauruuru. Te ti’aturi nei au e, e na reira outou. Ua roaa te hoê faturaa ai’a ia outou; a faatura i te reira.

Te ture no te oraraa i muri iho : E farerei outou i te faahemaraa ; a aro atu i te reira.

Ua farerei te peropheta Iosepha i te faahemaraa. E ti’a anei ia outou ia feruri i te huru maamaa, te faaino, te tahitohito tei tupu i ni’a ia’na, i to’na parauraa e,ua ite oia i te hoê orama ? Te mana’o nei au e, e mea teimaha mau no taua tamaiti ra. E mea papû roa e, ua ite oia e, e mea ohie ia faaore oia i ta’na i parau ra no ni’a i te orama, e a ora ai i te hoê oraraa matarohia. Aita râ oia i fati. Teie ta’na mau parau: « Ua ite mau vau i te maramarama, e i roto i taua maramarama ra, ua ite au i na taata toopiti, e ua paraparau mai ihoa raua ia‘u; e noa’tu ua au-ore-hia vau, e ua hamani-ino-hia vau no te mea ua parau vau e, ua ite au i te orama, e parau mau ihoa ïa ; … ua ite mau vau i te orama. Ua papû te reira ia‘u, e ua papû atoa ia‘u e, ua ite te Atua i te reira, e aita e nehenehe ia‘u ia huna i te reira. »4 Ua haapii mai Iosepha Semita i te parau no te itoito na roto i te faaiteraa i te hi’oraa. Ua farerei oia i te faahemaraa e ua aro atu i te reira.

E rave rahi outou tei matau i te ha’uti ra Camelot. Te hinaaro nei au e faaite atu ia outou i te hoê o ta’u mau reni au roa i roto i taua ha’uti ra. No te mea hoi e, te aano noa’tura te fifi i rotopu i te arii Arthur, Sir Lancelot e te Arii vahine Guinevere, faaara a’era te Arii Arthur e, « Eiaha tatou e vaiiho i to tatou hinaaro tino ia haamou i to tatou mau moemoea. » Te hinaaro nei au e vaiiho atu i teie parau i roto ia outu i teie pô. Eiaha e vaiiho i to outou mau hinaaro tino ia haamou i to outou mau moemoea. A aro i te faahemaraa.

Haamana’o na i te parau i roto i te Buka a Moromona : « E ere roa te parau ino i te oaoa. »5

Mea faufaa roa teie parau no to outou manuia e to outou oaoa, « Ma’iti maite i to outou mau hoa. » Mea au na tatou ia riro tatou mai te taata ta tatou e haafaahiahia nei, e i te rahiraa o te taime, e hoa ratou no tatou. E mea ti’a ia tatou ia faahoa i te feia, mai ia tatou te huru, aita i faanaho i te mau maitai no te taime poto noa, i te mau opuaraa hohonu ore, e aore ra, i te hinaaro potopoto – ua faanaho râ i te mau mea tei hau i te faufaa, e tae roa’tu i te mau opuaraa mure ore.

Tapea noa i te hi’oraa mure ore. Ia tupu te faaipoiporaa hiero i roto i to outou oraraa a muri a’e e ti’a ai. Aita e ohipa hau atu i te nehenehe, aita e taime hau atu i te mo‘a, maori râ, taua mahana mo‘a taa’e ra o to outou faaipoiporaa. Ia na reira outou, te hi’o ra ïa outou i te huru o te oaoa tiretiera. Ia vai araara noa outou, eiaha e vaiiho i te faahemaraa ia haru i te reira haamaitairaa to outou.

E te feia apî tamahine faufaa roa, i roto i ta outou mau faaotiraa atoa, a tamata i teie : Eaha ta te reira e faatupu i ni’a ia’u ? Eaha ta te reira e horo‘a mai no‘u ? E eiaha ta outou ture no te oraraa ia faatumu i ni’a i te parau ra e, « Eaha te mana’o o vetahi ê ? » e faatumu râ i ni’a i te parau ra e, « Eaha te ti’a ia’u ia feruri no ni’a ia’u iho ? E ia uruhia outou e taua reo iti ha’iha’i ra. Haamana’o e, ua tuu te hoê taaa tei mau i te autahu’araa i to’na na rima i ni’a iho i to outou upoo i te taime a haamauhia ai outou, e na ô a’era, « A farii mai i te Varua Maitai. » Iriti i to outou aau, e tae noa’tu i to outou varua, ia ti’a ia outou ia faaroo i taua reo iti taa’e ra o te faaite i te parau mau. Mai ta te peropheta Isaia i fafau ra, « E na to outou tari‘a e faaroo i te hoê reo… i te na ôraa e, Teie te e‘a : e na reira i te haere »6

Te fifi rahi roa i to tatou nei anotau, o te tau‘a-ore-raa ïa. Ati ti’a a’e ia tatou nei, te ite ra tatou i te mau idolo o te teata, te mau aito o te ohipa tuaro – taua mau taata ra ta te feia apî e tamata i te faahoho‘a ia ratou – ia haapa’o ore i te ture a te Atua, e ia farii i te mau peu iino, mai te huru ra e, aita to te reira e fifi. Eiaha roa’tu outou e ti’aturi i te reira ! Te vai ra te taime haavaraa – e taime no te faaauraa i te maitai e te ino. E hopea hoi to te mau mea maitai atoa; ua parauhia te reira, te Mahana haavaraa, oia te Mahana Hi’opo‘araa rahi o te Oraraa nei. Ua ineine anei outou ? Ua mauruuru anei outou i te mau ohipa atoa ta outou i rave ?

Ua rau te vahi e roaa ai te tauturu ia outou. Te tahi, o to outou ïa haamaitairaa patereareha. I roto i te reira haamaitairaa, te vai ra te pene no roto mai i ta outou buka no te mau mea mure ore. A tai’o pinepine i to outou haamaitairaa. A tuatapapa maite i te reira. A vaiiho ia outou ia arata’ihia e te mau faaararaa o te reira haamaitairaa. A ora i te hoê oraraa e farii ai outou i ta’na ra mau fafauraa.

I teie nei, mai te mea e, te hi’a ra te tahi i roto i to’na tere, te vai ra te hoê rave’a no te ho‘i mai. Ua parauhia te reira faanahoraa, te tatarahapa. Ua pohe te Faaora ia ti’a ia outou e ia’u nei ia farii i te reira horo‘a haamaitaihia. Noa’tu e, e mea fifi te e’a, mea ti’a râ te fafauraa: « ia uteute roa ta outou mau hara ra, e riro ïa mai te hiona. »7 « E ore au e mana‘o faahou i ta ratou ino. »8 E to‘u mau tuahine here, e farerei outou i te faahemaraa; Te pure nei au ia ti’a ia outou ia aro atu i te reira.

Te ture o te oraraa i muri iho: Ua ite outou i te parau mau; a haapa’o i te reira.

I muri a’e i te orama a Iosepha Semita i roto i te uru raau mo‘a, ua vai noa oia e toru matahiti te maoro ma te farii ore i te aparauraa. E ti’a anei ia outou ia ite eaha to outou huru, ahiri e, ua ite outou i te Atua te Metua e ia Iesu Mesia, Ta’na Tamaiti, ahiri te Mesia i paraparau mai ia outou, e i muri iho, aita hoê faahou parau i roto i te roaraa e toru matahiti ? E haamata anei outou i te feaa te mana’o ? E maere anei outou, e aore ra, e ui anei outou e, no te aha ? Aita te Peropeta Iosepha Semita i maere, aita oia i uiui, aita oia i feaa i te Fatu. Ua farii oia i te parau mau, e ua haapa’o i te reira.

E au mau hoa here apî e, ua faahereherehia outou no te haere mai i teie tau taa’e, a faaho‘ihia mai ai te evanelia a Iesu Mesia i ni’a i te fenua nei. A parau ai te peresideni Gordon B. Hinckley no ni’a i te evanelia e te iteraa papû, te na ô ra oia e : « [Te mea] ta tatou e parau nei e, e iteraa papû… e parau mau ïa e te puai hoi, mai te mau huru puai atoa i ni’a i te fenua nei…. E itehia te reira i roto i te feia apî e te taata paari…. Na te reira e horo‘a mai te haapapûraa e, e tumu mau to te oraraa, te vai ra te mau mea faufaa a’e i te tahi atu, e tei roto tatou i te hoê tere mure ore, e e faaite atu tatou i te Atua i ta tatou tiaauraa. »9

E to‘u mau hoa, ua haapii to outou mau metua e to outou mau orometua haapii i roto i te Ekalesia ia outou i te mau parau mau o te evanelia. E tamau noa â outou i te ite i te parau mau i roto i te mau papa’iraa mo‘a, i roto i te mau haapiiraa a te mau peropheta, e na roto i te faaururaa ta outou e farii i te taime e tuturi outou i raro no te titau i te tauturu a te Atua.

Haamana’o outou e, eita te faaroo e te feaa e vai apipiti i roto i te hoê feruriraa i te taime hoê, i te mea e, e tiavaru te tahi i te tahi. A tiavaru i te feaa. A faaamu i te faaroo. A faaitoito i te tapea maite i taua huru faaroo to te tamrii ra, o te nehenehe e faanuu i te mou’a, e ia haafatata mai i te ra’i i te aau e i te fare.

Mai te mea e, ua haamau-papû-hia, e faauru to outou iteraa papû i te evanelia, i te Faaora e i to tatou Metua i te Ao ra, i te mau mea atoa ta outou e rave i roto i to outou oraraa taatoa. Na te reira e tauturu ia outou ia faataa nahea outou i te haamaui to outou taime, e o vai ta outou e apiti atu. E faauru atoa te reira i to outou huru i ni’a i to outou utuafare, to outou huru e o vetahi ê. E horo‘a mai te reira i te here, te hau e te oaoa i roto i to outou oraraa. Na te reira e tauturu ia outou ia faataa i te faito ahu ta outou e oomo, e te huru parau ta outou e faahiti. I te matahiti i ma’iri a’e nei, ua ite matou i te hoê tauiraa rahi i roto i te huru ahu e oomohia nei e to tatou mau tamahine. E tauiui noa te faito o te ahu, e ti’a mai te tahi faito, e a mo‘etu; mai te mea râ e, e mea tano ore te faito ahu, e mea faufaa roa ia haapae ta tatou mau tamahine i te reira. Mai te mea e, e oomo outou i te ahu tano maitai, te faaite ra ïa outou i te faatura i to outou Metua i te Ao ra e ia outou iho. I teie tau, mai te mea e, ua faatanohia te faito ahu i ni’a i te huru ahu poto ta te mau aito teata e no te himene e oomo nei, e mea fifi roa ïa ia itehia te faito ahu au maitai i roto i te mau fare toa hoo ahu. Tera râ, te vai ra, e e mea faufaa roa te reira. Te parau ra te Aposetolo Paulo e, « Aita outou i ite e , o te hiero outou o te Atua, e te parahi ra te Varua o te Atua i roto ia outou na ?… e mo‘a hoi to te hiero o te Atua, e taua hiero ra o outou ïa. »10 E to‘u mau tuahine here, ua ite outou i te parau mau; a haapa’o i te reira.

E te hopea roa, ua roaa te hoê iteraa papû ia outou; a faaite i te reira. Eiaha e vahavaha i te faaururaa hohonu a to outou iteraa papû. E nehenehe ta outou e haapuai i te tahi; e nehenehe outou e ite i te mea ite- ore-hia. Mai te mea e, te vai ra to outou mata no te hi’o, te taria no te faaroo, e te aau no te mana’o, e nehenehe ta outou e haere e faaora ia vetahi ê hoê â to outou matahiti.

No te faahoho‘araa, te hinaaro nei au e faaite atu ia outou i te hoê mea tei tupu e rave rahi matahiti i ma’iri a’e nei, i te taime a tapeahia ai te tuahine Monson i te fare ma’i, no te mea, ua topa oia. Ua ani mai oia ia’u ia haere i te fare toa e ia hoo mai i te tahi mau tauhaa. Eiaha e ata, tera râ, teie te hoê ohipa aitâ vau i rave a’e nei. Te vai ra ta’u tabula tauhaa no te hoo, tei roto atoa te umara putete. Ua imi oioi au i te hoê pereoo tura’i e ua tuu i te tahi mau umara putete i roto. Aita vau i ite hoê noa a’e parau no ni’a i te pute urina i reira hoi e tuuhia ai te mau tauhaa e hoo mai. A tura’i haere noa ai au i te pereoo, ua topa te umara putete i rapae i ni’a i te tahua, na roto atu i na area i muri i te pereoo tura’i. Ua haapeepee maira te hoê hoo tao‘a no te tauturu ia’u ma te parau mai e, « E tauturu vau ia oe ! »Ua tamata vau i te haamaramarama ia’na e, mea ino ta’u pereoo tura’i. I reira to‘u faaite-raa-hia mai e, te vai ra ihoa taua na area ra i muri i te mau pereoo tura’i atoa, e ua faataahia te reira no te tuu i te avae o te tamarii.

I muri iho, ua rave te hoo tao‘a i ta’u tabula tao‘a, e ua tauturu maira oia ia’u ia imi i te mau tauhaa atoa. Ua faaea noa oia i pihaiiho ia‘u. I muri iho na o mai nei e, « O oe te Episekopo Monson, e ere anei ? »

Pahono atura vau e, e rave rahi matahiti i ma’iri a’e nei, ua riro na vau ei episekopo. Na ô faahou maira oia e, « I taua taime ra, te faaea ra vau i te aroa purumu Gale, i roto i ta oe paroita, e e ere au i te melo no te Ekalesia i te reira taime. Ua faaue oe i te tahi mau tamahine melo ia haere mai e farerei ia’u i te mau hepetoma atoa, e ia arata’i ia’u na muri iho ia ratou no te haere i te pô ohiparaa na te feia apî. Ua riro taua mau tamahine ra ei mau tamahine maitai roa, e ua putapû roa to‘u aau i to ratou auhoaraa, to ratou maitai. Te hinaaro nei au e faaite atu ia oe e, te ohipa faahoaraa ta oe i faatupu no, na te reira i arata’i ia’u ia bapetizohia e ia haamauhia ei melo no te Ekalesia. Ua riro mau te reira ei haamaitairaa no to‘u oraraa, e te haamauruuru nei au ia oe no to oe maitai », ta’na ïa i parau.

E to‘u mau tuahine here, ua rau te huru rave’a e ti’a ai ia outou ia faaite i to outou iteraa papû – na roto i te parau ta outou e faahiti, na roto i te hi’oraa ta outou e faaite, na roto i te huru o to outou oraraa.

E ti’a anei ia tatou tata’itahi ia pee i te hoho‘a rahi o te peropheta Iosepha. Ua haapii oia i te parau mau; ua ora oia i te parau mau ; ua faaite oia i te parau mau. Ua roaa to outou iteraa papû; a faaite i te reira.

E au mau tuahine here e, ia haamaitai mai te Atua ia outou. Ua here matou ia outou ; te pure nei matou no outou. Haamana’o outou e, eiaha roa outou e haere outou ana’e. Ua fafau mai te Fatu ia outou e : « E haere au na mua i to outou mata. E vai hoi au i to outou pae atau e i tou outou pae aui, e ei roto hoi to‘u Varua i to outou mau aau, e ta’u mau melahi hoi e ati noa’e ia outou na, ia haamaraa mai ia outou i nia. »11

E pasa ananahi. I teie mahana oro‘a pasa, e fariu ana’e tatou i ni’a Ia’na, Oia tei pohe tusia no ta tatou mau hara, Oia tei faaite mai ia tatou i te huru o to tatou oraraa, nahea tatou ia pure, e o tei faaite mai ia tatou na roto i Ta’na iho ohipa, e nahea tatou ia rave atoa. Fanauhia i roto i te fare animala, faataotohia i roto i te fatene, te titau mai nei te Tamaiti a te Atua ia tatou tata’itahi ia pee Ia’na. « Auê te oaoa rahi, ia ite e, te ora nei Oia. »12 Ia parahi tamau noa mai To’na Varua i roto ia outou, ta’u ïa pure, na roto i To’na i’oa mo‘a – o Iesu Mesia te Fatu – amene.

Te mau nota

  1. 1 Timoteo 4:12.

  2. Exodo 20:12.

  3. The Two Gentlemen of Verona, i roto The Complete Works of William Shakespeare, nene‘iraa a William Aldis Wright, Cambridge edition (1936), act 1, tuhaa 2, reni 31.

  4. Te Aamu o Iosepha Semita 1:25.

  5. Alama 41:10.

  6. Isaia 30:21.

  7. Isaia 1:18.

  8. Ieremia 31:34.

  9. « Testimony », Ensign, me 1998, 69-70.

  10. 1 Korintia 3:16-17.

  11. PH&PF 84:88.

  12. Samuel Medley, « Ua ite au te ora nei », Te mau Himene, no. 69.