2005
Te viretu no te maitai
Me 2005


Te viretu no te maitai

Ua riro te maitai ei tumu no te oraraa tiretiera. Te maitai, te huru ïa o te hoê taata no te Mesia i ni‘a i te tahi atu mau taata.

E rave rahi matahiti i teie nei, i to‘u pii-raa-hia ei episekopo, ua hinaaro vau ia haere te episekoporaa e farerei i te feia tei topa i roto i te paruparu i roto i te Ekalesia e ia hi‘o e, te vai ra anei te tahi mea ta matou e nehenehe ia rave no te hopoi atu i te mau haamaitairaa o te evanelia i roto i to ratou oraraa.

I te hoê mahana, ua farerei matou i te hoê taata tei te faito e 50 e tiahapa matahiti to’na. E taata tata‘i matini hi‘oraa maitai e te tura. Ua parau maira oia ia‘u e, te taime hopea a haere ai oia i te pureraa, i te tau ïa e tamaiti apî noa â oia. Ua tupu te hoê ohipa i taua mahana ra. Inaha, e ere to’na huru i te mea maitai i roto i te piha haapiiraa, e mea maniania roa oia, no reira, ua riri to’na orometua,e ua huti atura ia’na i rapae i te piha haapiiraa, e ua parau atura ia’na eiaha e ho‘i faahou mai.

Aita ihoa oia i ho‘i faahou mai.

E mea taa ê mau ia hi‘o e, e nehenehe ta te hoê parau iti au ore tei faahitihia hau atu i te maha ahuru matahiti i ma‘iri ra, e faatupu i te hoê ohipa teimaha. Ua tupu mau te reira. Te mea i roaa mai, maori râ, aita teie taata i ho‘i faahou i te pureraa. Aita atoa ta’na vahine, e aore ra, ta’na mau tamarii.

Ua tatarahapa vau i mua ia’na, e ua faaite atu vau i to‘u pe‘ape‘a i te mea e, ua na reirahia oia i te parau. Ua parau atu vau ia’na e, e mea pe‘ape‘a mau i te mea e, na roto noa i te hoê parau tei faahitihia na roto i te rû, e e râ ê te roaraa te tau, ua faaere roa te reira i to’na utuafare i te mau haamaitairaa e roaa mai na roto i te raveraa i te ohipa i roto i te Ekalesia.

Na ô atura vau ia’na e, « I muri a‘e e 40 matahiti te maoro, ua tae i te taime e mea ti‘a i te Ekalesia ia faatitiaifaro i ta’na hape. »

Ua imi au i te mau rave‘a atoa no te reira. Ua haapapû atu vau ia’na e, e farii-poupou-hia oia ia ho‘i mai, e te hinaarohia ra oia. Ua oaoa vau i te ho‘iraa mai teie taata e to’na utuafare i te pureraa e i te riroraa mai ei mau melo puai e te haapa‘o. Te vahi taa ê roa, maori râ, ua riro mai teie taea‘e maitai ei taea‘e hahaere utuafare maitai, no te mea, ua taa ia’na e, e nehenehe te hoê mea iti na’ina’i roa mai te hoê parau au ore, e faatupu mai i te tahi mau mea o te vai e hope noa’tu te oraraa, e penei a‘e paha, haere ti‘a roa’tu i ô mai.

Ua riro te maitai ei tumu no te mana rahi, e o te huru mau ïa o te tane e te vahine hi‘oraa teitei o ta‘u i ite. Ua riro te maitai ei rave‘a no te iriti i te mau uputa e no te faatupu i te hoa. Na te reira e tamărû i te aau e e faatupu i te mau auraa e ti‘a i te vairaa.

Eita te parau maitai e faateitei i to tatou varua i te taime ana‘e a faahitihia ai te reira, e vai râ te reira i roto ia tatou i te roaraa o te tau. I te hoê mahana, te haere ra vau i te haapiiraa tuarua, haapoupou maira te hoê taata e hitu matahiti paari a‘e ia‘u, no ta‘u huru ha‘uti i roto i te hoê faahororaa popo. Aita oia i haapoupou noa ia‘u no ta‘u ha‘utiraa maitai, ua hi‘o atoa râ oia e, e taata maitai atoa vau i roto i te ha‘utiraa. Noa’tu e, a 60 matahiti i teie nei te tupuraa teie aparauraa, noa’tu atoa e, e mea papû maitai e, aita teie taata tei haapoupou mai ia‘u, e haamana‘o faahou ra i teie aparauraa, te haamana‘o noa nei â vau i te mau parau maitai tei parauhia mai i ni‘a ia‘u i taua mahana ra, na Gordon B. Hinckley, tei riro mai i muri a‘e ei peresideni no te Ekalesia.

Te aupuru e te maitai, ua nati apipitihia te reira na huru i ni‘a i te peresideni Hinckley. I te poheraa to‘u metua tane i te matahiti 1963, o te peresideni Hinckley te taata matamua tei haere mai i ô matou. Eita roa’tu e mo‘ehia ia‘u to’na maitai. Ua horo‘a oia i te hoê haamaitairaa i to‘u metua vahine, e, taa ê atu te tahi mau mea, ua fafau oia e, ua rau te mau mea ta’na e tia’i, e e mea mărû to’na oraraa. Na teie mau parau i tamahanahana e i faaitoito ia’na e ia‘u, e ore roa ho‘i e mo‘ehia ia‘u to’na maitai.

Ua riro te maitai ei tumu no te oraraa tiretiera. Te maitai, te huru ïa o te hoê taata no te Mesia i ni‘a i te tahi atu mau taata. Ia riro te maitai ei tumu no ta tatou mau parau e ta tatou peu i te vahi ohiparaa, i te fare haapiiraa, i te fare pureraa, e i roto ihoa râ i to tatou utuafare.

O Iesu, to tatou Faaora, te hoho‘a tumu no te maitai e te aroha. Ua faaora Oia i tei roohia i te ma‘i. Ua pau te rahiraa taime o To’na oraraa i te utuuturaa i te hoê taata e aore ra, i te taata e rave rahi. Ua paraparau Oia ma te here i te vahine Samaria tei faainohia e te mau taata e rave rahi. Ua haapii Oia i Ta’na mau pĭpĭ ia tuu noa i te tamarii ia haere mai Ia‘u ra. Ua faaite Oia i te maitai i te taata tei rave i te hara, ma te faahapa i te hara, eiaha râ te rave hara. Na roto i te maitai, ua faati‘a oia i te rahiraa tauatini taata ati Nephi ia haere mai e ia fafa i te puta naero i ni‘a i To’na na rima e To’na na avae. Area râ, Ta’na ohipa here rahi roa a‘e, To’na ïa tusia taraehara, tei faati‘amâ i te mau taata atoa i te pohe, e i te hara, mai te mea e, e tatarahapa ratou.

Ua faaite te peropheta Iosepha Semita i te hoho‘a no te maitai i roto i to’na oraraa, i te mau huru taata atoa, te feia paari e te feia apî. Teie te hoê tamaiti iti tei fana‘o i te maitai o te peropheta Iosepha Semita, inaha, te haamana‘o ra oia e:

« Te haere ra maua o to‘u tuaana i te haapiiraa, na pihaiiho i te fare tei parauhia te fare parpaing o Iosepha. Ua ûa noa i te mahana na mua’tu, no reira, mea vari paruparu roa, na ni‘a ihoa râ i taua purumu ra. Ua mure te avae o to‘u tuaana o Wallace e to‘u atoa i roto i te vari, e aita e matara faahou, e no reira, mai te mau tamarii atoa, ua hamata maua i te ta‘i i te mea e, ua mana‘o maua e, e vai noa maua i reira. I to‘u râ hi‘oraa’tu i ni‘a, ite atura vau i te hoa here o te mau tamarii, oia te peropheta Iosepha Semita, i te haereraa mai ia maua ra. Aita i maoro, tei ni‘a maua i te repo mărô. I muri iho, ua tipapa ihora oia i raro e ua tamâ a‘era i te repo i ni‘a i to maua na tiaa iti na’ina’i teimaha roa, huti maira i to’na horoi i rapae i to’na pute, e ua tamaro ihora i to maua mata rari roimata. Ua faahiti maira oia i te mau parau mărû e te oaoa i ni‘a ia maua e ua tuu atura ia maua ia haere i te haapiiraa ma te oaoa. »1

Aita e mono to te huru maitai i roto i te fare. Ua apo mai au i teie haapiiraa mai roto mai i to‘u metua tane. Ua tamau noa oia i te faaroo i te a‘oraa a to‘u metua vahine. E no reira, ua riro oia ei taata maitai a‘e, te paari a‘e e te maitai a‘e.

Ua tamata vau i te pee i te huru o to‘u metua tane, e i te faaroo i te mana‘o o ta‘u vahine. Ua haafaufaa vau i to’na mana‘o. Teie te hoê hi‘oraa, ia haamata ana‘e ta‘u vahine i te parau e, « Te mana‘o nei au e, e tano paha ia feruri oe i… » I taua taime ra ihoa, e faaroo vau i taua parau ra, e e haamata atoa vau i te feruri i te mea hape ta‘u i rave. E pinepine hou ta‘u vahine a faaoti ai i ta’na parau, ua faanaho a‘e na vau i te hoê parau tatarahapa.

Oia mau, ua riro ta‘u vahine ei hoho‘a no te maitai, te mărû, e te aroha. Ua riro to’na mau mana‘o, ta’na mau a‘oraa, e ta’na patururaa ei mau mea faufaa rahi no‘u. Na roto ia’na, ua riro atoa vau, ei taata maitai, te paari e te here a‘e.

Te mau mea ta outou e parau, te ta‘i o to outou reo, te riri e aore ra, te hau o ta outou mau parau, e ite ta outou mau tamarii e o vetahi ê i te reira mau mea atoa. Na roto ia outou, e ite e e apo ratou i te mau mea maitai e te mau mea ino atoa ta tatou e parau e aore ra, e rave. Aita hoê mea e nehenehe e faaite maitai i to outou huru, hau atu i te huru o ta outou haapa‘oraa i te tahi e te tahi i roto i te fare.

Ua ui maere pinepine noa vau e, no te aha te tahi mau taata i feruri ai e, e nehenehe ta ratou e faaino ia vetahi ê. Eita e ore e, tei roto roa te reira peu i to ratou toto, e ua riro ei ohipa matarohia e ratou, e i te tahi taime, aita ratou e feruri faahou i te reira. E faaino ratou i te mau taata atoa-mai te huru arata‘iraa himene a te tuahine Tetuanui, te huru haapii a te taea‘e Paraita i te hoê haapiiraa e aore ra, te tanuraa i to’na aua.

Noa’tu e te mana‘o nei tatou e, aita te pe‘ape‘a e tupu nei na roto i ta tatou mau parau, e tupu mai hoa te tahi mau mea. Ua haamana‘o vau i te parau no te hoê tamaiti o tei horo‘a’tu i te hoê vehi rata moni i to’na episekopo ra ma te parau atu e, na’na tera. No te haapii i teie tamaiti, ua parau atura te episekopo e, e mea titauhia ia’na ia papa‘i i ni‘a i te api parau horo‘araa e, no te tuhaa ahuru anei, no te haapaeraa maa anei, e aore ra, no te tahi anei ohipa ê atu. Ua haapapû â taua tamaiti iti ra e, tera moni, na te episekopo ïa. I to te episekopo uiraa’tu e, no te aha, pahono mai nei taua tamaiti ra e, « No te mea ua parau mai to‘u metua tane e, o oe te hoê episekopo veve roa a‘e e vai nei. »

E ere te Ekalesia i te hoê vahi i reira te mau taata maitai roa e haaputuputu ai no te parau i te mau parau maitai roa, e aore ra, no te feruri i te mau mana‘o maitai roa, e aore ra, no te farii i te mau iteraa maitai roa. Te Ekalesia, o te hoê ïa vahi i reira te feia hapehape e putuputu ai no te faaitoito, no te paturu, e no te tavini te tahi e te tahi, a haere tamau ai tatou i mua i roto i to tatou tere no te ho‘i atu i mua i to tatou Metua i te Ao ra.

E purumu taa ê ta tatou tata‘itahi e ratere i roto i teie nei oraraa. E mea taa ê te vitiviti o te tere o te tahi e te tahi. E riro te mau faahemaraa e haafifi ra i to oe taea‘e i te ore roa’tu e haape‘ape‘a ia oe. E riro to oe mau puai ei ohipa fifi roa no te tahi atu taata.

Eiaha roa’tu e vahavaha i te feia e ere mai ia outou te maitai. Eiaha e inoino mai te mea e, aita te tahi taata i ite maitai i te nira i te ahu mai ia outou te huru, aita e nehenehe ia taora maitai mai ia outou, aita e hoê maitai, e aore ra, e pu‘e maitai, e aore ra, e faanehenehe maitai mai ia outou te huru.

E mau tamarii ana‘e tatou na to tatou Metua i te Ao ra. Hoê â ta tatou opuaraa i ô nei : Haapii i te here Ia’na ma to tatou aau atoa, te varua, te mana‘o, e te puai, e ia aroha i to tatou taata tupu mai ia tatou iho.2

Hoê rave‘a e ti‘a ia outou ia faito i to outou faufaa i roto i te basileia o te Atua, o te uiraa ïa e, « Eaha te maitai o ta‘u tautururaa ia vetahi ê ia ra‘ehia ia ratou to ratou puai ? Te paturu ra anei au ia vetahi ê i roto i te Ekalesia, e aore ra, te faaino noa nei au ia ratou ? »

Mai te mea e, te faaino nei outou ia vetahi ê, te haaparuparu ra ïa outou i te Ekalesia. Mai te mea e, te patu nei outou ia vetahi ê, te patu atoa nei ïa outou i te basileia o te Atua. Mai te maitai o te Metua i te Ao ra, ia maitai atoa tatou i ni‘a ia vetahi ê e ti‘a ai.

O Elder James E. Talmage te hoê taata tei ite-maite-hia no ta’na mau haapiiraa tumu, e ua faaite oia i te maitai rahi i te hoê utuafare ati tapiri mai i ô ratou. Aita roa’tu i matau ia’na. Hou a riro ai oia ei Aposetolo, e metua tane apî oia, ua ite oia e, e fifi rahi to roto i te hoê utuafare tapiri mai i ô ratou, inaha, te ro‘ihia ra te reira utuafare rahi i te ma‘i ri‘ari‘a o te diphteria. Aita oia i haapa‘o e, e ere ratou i te melo no te Ekalesia, no to’na râ maitai e to’na aroha, i ohipa ai oia. Ua tamata tuutuu ore noa te Sotaiete Tauturu i te imi i te taata no te haere e tauturu, aita râ hoê taata e hinaaro, no te mea, e ma‘i pee teie.

I to’na taeraa’tu i reira, te ite nei o James i te hoê tamarii, ua pohe, e piti mea ino roa. Ua haamata ‘oi‘oi oia i te ohipa na roto i te tamâraa i teie fare repo, te faaineineraa i te tino apî no te huna, te tamâraa e te haamaitairaa i te tahi atu mau tamarii ma‘i, e pô noa’tu taua mahana ra. Ia po‘ipo‘i a‘e, ua ho‘i faahou mai oia, e te ite nei oia i te tahi faahou tamarii tei pohe i taua pô ra. Ua papa‘i oia i roto i to’na buka aamu e: « Te mauiui noa’toa ra te toru o te tamarii.Ua papa‘i oia i roto i to’na buka aamu e : « Ua tape‘a maitai teie tamahine i to‘u arapoa, ma te hota pinepine i te [tirotiro] i ni‘a i to‘u mata e to‘u ahu… Noa’tu râ, aita ta‘u e nehenehe e tuu ia’na i raro. I roto i tera afa hora na mua a‘e i to’na poheraa, ua amoamo noa vau i taua tino iti i roto i to‘u na rima. Ua pohe oia ma te mamae rahi i te hora 10:10 i te po‘ipo‘i. No reira, e toru ïa tamarii tei pohe i roto i te area e 24 hora. » I muri iho, ua tauturu oia i te utuafare i roto i te mau ohipa no te hunaraa, e ua paraparau atoa i roto i te oro‘a pureraa hunaraa.3 Ua rave oia i teie mau mea atoa no te hoê utuafare matau-ore-hia e a’na. Teie mau te hoê hi‘oraa rahi o te maitai o te Mesia !

Ia î ana‘e tatou i te maitai, eita tatou e haava. Ua haapii mai te Faaora e, « Eiaha e faaino atu, e eita outou e faainohia mai; eiaha e faahapa’tu, e eita outou e faahapahia mai : e faaore atu i te hara, e e faaorehia mai ta outou. »4 Ua haapii atoa mai oia e, « o ta outou ho‘i e faaino ia vetahi ê ra, e faaino-atoa-hia ïa outou i te reira; e te faito ta outou e faito atura, o te faito atoa ïa i ta outou. »5

E ui mai paha outou e, « Tera râ, mai te mea e, e mea ino te taata, nahea ïa ? »

A here ia ratou.

« Mai te mea e, e mea ino mau ratou ? »

A here ia ratou.

« Teie nei, mai te mea e, e rave mai ratou ? E mea ti‘a roa ïa ia‘u ia rave atoa i te hoê mea ? »

A here ia ratou.

« Ua rave i te ohipa ino ? »

Hoê â huru pahonoraa.

Faaite i te maitai.

A here ia ratou.

No te aha ? I roto i te mau papa‘iraa mo‘a ua haapii mai o Iuda e, « E aroha’tu i te tahi pae, ei haapa‘oraa ê ïa. »6

O vai te nehenehe e parau e, eaha te roaa ia tatou mai te mea e, e faaite tatou i te maitai ana‘e ?

E au mau taea‘e e te mau tuahine, e tae te evanelia a Iesu Mesia i ô mai i te pohe. Ua riro ta tatou ohipa i ô nei ei tuhaa iti no te mau mea rarahi a‘e e tae mai, e te ore e tae‘ahia i te feruriraa.

Ua matara te mau ra‘i i te peropheta Iosepha Semita. Ua ite oia i te Atua ora e i Ta’na Tamaiti, o Iesu te Mesia.

I to tatou nei anotau, te haere nei te hoê peropheta, te peresideni Gordon B. Hinckley na te ao nei e te horo‘a nei i te arata‘iraa no to tatou tau.

Te here nei to tatou Metua i te Ao ra ia tatou, no reira, e here atoa tatou i Ta’na mau tamarii.

Ia riro tatou ei haapa‘oraa no te maitai. E ti‘a anei ia tatou ia haapa‘o i te mau parau a te Faaora : « O te mea teie e ite ai te taata atoa e, e pĭpĭ outou na‘u, ia aroha outou ia outou iho. »7 Te faaite papû nei au i teie mau parau mau, na roto i te i‘oa mo‘a o Iesu Mesia, amene.

Te mau nota

  1. Margarette McIntire Burgess, in Juvenile Instructor, Jan. 15, 1892, 66-67.

  2. A hi‘o Mareko 12:30-31.

  3. See John R. Talmage, The Talmage Story: Life of James E. Talmage – Educator, Scientist, Apostle (1972), 112-14.

  4. Luka 6:37.

  5. Mataio 7:2.

  6. Iuda 1:22.

  7. Ioane 13:35.