2005
Te mau parau omuaraa
Me 2005


Te mau parau omuaraa

E mea teimaha ta tatou hopoi‘a no te haere i mua. Tera râ, e mea hanahana te mau mea e roaa ia tatou.

E au mau taea‘e e mau tuahine here, i te i‘oa o te mau melo atoa no te Ekalesia i te ao atoa nei, te faatae nei au i te tapa‘o no to tatou aau aroha i to tatou mau taata tupu e to tatou mau hoa Katorika, i teie hora oto rahi. Ua rohi tamau maite te Papa Jean Paul II ma te rohirohi ore, no te faahaere i mua i te parau no te Keritetiano, no te amo i te hopoi‘a a tei veve ra, e no te parau ma te mata‘u ore i te mau parau no ni‘a i te mau faufaa morare e no ni‘a i te tura o te taata.

I teie nei, e to‘u mau taea‘e e to‘u mau tuahine, te mana‘o nei au e, no te iritiraa i teie amuiraa, e mea tano ia horo‘a atu vau i te tahi mau parau no ni‘a i ta matou tiaauraa no na matahiti hoê 10 i ma‘iri a‘e nei.

I te 12 no Mati 1995, ua faautahia mai i ni‘a ia matou te hopoi‘a teitei e te mo‘a no te Peresideni.

I roto i te amuiraa i ma‘ri a‘e nei, teie ta‘u parau:

« E tena na, e te mau taea‘e e te mau tuahine, ua tae i te taime e titauhia ia faateitei rii a‘e ia tatou, ia hi‘o te mata i ni‘a, e ia faaaano i to tatou feruriraa ia rahi a‘e to tatou iteraa e to tatou maramaramaraa i te misioni rahi o te mileniuma a teie Ekalesia, te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei. Teie te hoê tau no te haapuai ia tatou. E tau teie no te haere i mua ma te mata‘u ore, ma te ite papû i te auraa, te aanoraa, e te faufaa o ta tatou misioni. E tau teie no te rave i te maitai, ma te hi‘o ore i te ohipa e tupu mai. E taime teie no te haapa‘o i te mau faaueraa. E tau teie no te haere ma te maitai e te here i mua i te feia tei roto i te hepohepo, te feia e rohi ra i roto i te poiri e te mauiui. E taime teie ia riro ei taata aroha e te maitai, te auraro e te faatura te tahi i te tahi i roto i to tatou mau auraa atoa. Oia ho‘i, e taime e hau atu ai te riroraa mai te Mesia te huru » (« This Is the Work of the Master », Ensign, May 1995, 71).

Ia riro outou ei haava no te huru no ta tatou faatupuraa i taua titauraa ohipa ra tei horo‘ahia 10 matahiti i ma‘iri a‘e nei.

Ua riro teie na matahiti hoê ahuru i ma‘iri a‘e nei ei pu‘e tau faahiahia roa i roto i te aamu o te Ekalesia. Ua itehia te tahi hoturaa rahi o te ohipa. Ua itehia te tahi mau faaotiraa ohipa rahi.

E ere teie haereraa i mua i ta te Peresideni Matamua ana‘e, te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti, te Hitu Ahuru, e aore ra te Episekoporaa Faatere ana‘e. E hotu râ teie no te faaroo, no te mau pure, te mau tautooraa, e te ohipa taviniraa a te mau melo atoa o te hoê peresideniraa tĭtĭ, e aore ra, o te apooraa teitei, te episekoporaa e te Peresideni pŭpŭ autahu‘araa, o te Peresideni pŭpŭ tauturu, e o te melo haapa‘o e te itoito paatoa o te Ekalesia na te ao nei.

Ia outou paatoa na, noa’tu te vahi tei reira outou, te faaite atu nei au i te mau mana‘o o to‘u aau e te haamauruuru atu nei au ia outou no ta outou ohipa rahi e te haapa‘o. E mau taata faahiahia mau outou.

Te hanahana e te maere o te evanelia a Iesu Mesia tei faaho‘ihia mai na roto i te peropheta Iosepha Semita, te anaana u‘ana nei te reira i teie mahana.

A ti‘a ai tatou i te pae hopea o teie mau matahiti, e ia hi‘o ana‘e tatou i muri, eiaha roa’tu tatou e faatupu i te aau te‘ote‘o e aore ra, te faaahaaha, e ti‘a râ ia tatou ia faatupu i te mana‘o mauruuru ma te haehaa no te ohipa i ravehia i roto i te mau tautooraa rau.

Te tahi hi‘oraa, oia ho‘i, ua tupu te Ekalesia i te rahi na te ao atoa nei, e ua hau i teie nei te rahiraa melo i rapae ia Marite Apatoerau i te rahiraa melo i roto ia Marite Apatoerau. Ua riro tatou i teie nei ei utuafare no te ao atoa nei, i roto hoê 160 rahiraa nunaa.

I roto i teie na matahiti hoê ahuru i ma‘iri, ua hau i te 500 tĭtĭ apî tei faati‘ahia, e ua hau i te 4,000 paroita e te amaa apî. E toru mirioni melo apî tei ô mai.

Ua tata‘i piti te rahiraa taata tei faao i roto i ta tatou faanahoraa haapiiraa e ua maraa i te faito e 200,000 taata. Te rahiraa o ta tatou mau feia apî, ua rahi a‘e to ratou puai e to ratou haapa‘o.

Ua haamauhia te tuhaa moni no te haapiiraa tamau. Aita hoê a‘e pene ta tatou i te haamataraa, maoti râ, te ti‘aturiraa e te faaroo. I teie mahana, ua piri atu i te 18,000 feia apî e tautuhia nei. Te ora nei ratou i roto i te rahiraa e 27 nunaa ê ê. Te haapiihia nei ratou, e te matara nei ratou i rapae i te oraraa veve tei orahia mai e ratou e to ratou mau hui metua i tera u‘i e tera u‘i. Ua faananeahia to ratou mau aravihi e ua faarahihia ta ratou faufaa moni e apî nei.

Ua haamaraa rahi tatou i te rahiraa o te mau hiero. I te matahiti 1995, e 47. I teie mahana, te vai nei 119, e te vai faahou ra e toru o te haamo‘ahia i teie matahiti.

E roaa te Buka a Moromona i roto e 87 rahiraa reo i te matahiti 1995 ra. I teie mahana, e roaa te reira i roto e 106 reo.

E pae ahuru ma hoê mirioni rahiraa Buka a Moromona tei operehia i roto i na matahiti hoê ahuru i ma‘iri a‘e nei.

Ua patu tatou e rave rahi tauatini fare na te ao atoa nei. E mau fare maitai e te au maitai i to tatou mau hinaaro, eiaha mai te mau fare i patuhia na mua’tu.

Taa ê noa’tu te reira, ua patu tatou i teie fare nehenehe roa, mai ô nei atu ho‘i matou i te paraparauraa’tu ia outou i teie mahana, oia ho‘i, teie pû amuiraa hoê roa e te nehenehe i Roto Miti nei.

Ia amuihia mai i teie mau mea atoa e tahi’tu â mau mea e rave rahi, ua toro atoa tatou i te rima na te mau fenua atoa no te tauturu i te feia tei roohia i te ati e te hepohepo i te mau huru vahi atoa. I roto i na matahiti hoê ahuru i ma‘iri a‘e nei, ua horo‘a tatou i te tauhaa e te moni i te faito e rave rahi mirioni tara marite, no te tautururaa taata, i te feia e ere i ta tatou haapa‘oraa.

Ua ratere matou na te mau fenua atoa ma te faaite i te iteraa papû no ni‘a i teie ohipa a te Mana Hope. I roto atoa i teie mau matahiti, ua ratere au fatata hoê mirioni maire te atea na roto e 70 rahiraa fenua. Ua ratere atoa mai to‘u hoa here na muri iho ia‘u e tae roa mai i te matahiti i ma‘iri a‘e nei, pohe atu ai oia i te 6 no eperera. Mai taua taime mai ra, ua vai mo‘emo‘e noa vau.

Mea rahi to tatou ti‘aturi no ananahi, e mea puai atoa to tatou faaroo.

Ua ite tatou e, tei ni‘a ê noa to tatou para‘ura‘uraa i te mau mea e tupu mai i roto i te mau matahiti e vai nei i mua ia tatou.

E 95 matahiti to‘u i teie nei. Aita hoê noa a‘e taime i moemoeahia vau e ora maoro vau mai teie te huru. Te faahaamana‘o mai nei to‘u oraraa ia‘u i te hoê tapa‘o tei faatarerehia i ni‘a i te hoê aua niuniu tahito i Texas. Te na ô ra e:

Paapaa i te pa‘urâ,

Tapo‘ihia e te pape pu‘e,

Amuhia e te animala,

Haapa‘o-ore-hia e te mutoi,

Teie â e vai noa nei !

Te hinaaro nei au ia farii i te haamaitairaa ia vai noa i pihaiiho ia outou, e au mau hoa here, e e au mau hoa ohipa, i te roaraa taime ta te Fatu e farii mai. E te ti‘aturi nei au e, e ti‘ahia ta‘u taviniraa.

To tatou niu, o te evanelia ïa a te Fatu o Iesu Mesia. Tei ô nei te mana o te autahu‘araa mo‘a, faaho‘ihia mai i raro a‘e i te rima o te feia tei farii i te reira no ô roa mai i to tatou Fatu ra. Ua veteahia te paruru, e ua paraparau mai te Atua o te rae Ta’na Tamaiti here i te tamaiti peropheta ra o Iosepha i te iritiraa i teie tau tuuraa hopea.

E hopoi‘a rahi ta tatou no te haereraa i mua. Tera râ, e mea hanaha ta tatou mau rave‘a.

I teie nei, te faahiti faahou nei au i te mea ta‘u i parau na, hoê ahuru matahiti i teie nei, « e faateitei rii a‘e ia tatou, e hi‘o te mata i ni‘a, e e faaaano i to tatou feruriraa ia rahi a‘e to tatou iteraa e to tatou maramaramaraa i te misioni rahi o te mileniuma a teie Ekalesia, te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei. »

Teie ta‘u aniraa ia outou i teie po‘ipo‘i, e to‘u mau taea‘e e to‘u mau tuahine. Te faatae atu nei au i to‘u here, i ta‘u haamaitairaa, e i to‘u mauruuru a iriti ai tatou i teie amuiraa rahi. Ia arata‘i mai te Varua o te Fatu i te mau mea atoa e tupu mai, ta‘u ïa pure haehaa, i te i‘oa mo‘a o Iesu Mesia ra, amene.