2005
Te faufaa rahi o te mau varua taata
Me 2005


Te faufaa rahi o te mau varua taata

Ia ite ana‘e tatou i te ohipa ta te hoê taata e nehenehe e faatupu…, no reira paha aita tatou e maere nei i faahaamana‘o faahou mai ai te Fatu e, « A haamana‘o na e e faufaa rahi to te mau varua taata. »

Te hoê o te mau a‘oraa o tei faaputapû ia‘u e a muri noa’tu o te a‘oraa ïa o tei horo‘ahia i te hoê ahiahi mahana maa i roto i te amuiraa tĭtĭ i te mau matahiti i ma‘iri. Na te hoê metua vahine apî i horo‘a i taua a‘oraa ra. O teie ta’na i parau: « Ua rave na vau i te parau tuatapaparaa o to‘u metua tupuna tane (te papa o to‘u papa ruau). E melo oia no te Ekalesia, o’na e to’na atoa utuafare rahi tamaroa e tamahine. »

Ua parau oia, « I te hoê Sabati, ua faaru‘e to‘u metua tupuna tane e to’na utuafare i te fare pureraa e aita roa i ho‘i faahou atu – ma te faaite ore i te tumu. »

I muri iho, ua parau oia e, « I roto i ta‘u ma‘imiraa, ua itehia ia‘u e, ua hau atu i te 1,000 huaai to to‘u metua tupuna tane. »

I muri mai ua parau oia e, e o teie te tuhaa o ta‘u i ore roa e nehenehe e haamo‘e, « I roto i taua 1,000 huaai ra, o vau ana‘e te mea itoito i roto i te Ekalesia i teie mahana. »

A faahiti ai oia i teie mau parau, ua feruri ihora vau e: « 1,000 ana‘e anei, aore ra ua hau atu ? »

Te ite-noa-hia ra te pahonoraa. Aita roa te huru pae varua o taua utuafare râ i faatupu i te tahi mea i ni‘a i to ratou mau taata tapiri e i ni‘a i te mau hoa. Aita roa te hoê noa‘e o ta’na mau tamaroa, aita atoa hoê noa‘e o ta’na mau tamahine, i tavini ei mau misionare, e o ratou ho‘i o tei ti‘a roa i te faaputapûhia e to ratou mau iteraa papû, aita ïa i bapetizohia, e o ratou o tei ore i bapetizohia aita ïa ratou i haere e rave i ta ratou tau misioni. Oia mau, e rave rahi tauatini aita to roto i te Ekalesia i teie mahana, e aita to roto i teie rururaa, no te faaôtiraa ta terâ metua tupuna tane i rave.

A faaroo ai au i ta’na a‘oraa ua feruri au i roto ia‘u iho e, « Auê ïa hape rahi ê ! Penei a‘e, ahani au to reira i taua taime ra, ua parau ïa vau i te hoê mea i te metua tane, i te utuafare, i te feia faatere o te autahu‘araa, o te tauturu paha i te aperaa i teie huru ati rahi i ni‘a i to ratou utuafare e i te mau u‘i i muri mai. »

Ua mo‘e teie ohipa o tei ma‘iri. I teie nei, e nehenehe râ ta tatou e hi‘o i te mau mea o teie nei tau e o te tau i mua nei. Te parau nei au ia ratou o te vai atoa nei i roto i te ti‘araa mai to te metua tupuna tane, e nehenehe anei ia outou ia feruri maitai i te mea o ta outou e rave ra i to outou utuafare, e i te feia atoa o te ti‘a mai i muri iho ia outou ? E nehenehe anei ia outou ia feruri hohonu i te hope‘araa o to outou mau mana‘o e o ta outou mau ohipa ?

Mai te mea e te vai ra te tahi fifi no ni‘a i te haapiiraa tumu a te Ekalesia, a feruri na i te a‘oraa o tei horo‘ahia e te peresideni Gordon B. Hinckley i te mau melo o tei hau atu i te 2,000, i roto i te hoê rururaa rahi i Paris, i te fenua Farani i te matahiti i ma‘iri a‘e nei. Ua parau oia: « Te ti‘aoro nei au ia outou, e to‘u mau taea‘e e mau tuahine, mai te mea e, te vai ra te tahi mau feaaraa no ni‘a i te tahi mau haapiiraa tumu o teie Ekalesia, ia tuu outou i te reira ia tamatahia. A tamata i te reira. A haapa‘o i te mau parau tumu. A tuturi i raro e a pure no ni‘a i te reira, e haamaitai te Atua ia outou ma te horo‘a mai i te maramarama no ni‘a i te parau mau o teie ohipa. »

Mai te mea e mana‘o outou e, ua ravehia te hoê ohipa hape i ni‘a iho ia outou, ia ineine outou no te faaore i te reira. Mai te mea, no te tahi mau tumu, te vai ra te tahi mana‘o au ore, a vaiiho te reira ia haere ê atu. Mai te mea e titauhia, a aparau i to outou episekopo; a aparau i to outou peresideni tĭtĭ.

Ia outou paatoa na, i te feia ihoa râ e riro mai i te hoê mahana ei mau metua tupuna tane e ei mau metua tupuna vahine, mea faufaa rahi roa‘e to outou iho e to to outou mau huaai mau haamaitairaa mure ore i te mau tumu te‘ote‘o o te faa‘ere ia outou e i te tahi atu mau taata e rave rahi i taua mau haamaitairaa faufaa rahi roa ra. I roto i te Buka a Moromona, te faahaamana‘o mai nei te arii Beniamina ia tatou: « Ua hinaaro ho‘i au ia haamana‘o atoa outou i te maitai e te oaoa o te taata e haapa‘o i te mau faaue ra a te Atua. Inaha ho‘i, e haamaitaihia ratou i te mau mea atoa, o te tino nei e o te varua atoa ho‘i ; e ia haapa‘o maitai ratou e tae noa’tu i te hopea ra, e fariihia ïa ratou i te ra‘i ra, ia parahi ratou e te Atua atoa i roto i te oaoa hope ore ra » (Mosia 2:41).

O outou te mau tamarii i roto i mau utuafare o te mau metua tupuna tane e faaru‘e paha i te Ekalesia i te mau tau i muri nei, e nehenehe ta outou e faaea parau-ti‘a noa; e nehenehe ta outou ia riro ei hi‘oraa maitai i roto i te utuafare e i pihaiiho i te feia e haati nei ia outou. E nehenehe ta outou e rave i ta outou tuhaa na roto i te hopoiraa mai i te hau e te au-maite i roto i te utuafare e i rotopu i to outou mau hoa. E nehenehe ta outou ia riro ei taata o te tatara i te mau fifi eiaha râ ei tumu no te mau fifi. A haamana‘o na i roto i te Buka a Moromona, i te taime a haamata ai te Metua Lehi i te amuamu, o ta’na tamaiti parau-ti‘a, o Nephi o tei horo‘a atu ia’na te faaitoitoraa e te mau rave‘a no te tatara i te mau fifi. E rave rahi mau taime, o te mau tamarii haapa‘o maitai o tei riro ei tumu no te hau e te pe‘ape‘a ore i roto i te mau taime fifi.

Ia outou te mau episekopo e te mau peresideni tĭtĭ, ua hinaaro rahi au ia ite ia outou i roto i taua amuiraa ra o ta‘u i tae atu ma te apeehia e te tahi tau ti‘a retioni. Ua faaroo matou i te taea‘e L. Tom Perry i te faaauraa i te mau taea‘e e au ei peresibutero e i te feia paruparu – oia ho‘i, te mau metua tupuna tane – mai te hoê faito fiva te huru. Ua faahaamana‘o oia ia matou e, te vai nei te tahi o teie mau taata o te vai noa nei â te mana‘o maitai no ni‘a i te ekalesia. E ho‘i mai ratou mai te mea noa e faaitoito e e faaite te hoê taata ia ratou te e‘a.

Te hinaaro nei au e aparau atu ia outou no ni‘a i te hoê amuiraa tĭtĭ o tei faauehia ia‘u ia amui atu i roto. E faaapîraa teie i te feia faatere; e haamauruuruhia te peresideni e to’na nau tauturu, e e piihia te hoê peresideniraa apî. E taata apî roa te peresideni tĭtĭ o tei tavini maitai ua piri atu i te 10 matahiti. Ua riro oia ei taata rahi i te pae varua, tera râ e taata rahi atoa oia i te pae no te faatereraa i te ohipa. I roto i te taime a uiui ai au ia’na, ua parau mai oia e, e mea nahea to’na horo‘araa i te rahiraa o te mau hopoi‘a no te tereraa o te tĭtĭ i to’na nau tauturu e i te apooraa teitei, e na roto i te reira, ua vata oia no te uiui i te feia e aita to ratou e autahu‘araa,e te feia o te hinaaro ia faaitoitohia. Ua titau manihinihia te mau taata tata‘itahi e te mau tane e te mau vahine faaipoipohia i roto i ta’na piha ohipa. I reira to’na iteraa ia ratou, to’na a‘oraa ia ratou, e to’na titau-manihini-raa ia ratou ia rave i te mea maitai a‘e, ia faaafaro i to ratou mau oraraa, e ia farii i te mau haamaitairaa o tei faataahia no te feia o te pee atu i te Fatu. Ua tauturu oia ia ratou ma te tuu atu ia ratou i roto i te atuaturaa a te hoê taata faatere maitai, te hoê orometua haapii o tei tauturu ia ratou ia taa maitai i te nehenehe o te haapiiraa tumu o te evanelia. E ua faaite mai oia e, i roto i teie mau uiuiraa, e ani pinepine oia e hinaaro anei ratou i te hoê haamaitairaa. Ua parau oia « Ua tuu vau i to‘u nau rima i ni‘a iho i te upoo o te mau melo e rave rahi o te tĭtĭ. »

I te mahana i muri mai, i roto i te tuhaa rahi o te amuiraa tĭtĭ, te mana‘o nei au e, aita â vau i ite a‘e nei i te rahiraa o te roi mata. Eiaha no te mea ua mana‘o ratou e, eita e ti‘a ia haamaururuhia te peresideni, no te here rahi râ o te hoê peresideni apî o tei haamaitai i to ratou mau oraraa. Ua faaûruhia vau ia ani atu « E fea rahiraa o outou o tei farii i te rima o te peresideni i ni‘a i to outou mau upoo ? » Ua maere roa vau i te rahiraa o te mau taata o tei afa‘i i te rima i ni‘a. Ua feruri ihora vau i taua taime ra, e fea rahiraa o teie mau taata o te haamaitai i te i‘oa o teie taata rahi, eiaha noa i teie nei, i roto atoa râ i te tau e amuri noa’tu ? Oia mau, maoti teie taata faatere o tei î i te here, teie te mau metua tupuna tane o te vaiiho mai i te hoê faufaa no te mau u‘i e rave rahi tauatini o te pii ia’na ia maitai.

Ia ite ana‘e tatou i te ohipa ta te hoê taata e nehenehe e faatupu i ni‘a i te oraraa o te mau taata e rave rahi, no reira paha aita tatou e maere nei i te faahaamana‘o-faahou-raa mai te Fatu ia tatou e, « A haamana‘o na e e faufaa rahi to te mau varua taata » (PH&PF 18:10).

Te pure nei au ia feruri maitai tatou paato‘a i te mea o ta tatou e rave tata‘itahi no te tauturu i te feia o te riro mai ei mau metua tane tupuna, e tamarii anei, e taure‘are‘a anei, aore râ e taata paari anei, ia vaiiho mai tatou tata‘itahi i te hoê huaai parau-ti‘a o te ite e o te here i te Fatu. Na roto i te i‘oa o Iesu Mesia, amene.