2005
Hoê a‘e toe
Me 2005


Hoê a‘e toe

Te hinaaro nei matou i te mau misionare rohi-itoito, e tei paari te iteraa papû ia nehenehe vetahi atu â mau tamarii a te Metua i te Ao ra ia rae‘ahia’tu.

Te mau taea‘e te mau tuahine, tau rii hebedoma i ma‘iri a‘e nei, ua oaoa maua te tuahine Ballard i te paraparauraa i te mau misionare i te pû haapiipiiraa misionare i Provo. Ua hotaratara maua i te iteraa i to ratou mau mata anaanatae, e te hinaaro ia farii i te Varua o te Fatu. Te faaineine nei teie mau misionare i te haere atu e poro i to te ao nei, te poro‘i no te faaho‘i-faahou-raa mai o te evanelia a Iesu Mesia. Te haamauruuru nei matou i te mau metua, te mau episekopo, te mau peresideni tĭtĭ, e ia outou na e te feia apî no te pahonoraa i te piiraa a te peropheta ia faaineine atu â i te pae varua no te tavini i te Fatu.

A titau ai tatou i te « faateitei i te faito » no te taviniraa misionare, ua parau te peresideni Gordon B. Hinckley : « E ohipa etaeta teie. E titau mai te reira i te puai e te itoito. E titau mai i te paari e te ite. E titau mai i te faaroo, te hiaai, e te haamo‘araa. E titau mai i te rima mâ e te aau mâ. »

Ua parau faahou oie e: « Ua tae i te taime e hinaaro ai tatou ia faateitei i te reva o te mau ture o te feia o tei piihia ia riro ei mau ti‘ati‘ave‘a na te Fatu o Iesu Mesia… Eita tatou e nehenehe e faati‘a i te feia aita i faaineine maitai ia ratou iho ia mâ no te haereraa i roto i te ao nei no te poro i te parau oaoa o te evanelia » (« Missionary Service », Worldwide Leadership Training Meeting, Jan. 11, 2003, 17).

I teie mahana, te pii nei matou ia rahi atu â te mau misionare, feia apî tane o tei faaineine maitai no te tavini na roto i te fariiraa i te aniraa a to tatou peropheta « ia haapii i te haavî-ia’na iho, ia ora i ni‘a a‘e i te mau ture haehaa o te ao nei, ia faaea i te ofati i te ture e ia rave i te maitai i roto i te mau ohipa atoa » (« Missionary Service », 17).

Te aano noa’tura te ohipa a te Fatu i roto 339 misioni, no reira e mea ti‘a ia tatou ia faarahi i ta tatou mau tautooraa ia hi‘opo‘a e, ua faatoro‘a ti‘amâhia te mau tamaroa apî 12 matahiti ei diakono; te mau tamaroa 14 matahiti ei haapii; e te mau tamaroa 16 matahiti ei tahu‘a, e te mau tamaroa 18 tae atu i te 19 matahiti ti‘amâ, ua farii ïa i te Autahu‘araa a Melehizedeka. E nehenehe tatou e rave i te reira na roto i te oomoraa i roto i te aau o ta tatou feia apî, te here o te Fatu, ia maramarama e ia farii i Ta’na tusia Taraehara, e i te hoê iteraa maramarama i te ohipa umere o te faaho‘i- faahou-raa mai.

Ia maramarama te feia apî i te auraa mau no te faaho‘i-faahou-raa mai o te evanelia e ia ite ratou iho e, o te Atua to tatou Metua i te Ao ra, e te here nei Oia i te taato‘a raa o Ta’na mau tamarii, e o Iesu te Mesia e ua fâ mai raua ia Iosepha Semita no te iritiraa i teie tau tuuraa no te îraa o te mau tau, e ua hinaaro raua i te tauturu i te hopoiraa i teie poro‘i i te ao nei. Ia ite ana‘e to tatou feia apî e ua riro te Buka a Moromona o ta ratou e tape‘a ra ei ite papû no te poro‘i o te faaho‘i-faahou-raa mai e e parau mau, e î ratou i te hiaai no te raveraa i ta ratou tuhaa i te haapiiraa i teie parau mau i te mau tamarii a to tatou Metua i te Ao.

Ua haapii mai te mau misionare no roto mai i te pû haapiipiiraa misionare i tatou i te tahi mau mea o te nehenehe e tauturu ia ratou i te faaineineraa no ta ratou misioni. Te hinaaro nei ratou ia ite i teie mau mea hau atu i te tahi:

  • Ia haapii hau atu â i te parau haapiiraa na roto i te tai‘oraa i te papa‘iraa mo‘a.

  • Ia haapii nahea ia tai‘o e ia pure ma te haavare-ore.

  • Ia haavî ia’na iho e ia rave puai atu â i te ohipa.

  • Ia maramarama hau atu â i tei titauhia mai.

  • Ia nehenehe ia haere e poro e.

  • E ia titau atu â i te mau uiuiraa a te mau episekopo e te mau metua.

E te mau taea‘e e te mau tuahine, e nehenehe tatou e haapii amui i te evanelia a Iesu Mesia ma te ohie e te puai i te taato‘araa o ta tatou feia apî no te Ekalesia. Te rohiraa e te mau metua, ia nehenehe tatou e tauturu ia ratou i te faaineineraa no te hoê misioni e i te hoê oraraa tavini. E haere tatou i mua i te imiraa i te taato‘araa e i ta tatou feia apî maitai, noa’tu eaha to ratou faito, ma te faarahi i te maramarama o te Mesia e vaira i roto ia ratou. Ua parau te peresideni Boyd K. Packer e, « Te Maramarama o te Mesia, no te taato‘araa ïa e e au mai te Maramarama o te mahana. I te mau vahi atoa tei reira te taata, e vai atoa ïa te Varua o te Mesia. E farii te mau varua tata‘itahi i te reira… O oia te faauru i te mau mea’toa o te nehenehe e haamaitai e e haamanuïa i te taata atoa. E faaamu te reira ia’na iho i te mau maitai » (« Te Maramara o te Mesia », Liahona, eperera 2005, 13).

Ua ite tatou e te vaira te Maramarama o te Mesia i roto i te mau taata atoa. Ta tatou râ hopoi‘a ei mau metua, mau orometua haapii, e feia faatere, o te faatomoraa ïa i taua maramarama ra i roto i ta tatou feia apî e tae roa’tu e ua ama ‘u‘ana te ‘ama auahi o te iteraa papû i roto i to ratou aau e i to ratou varua, e ia faaitoito ia ratou tata‘itahi ia hopoi i taua ‘ama auahi ra e ia faaohipa i te reira no te tauturu raa i te faatomo i te Maramarama o te Mesia i roto ia vetahi ê.

Oia mau, ua ite te enemi i te reira e te rave nei ratou i te hora hau no te faauru i te tahi o ta tatou feia apî ia ore e tau‘a i teie mau haapiiraa a te Ekalesia. No reira te mau metua, te feia faatere, e te mau orometua haapii i putuputu amui ai e ia haamatau i te feia apî tane e vahine tata‘itahi – te taato‘araa. Noa’tu e mea itoito ratou e aore râ, aita, e mea ti‘a ia haamatau tatou ia ratou.

E parau mau, ua faateiteihia te faito no ta tatou mau misionare. To’na auraa ra, ua faateitei-atoa-hia ïa no te mau metua e no te feia faatere. Ua titauhia tatou ia faarahi i to tatou faaroo e ia faaaano i ta tatou tautooraa no te horo‘araa i te feia apî tane te rave‘a no te tavini.

Ua faaite te peresideni Hinckley i teie mana‘ona‘oraa: « Te hinaaro nei tatou ia rahi atu â ta tatou mau misionare. Te poro‘i no te faateiteiraa i te faito misionare ineine, e ere ïa i te hoê tapa‘o no te tonoraa e mea iti mau misionare… e piiraa râ i te mau metua e i te feia faatre ia ohipa na mua roa e te feia apî no te faaineine maitairaa ia ratou no te tavini e no te tape‘araa mai ia ratou ia vai ti‘amâ noa no taua taviniraa ra. Te mau misionare ti‘amâ atoa, o tei ineine i te pae tino e i te pae aehuehu, e mea ti‘a ïa ia haere e rave i teie ohipa faufaa » (« I te mau episekopo o te Ekalesia », Haapiipiiraa na te feia faatere o te ao nei, 19 no tiunu 2004, 27).

Hoê atoa ïa huru no te feia apî tamahine, ua parau te peresideni Hinckley e : « Aita i faaroo-maitai-hia te faaararaa o mua‘e nei no ni‘a i te mau tuahine e tavini nei ei mau misionare. Te hinaaro-atoa-hia nei te feia apî tamahine. E rave atoa ratou i te mau ohipa faahiahia. E haere ratou na roto i te mau fare o te ore e haerehia’tu e te mau elders. Tera râ, ia haamana‘o noa tatou e, aita te mau tuahine i tuuhia i raro a‘e i te titauraa no te rave i te hoê misioni. Eiaha ratou e mana‘o e te faahepohia nei ratou i te rave i te ohipa mai ta te feia apî tamaroa, tera râ te hinaaro nei vetahi i te haere » (« I te mau episekopo o te Ekalesia », 27).

E te mau taea‘e e te mau tuahine, e mea rahi roa te ohipa e ti‘a ia faaotihia. Te faarepurepu nei te Varua o te Fatu i ni‘a e rave rahi mau nunaa o te ao nei. Te iritihia nei te mau uputa ia tatou i teie nei o tei tapirihia na i te matamua ra. Te hinaaro nei matou i te mau misionare rohi-itoito, e tei paari te iteraa papû ia nehenehe vetahi atu â mau tamarii a te Metua i te Ao ra ia rae‘ahia’tu. E mau taea‘e e e mau tuahine teie no tatou, e tei a tatou râ te hopoi‘a no te pororaa i te poro‘i no te faaho‘i-faahou-raa mai.

Ua ite tatou i te mau mea rarahi i tupu i roto i te oraraa o te feia o tei tavini ma te faaroo i roto i te mau misioni rave tamau. E ere te ohipa pororaa i te mea ohie area râ, e mea faufaa. Te feia o tei haere e tavini e o tei ho‘i mai ma te hanahana, e ua faahano i te hoê hoho‘a oraraa tavini no te haamaitairaa i to ratou iho oraraa e i te oraraa o te mau u‘i e tae mai. Ua ho‘i mai ïa ratou ma te ineine ia riro ei feia faatere puai e ei mau orometua haapii i roto i te mau faanahonahoraa o te Ekalesia. Ua ho‘i mai ïa ma te ineine ia riro ei mau metua tane parau-ti‘a ei mau metua vahine o te nehenehe e haapii i ta ratou mau tamarii i te evanelia. E haamaitairaa rahi te riroraa ei misionare rave tamau no te feia e rae‘ahia’tu e te mau misionare ia haapii oia’toa no te mau misionare iho.

Te vai nei ta matou titauraa taa ê no te mau episekopo e no te mau peresideni amaa. Ua haro‘aro‘a matou e ua iteahia a‘e na ia outou te feia o tei ora maitai i te mau ture teitei e o te faaineine nei no te farii i te mau piiraa no te rave i te hoê misioni i teie matahiti. Te mea râ o ta matou e ani nei ia outou e te feia faatere o te mau paroita atoa ia rave, ia apoo outou e te mau metua, e ia pure no te imi hoê a‘e toe feia apî, hau-faahou- atu â i tei fafau, o te nehenehe ia piihia no te tavini. Mai te mea e tono teie 26.000 mau paroita e mau amaa o te Ekalesia i te taato‘araa o te feia o ta ratou i faaineine no te tono i roto i te aua misioni – e hoê a‘e toe – e aano faahou atu â ïa te numera o te mau misionare rave tamau; e e piri atu ïa tatou i ta tatou mau titauraa hanahana oia te hopoiraa i te evanelia i te mau nunaa atoa, i te mau opu atoa, i te mau reo atoa e i te mau fenua atoa. Oia mau, e titauhia teie mau misionare ia ora ti‘amâ, faaroo, maitai i te pae no te ‘ea, e ia fafau papû. Aita paha teie hoê a‘e toe i ineine i teie nei. No reira, te ani nei matou i te mau metua e te tĭtĭ e te mau melo no te apooraa paroita, ia ti‘aturi i te mana no te ite papû o te Varua Maitai ia ite o vai râ ta outou e tauturu ia ineine no te hoê piiraa i teie matahiti.

A imi ai outou ia ratou, a haamana‘o i te iteraa taa ê o to‘u hoa. Aita â oia i fana‘o a‘e nei i te hoê puaa-horo-fenua i roto i to’na oraraa e tae roa’tu e, ua faaipoipohia oia i te hoê vahine here i te puaa-horo-fenua. No to’na hinaaro i te faahoruhoru i ta’na vahine, faaite atura i te hoê ahiahi e, te haere nei oia i roto i te aua no te haapii i te arata‘i i te hoê puaa-horo-fenua apî. E mea toiaha‘e oia i teie puaa-horo-fenua. E mea ite a‘e oia i teie puaa. Ua faaineine oia i te mau mea’toa, e ia huti oia i te taura ei reira ïa teie puaa-horo-fenua e pee ai ia’na. E ua papû roa oia e, e manuïa ta’na faanahoraa.

Taamu iho ra i te taura arata‘i i ni‘a i te upoo, haere atura i mua i teie puaa-horo-fenua e huti atura. Ua pato‘i teie puaa. Ua huti puai-rii atura to‘u hoa, e ua faaetaeta atu â teie puaa. I teie taime, ua huti puai maitai oia, e ua topa te puaa-horo-fenua. Ua na ni‘a noa teie ohipa e tae roa’tu e, ua opua to‘u hoa i te taui i ta’na faanahoraa: i roto noa e maha e aore râ, e pae minuti, ua manuïa ta’na haapiiraa i te puaa-horo-fenua ia topa. Ahiri oia i haere i mua i teie puaa-horo-fenua, rave mai i te taura, na te puaa-horo- fenua iho â e topa.

A mata‘ita‘i noa’i ta’na vahine, parau atura ia’na e, eiaha e ti‘a i mua i te pu‘aa e a huti ai, ia taumu râ i te pua‘u i te taura e a haere ai i pihai iho ia’na. Ua pepe te faa‘oru o to‘u hoa, area râ, ua tano mau atura.

I te tahi taime, e vai te reira mea i roto ia tatou tata‘itahi, ia faa‘eta‘eta i te mea o te haapiihia mai ia tatou e aore râ, ia tura‘i e aore râ, ia huti. Area râ, ahiri te hoê e haati i to’na rima i te hoê feia apî, e a haere ai na pihai iho ia’na, e roaa mai ïa te hinaaro e haere e tavini. A haamana‘o i teie nei aamu a haapuai ai outou i te iteraa papû o te hoê a‘e toe.

Te hinaaro nei au e horo‘a e toru mana‘o tauturu ia outou no te tauturu i te faati‘araa i te hoê ihotumu taviniraa misionare faufaa i roto i to outou utuafare, mau tĭtĭ, mau paroita e aore râ, mau amaa ?

A tahi, a haapapû e, ua maramarama te taato‘araa o ta tatou feia apî e o vai ra ratou. I to ratou mau mahana matamua i roto i te Paraiemere, e himene ta tatou mau tamarii « E Tamarii Au na te Atua ra » (Te mau Himene, no. 185). A tauturu ia ratou ia maramarama i te auraa mau ia riro ei tamarii na te Atua. A faahaamana‘o atu ia ratou tei ô nei ratou i teie tau taa ê mau o te aamu o te ao nei, e te îraa o te evanelia i te hiti o to ratou manemane rima, no te ratou mau ma‘itiraa maitai i roto i te ao varua ra. E mea ti‘a i ta tatou feia apî ia mau paari i te parau-ti‘a e i te parau-mau. Te hinaaro nei ratou i te orama no te mau haamaitairaa na ratou a faaite ai ratou i to ratou here i te Metua i te Ao ra e no te Fatu o Iesu Mesia na roto i to ratou hiaai i te tavini.

A piti, a haapii i te parau haapiiraa. Noa’tu e, te vai nei te tabula faaoaoaraa e te mau tu‘arora tano tei faaineinehia e o tei hurihia i roto i te mau tabula faaoaoaraa a te feia apî, na te mau parau haapiiraa ra e faafariu e e haafafau. E tura to ta tatou feia apî ia titau i to ratou mau metua e i te feia faatere o te Ekaleka ia hi‘opo‘a e, ua maramarama ratou i te evanelia a Iesu Mesia. Na te Varua Maitai e haapapû i te parau-mau i to ratou aau e ia ninii i te Maramarama o te Mesia i roto i to ratou varua. E i reira, e roaa-faahou mai ia ïa hoê a‘e toe misionare tei ineine maitai. I nanahi ra, ua titau Elder Richard G. Scott e e nehenehe teie buka apî a ta tatou mau misionare oia Ia Poro Haere i Ta‘u evanelia, ia faaohipahia no te haapiiraa i te evanelia, ia riro ei materia maitai no te tauturu ia outou.

E inaha, ua ite tatou e, e ere paha i te mea paari no te tahi o ta tatou feia apî tamaroa e tamahine ia faaruru i te mau titauraa paari o te hoê misioni rave tamau. Mai te mea e parau te feia faatere o te autahu‘araa i te hoê noa’tu o outou eiaha e haere e rave i te hoê misioni rave tamau, te ani nei matou ia outou e i to outou mau utuafare ia farii i te reira faaotiraa e ia haere tamau â i mua. E nehenehe outou e faaineine ia outou no te mau oro‘a faaoraraa o te hiero e ia imi i te tahi atu mau rave‘a e nehenehe ai outou e tavini. E te ani nei matou i te taato‘araa o te mau melo ia paturu e ia faaite i te here rahi e te iteraa a tauturu ai i te taato‘araa o ta tatou feia apî faaroo i roto i te mau piiraa rau o te Ekalesia.

E te mau taea‘e e te mau tuahine, e tuu atoa’tu vau i to‘u iteraa papû no niaa i te misioni hanahana a te Fatu o Iesu Mesia e te pure nei au ia haamaitai mai Oia ia tatou paato‘a i roto i ta tatou mau tautooraa no te faauru e no te faaanaanatae rave rahi o ta tatou feia apî e feia faaipoipo no te haere e tavini i te hoê misioni rave tamau. Na roto i te i‘oa o Iesu Mesia, amene.