2005
A oaoa na, e a haapa‘o maitai noa i roto i te ati
Me 2005


A oaoa na, e a haapa‘o maitai noa i roto i te ati

E horo‘a te evanelia a Iesu Mesia i te puai e te ti‘aturiraa mure ore ia tatou no te aro ma te itoito i te mau mea e tupu mai.

Nahea tatou e farii ai i te hau i roto i teie ao ? Nahea tatou ia tape‘a noa e tae noa’tu i te hopea ? Nahea tatou ia upooti‘a i ni‘a i te mau fifi e te mau tamataraa o ta tatou e farerei nei ?

Ua faaite te Faaora o Iesu Mesia : « I parau atu vau ia outou i teie nei mau parau, ia hauhia to outou ia‘u nei. E pohe to outou i teie nei ao. E faaitoito râ, ua riro te re o teie nei ao ia‘u. »1

Ei tuhaa no to tatou oraraa i te tahuti nei, e farii tatou i te pe‘ape‘a, te mauiui, e te oto. I roto ana‘e ia Iesu Mesia e farii ai tatou i te hau. E nehenehe oia e tauturu ia tatou ia faaitoito, e ia upooti‘a i ni‘a i te mau titauraa atoa o teie oraraa.

Eaha te auraa o te parau ra Ia faaitoito ? Teie ïa : Ia vai te ti‘aturi, ia ore e haaparuparu, ia ore e faaru‘e i te faaroo, ia ora i te oraraa ma te oaoa. « Te vai nei te mau taata ia noaa to ratou oaoa. »2 Te auraa, ia ora i te oraraa ma te ti‘aturi papû.

E horo‘a te evanelia a Iesu Mesia i te puai e te ti‘aturiraa mure ore ia tatou no te aro ma te itoito i te mau mea e tupu mai. Teie râ, eita e ti‘a ia tatou ia tau‘a ore i te mau fifi o tei tohuhia no to tatou nei anotau.

Eaha te tahi o teie mau fifi ? Nahea tatou ia aro i te reira ?

Te tahi o teie mau fifi aita e ti‘aturiraa to roto, aite e here, e aita e hau.

Ua haapii te peropheta o Moroni, « E aore o outou e tiai, ia vai outou i te ahoaho e ti‘a’i ; e no te parau-ino e tupu mai ai te ahoaho. »3 No te rahiraa o te taata, e riro paha te mau matahiti i muri nei ei mau matahiti no te ahoaho. Ia rahi ana‘e te ino e rahi atoa ia te ahoaho.

Ua parau te Faaora, « E no te mea e rahi te ino i te tupuraa, e riro te rahi o te taata i te iti te hinaaro. »4 Ia tupu te ino i te rahi, e mo‘e ê ïa te here mau. I te pae hopea, te mata‘u, te hepohepo, e te ahoaho e tupu ïa i te rahi !

Ua parau te Fatu i te peropheta Iosepha Semita: « Te hinaaro nei au ia ite te mau taata atoa nei e te ‘oi‘oi mai nei te taeraa mai o te reira mahana… e rave-ê-hia’tu ai te hau no ni‘a mai i te ao nei, i reira te diabolo e mana’i i ni‘a iho i to’na basileia. E e mana atoa te Fatu i ni‘a i to’na iho feia mo‘a, e e faatere arii mai oia i rotopu ia ratou. »5 Te ora nei tatou i roto i te hoê tau e ua rave-ê-hia’tu te hau mai te fenua nei.

I te tahi a‘e pae, te ora nei tatou i roto i te hoê tau hanahana, te hoê tau e ua faaho‘i mai te Fatu i Ta’na autahu‘araa. Ua faaho‘ihia mai te evanelia mau. Te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te Mau mahana Hopea Nei o te basileia ïa o te Atua i ni‘a i te fenua nei ! Te tauturu nei tatou ia faaineine i te fenua no te taime e ho‘i mai ai te Fatu o Iesu Mesia e e faatere arii ai oia i ni‘a i te fenua nei.

No teaha tatou e ti‘a ai ia haere na roto i te mau tamataraa i roto i teie oraraa ?

Aita e mea huna i te Fatu, e tamata oia i to tatou faaroo e to tatou haapa‘o. Ua parau Oia « E tamata tatou ia ratou i reira ia ite tatou e, e haapa‘o anei ratou i te mau mea atoa ta te Fatu to ratou Atua e faaue ia ratou ra. »6

Te ite nei tatou na roto mai i te buka a Koheleta e, « Hoê â hete to te taata atoa nei ia roohia mai; hoê â hete rave i te taata parau-ti‘a e te taata paieti ore; i te taata maitai e te taata ino, i te taata i mâ e te taata viivii ; … ta te taata maitai ia roohia mai, oia atoa ta te rave hara… I te mea hoê â hete to te taata atoa ra ia roohia mai. » 7 E nehenehe te mau vero e tupu mai i roto i te oraraa o te taata tei patu i to’na oraraa i ni‘a i te păpă o te evanelia, e i ni‘a atoa i te taata maamaa tei patu i to’na oraraa i ni‘a i te mau mea o teie nei ao.8

Eaha to tatou huru i mua i teie mau tamataraa ?

Ua parau te Fatu e, « Ia hinaaro te taata i te pee mai ia‘u ra, e faarue oia ia’na iho, a rave ai i ta’na satauro i te mau mahana atoa, a pee mai ai ia‘u. » 9 E ti‘a ia tatou ia rave i te mau mahana atoa i ta tatou satauro e ia tamau i te haere i mua – eiaha râ e faataere noa i te hiti o te e‘a o to tatou tere mure ore.

Nahea tatou e ite ai e te tamatahia ra tatou e aore râ te faautu‘a ra te Fatu ia tatou ?

E rave‘a te mau tamataraa no to tatou haereraa i mua. Ua na ô mai te Fatu e, « Ia tamatahia ta‘u mau taata i te mau mea atoa e ti‘a’i, ia ti‘a ia ratou ia vai ineine noa no te farii i te hanahana o te vai nei ia‘u nei no ratou ra, oia te hanahana no Ziona; e o oia o te ore e haamahu i te ta‘iriraa e ore oia e au i to‘u basileia nei. »10

Ia tamatahia ana‘e tatou e ti‘a ia tatou ia feruri e ia ui, « Eaha ta te Fatu e hinaaro nei ia‘u ia rave i roto i teie taime tamataraa ? »

Ua parau atu te Fatu i teie nei mau parau tamahanahana i te peropheta ra Iosepha Semita : « A ite mai oe, e ta‘u tamaiti nei e, e noaa ia oe te ite i te ohipa na roto i teie nei mau mea atoa nei, e e riro ho‘i ei maitai no oe na. Ua haere roa’tu te Tamaiti a te Taata i raro a‘e i teie mau mea atoa ra. Ua hau anei oe ia’na ra ? »11 E ti‘a ia tatou ia faariro i te tamataraa tata‘itahi mai te hoê rave‘a no te haereraa i mua. E taa ia tatou i te hoê mahana i to ratou mau tumu.

Ua parau te Fatu, « O ta‘u i here ra e ta‘iri atoa ho‘i au ia ti‘a ia faaorehia ta ratou mau hara, no te mea na roto i te ta‘iriraa e faaineine ai au i te ravea no te faaoraraa ia ratou. »12 Te here nei te Fatu ia tatou tata‘itahi. Te hinaaro nei Oia ia oaoa tatou. E tae mai teie nei oaoaraa na roto i to tatou faaroo ia Iesu Mesia, na roto i ta tatou tatarahaparaa mau e te parau-ti‘a, na roto i ta tatou haapaoraa i Ta’na ra mau faaueraa, e tae noa’tu i te hopea ra.

I te tahi mau taime e mana‘o paha tatou e aita te Fatu e faaroo nei, e aore râ, e pahono nei i ta tatou mau pure. I taua mau taime ra, e titauhia ia tatou ia faaea e ia feruri hohonu i te mau mea o ta tatou i rave i roto i te roaraa o to tatou oraraa. Mai te mea e titauhia, e ti‘a ia tatou ia faaafaro i to tatou oraraa ia au i te evanelia a Iesu Mesia. Na roto mai i te peropheta Iosepha Semita, ua heheu mai te Fatu e :

« Ua faatia vau, o te Fatu, i te ati ia tae i ni‘a ia ratou, o tei roohia’i ratou ra, no ta ratou mau hapa ra…

« Ua taere roa ratou i te faarooraa i te reo o te Fatu to ratou Atua; no te reira ua taere ho‘i o to ratou Atua i te faarooraa i ta ratou mau pure, i te pahono atu ia ratou i te mahana no to ratou pe‘ape‘a.

« I te mahana no to ratou vai-hau-raa ua farii tapetepete mai ratou i ta‘u a‘oraa; tera râ, i te mahana i ati ai ratou ra, no te mea aita’tu ta ratou e ravea ua fâfâ maira ratou ia‘u. »13

Ia noaa ana‘e te hinaaro mau ia tatou ia faaafaro i to tatou oraraa mai te au i te hinaaro o te Fatu, e vai ineine noa Oia no te tauturu ia haamâmâ i ta tatou mau hopoi‘a.

Eaha o te haamou nei i to tatou itoito e to tatou ti‘a’iraa ?

Ua faaite Iesu Mesia i to te Ahuru Ma Piti Aposetolo te tahi mau mea o te nehenehe e haamou i to tatou ti‘aturiraa, e o te tura‘i ia tatou ia faaru‘e : te faati‘araa ia tatou iho ia topa i roto i te faahemaraa, te oreraa e haapaari ia tatou iho i mua i te mau ati e te mau pe‘ape‘a, te oreraa e faaoroma‘i i te mau hamani-ino-raa, te mata‘u i te mau « pe‘ape‘a » o teie nei ao, te imiraa na mua roa i te tao‘a, te faaoroma‘i-ore-raa e tae noa’tu i te hopea, e te vaiihoraa i te mau peropheta haavare ia haavare ia tatou.14

Eaha o te horo‘a nei ia tatou te itoito e te ti‘a’iraa ?

Te aniraa a te Fatu ia tatou tata‘itahi o teie ïa « e haere mai outou ia‘u nei, o te feia atoa i haa rahi, e tei teiaha te hopoia, e na‘u outou e faaora. »15 E mana to Iesu Mesia i te faaora ia tatou i to tatou pe‘ape‘a e te mauiui.

Ua haapii mai te peropheta Moromona e :

« No reira, e faaroo to te taata, ia roaa atoa te tiai ia’na e ti‘a’i; aita ho‘i e faaroo aita atoa ia e tiai…

«… E o te mărû e te haehaa te aau, e te fa‘i oia na te mana o te Varua Maitai e, o Iesu o te Mesia ïa, ia vai atoa te aroha i roto ia’na e ti‘ai. »16

Mai te mea, e faaohipa tatou i te mau mahana atoa, i te faaroo, te mărû, te aroha, e te haehaaraa o te aau, ma te fa‘i e o Iesu Mesia te Fatu, ma te farii i Ta’na Tusia Taraehara, e haamaitaihia tatou ia noaa te puai e te ti‘a’iraa ia tatou no te farii e no te upooti‘a i ni‘a i te mau tamataraa e te mau pe‘ape‘a o teie oraraa.

Eaha te tahi mau parau fafau a te Fatu ia tatou tata‘itahi ?

« A oaoa na e te mau tamarii rii; no te mea tei rotopu ïa vau ia outou na, e aita vau i faarue atu ia outou. »17

« A oaoa maitai na, no te mea e aratai atu na vau ia outou. No outou te basileia e te mau haamaitairaa no te reira no outou ïa, e no outou na te mau faufaa mure ore ra. »18

Ma te faahiti i te mau parau a te peropheta o Etera : « No reira, o te faaroo e, te vai ra te Atua, e ti‘a ïa ia tiai ratou i te hoê ao maitai roa, oia mau, ia ti‘a i te hoê vahi i te rima atau o te Atua, na roto ho‘i i te faaroo e roaa mai ai taua tiai ra, e tutau ho‘i ïa no te varua o te taata nei. »19

Te Atua to tatou Metua. E tamarii tatou Na’na. Te here nei oia ia tatou. Te hinaaro nei oia ia oaoa tatou i ô nei, i roto i teie oraraa, e i roto i te oraraa mure ore. Te arata‘ihia nei tatou e te hoê peropheta mau a te Atua i teie mahana. O Iesu te Fatu. Na roto ia’na, e nehenehe ta tatou e farii i te hau i roto i teie ao. I roto i te i‘oa o Iesu Mesia, amene.

Te mau nota

  1. Ioane 16:33.

  2. 2 Nephi 2:25.

  3. Moroni 10:22.

  4. Mataio 24:12.

  5. PH&PF 1:35-36.

  6. Aberahama 3:25.

  7. Koheleta 9:2-3.

  8. A hi‘o Mataio 7:24-27.

  9. Luka 9:23.

  10. PH&PF 136:31.

  11. PH&PF 122:7-8.

  12. PH&PF 95:1.

  13. PH&PF 101:2, 7-8.

  14. A hi‘o Mataio 13:19-23.

  15. Mataio 11:28.

  16. Moroni 7:42, 44.

  17. PH&PF 61:36.

  18. PH&PF 78:18.

  19. Etera 12:4.