2005
Te mau misionare faaipoipo: Mau haamaitairaa na roto i te faatusiaraa e te taviniraa
Me 2005


Te mau misionare faaipoipo: Mau haamaitairaa na roto i te faatusiaraa e te taviniraa

Te hinaaro mai nei te Metua i te Ao ra ia outou. I raro a‘e i te arata‘iraa a to tatou Faaora o Iesu Mesia, te titau mai nei Ta’na ohipa ia outou tei faaineine no te poro noa i te mea o ta outou e nehenehe e horo‘a.

A maha matahiti i ma‘iri, ua paraparau vau i roto i te amuiraa no ni‘a i te feia faaipoipo te rave nei i te mau misioni rave tamau. Ta‘u pure oia ïa « ia faafariu te Varua Maitai i te aau, e i te hoê vahi, i te hoê hoa faaipoipo… ma te reo mărû [ia tura‘i] na roto i te hau, i to’na hoa here, i roto i te hoê taime no te parau-mau [ – te hoê taime no te opuaraa – e tupu] mai. »1 Ua papa‘i te hoê tuahine i muri mai no ni‘a i taua iteraa ra. Tei ta’na i parau, « Te parahi ra maua i roto i te au maitai o to maua fare a mata‘ita‘i noa’i i te afata teata… A paraparau ai oe, ua putapû roa to‘u aau. Hi‘o atura vau i to‘u hoa faaipoipo e ua hi‘o mai ho‘i oia ia‘u. I te reira iho taime, ua taui to maua oraraa e amuri noa’tu. »

Mai te mea e, ua tae‘ahia outou, e aore ra, ua piri atu outou i te matahiti e riro ai ei misionaire paari, te pii nei au ia outou i teie avatea, ia riro ei ite no te mau haamaitairaa o te nehenehe e taui i to outou oraraa e a muri noa’tu. Te titau mai nei te Metua i te Ao ra ia outou. I raro aé i te arata‘iraa a to tatou Faaora o Iesu Mesia, te titau nei Ta’na ohipa ia outou tei faaineine no te poro noa i te mea o ta outou e nehenehe e horo‘a. E titauhia te mau misionare tei roaa te ite, te faaroo, te faatusiaraa, e te taviniraa e e apee-tamau-hia te reira e te hoê niniiraa o te mau haamaitairaa.

A paraparau ai tatou i teie mau haamaitairaa, e ani au ia outou ia haapa‘o mai i te mea o ta‘u i pii na tuhaa e maha: te feaa, te mau ahoaho utuafare, te mau tamataraa o te pae faufaa, e te imiraa i te mau maitai o te hoê misioni.2 E tuu atu â vau hoê toe, te mea faufaa roa’tu e te mea puai a‘e – te Faaroo. E mea na roto noa i te faaroo tatou e haapa‘o ai i te a‘o a te Atua ia « faataa na outou i teie nei mahana i ta outou e tavini »3 – « ia tavini i te Fatu te Atua o tei hamani ia outou. »4 E e mea na roto i te hoê tamataraa i to tatou faaroo tatou e farii ai i te semeio no te mau haamaitairaa o ta tatou e imi no tatou iho e no to tatou utuafare. « Aore ho‘i te faaroo i roto i te tamarii a te taata nei, aore atoa e ti‘a i te Atua te raveraa i te semeio i rotopu ia ratou; no reira i ore ai oia i faaite mai ai ia’na iho ia ratou e ia tupu to ratou faaroo ia’na. »5

E faati‘a’tu vau i te tahi mau semeio no te mau haamaitairaa na roto mai i te mau rata e te mau faahitiraa o ta‘u i farii i na matahiti e maha i ma‘iri. Ua tupu te mata‘u rahi ma te faaroo i roto i te hoê na taata faaipoipo i to te Fatu piiraa ia raua i Rusia. Ua papa‘i raua i teie rata fariiraa: « Aita roa te hoê e nehenehe e feruri e piihia maua i roto i teie nei toro‘a. Aita maua i ite e nahea maua ia haapii i teie reo e aore râ, ia riro ei tauturu, e noa’tu e ua farii maua i te reira ma te feaa, ua ite râ maua e, e mea ite a‘e te Fatu e Ta’na peropheta i hea râ maua e tavini ai. » Ahuru ava‘e i muri mai, te farii nei te hiero no Stockholm i Tuete 30 feia mo‘a no te hoê amaa iti no Rusia arata‘ihia e teie nei na misionare faaipoipo no Idaho mai o tei haamata i te haapii i te reo Rusia. Teie ta te mau papa‘iraa mo‘a i parau ia tatou, « E ua na reira te Atua i te faaineine i te hoê rave‘a e tia’i i te taata ia rave i te mau semeio rarahi na roto i te faaroo. »6 No reira, te ohipa a te Atua, na Ta’na mau tamarii ïa e hopoi: « Ia porohia te îraa o ta‘u evanelia e te feia paruparu e te mea ite ore ho‘i i te mau hopea o te ao nei. »7

Ua farerei atoa te tahi misionare faaipoipo i te mau ahoaho utuafare na roto i te faaroo. Teie ta te hoê tuahine faaroo i papa‘i mai: « E ere te opuaraa no te tavini i roto i te hoê misioni i te mea ohipa rahi. Area râ, ua haape‘ape‘a to‘u mama e 90 matahiti no to maua tere. Ua tamahanahanahia râ oia i to’na faarooraa e, e haamaitaihia to maua utuafare a haere ai maua e tavini. » Ua faaite te hoê taea‘e faaroo i to’na hepohepo ia faaru‘e oia i to’na na metua paari, i pahono mai ai to’na metua tane e, « eiaha oe e faariro i to oe Mama e o vau nei ei ‘aperaa na oe ia ore oe e haere i te misioni e to oe hoa faaipoipo. E pure oe no te reira e a pee i te arata‘iraa a te Varua. »

I te hoê atu u‘i no te mau misionare tei piihia ia faaru‘e i to ratou mau utuafare, ua horo‘a te Fatu i ta’na faaitoitoraa, « E mai te mea e rave ratou i te reira mai te aau haehaa,… e horo‘a’tu vau, o te Fatu, i te hoê fafauraa ia ratou ra e e haapa‘o vau i to ratou mau utuafare. » 8

Oia mau, te vaira ihoa te mau ahoaho utuafare o te ore e nehenehe ia tau‘a-ore-hia. Eita râ tatou e nehenehe ia faaruru i te mau tamataraa o to tatou utuafare mai te farii-ore i te mau haamaitairaa a te Fatu; e ia faatusia ana‘e tatou no te tavini ei mau misionare faaipoipo rave tamau, e ninii-noa-hia mai teie mau haamaitairaa. Teie te hoê hi‘oraa, ua feaa te hoê na misionare faaipoipo ia vaiiho mai i ta raua tamahine apî e ere i te mea itoito roa i roto i te Ekalesia. Teie ta to’na metua tane faaroo i papa‘i: « Ua pure e ua haapae tamau maua. I muri iho, i roto i te amuiraa rahi, ua muhumuhu mai te Varua ia‘u, ‘Mai te mea e haere oe e tavini, eiaha oe e haape‘ape‘a no teie nei tamahine.’ No reira, ua farerei maua i to maua episekopo. Te hebedoma i muri mai i to maua fariiraa i to maua piiraa, ua faaite mai oia e, te momo‘ahia nei raua to’na hoa here. Hou a reva atu ai maua i Afirita, ua tupu te hoê faaipoiporaa i roto i to maua utuafare. [I muri iho, ua haaputuputu maua i to maua utuafare e] ua faatupu i te hoê apooraa utuafare…. Ua faaite au i te iteraa papû no ni‘a i te Fatu e ia Iosepha Semita… ma te parau atu ia ratou e, te hinaaro nei au e horo‘a ia ratou tata‘itahi, i te hoê haamaitairaa metua. Ua haamata vau na ni‘a i te tamaiti paari roa a‘e, e i muri iho, ta’na vahine e tae roa’tu i te tamarii apî roa a‘e…[tae noa’toa’tu i ta maua huno‘a tane apî]. »

Ia parau tatou i te parau no te ohipa misionare a te taata faaipoipohia, e mea tano roa ia faao atoa i te utuafare i roto i te reira. I roto i te mau apooraa utuafare, e nehenehe ta tatou e horo‘a i ta tatou mau tamarii i te taime no te faaite i ta ratou patururaa, no te pûpû i te hoê tauturu taa ê, e no te farii i te mau haamaitairaa autahu‘araa no te tauturu ia ratou i te roaraa te taime e mo‘e ê atu tatou. Mai te mea e, e mea tano, e mea ti‘a ia tatou ia farii atoa i te mau haamaitairaa autahu‘araa no roto mai ia ratou. No to te metua tane faaroo i roto i teie aamu, horo‘araa i te haamaitairaa i te mau melo o to’na utufare, ua haaputapû te Varua Maitai i te huno‘a. Teie ta te metua tane i papa‘i: « I te hopea no ta maua matahiti matamua, ua tamărûhia te aau o ta maua huno‘a no ni‘a i te Ekalesia. Hou maua a ho‘i mai ai i te fare na ta maua misioni mai, ua haere mai raua ta maua tamahine e farerei ia maua. Tei roto i to’na valise te ahu matamua no te Sabati tei roaa ia’na. Ua haere mai raua toopiti i te pureraa, na muri iho ia maua, e i to maua ho‘iraa i te utuafare, ua bapetizohia to’na hoa. Matahiti i muri mai, ua taatihia raua i roto i te hiero. »9

Noa’tu e, mea taa ê mau te tereraa o teie nei aamu, te haapiiraa râ, ua au ïa i te feia atoa e parau atu i te Fatu e, « E haere au i te vahi ta oe e hinaaro ia haere au. »10 Te faaite papû nei au e, mai te mea e, e tuu tatou i to tatou ti‘aturiraa i roto i te Fatu, e faaite mai Oia ia tatou i te mau rave‘a misionare e au no tatou. Inaha, mai ta’na i parau ra, « ia tavini mai te taata ia‘u ra,… na ta‘u Metua ïa e utua mai ia’na. »11

I roto i te parau no te mau rave‘a misionare, e rave rahi tane e te vahine faaipoipo na te ao atoa nei e hinaaro rahi to ratou ia tavini, tera râ, aita ta ratou rave‘a i nava‘i. Mai te mea e, te reira to outou fifi, haamana‘o outou e, te piiraa misionare ti‘a, e ere ïa te tono-raa-hia i te hoê fenua atea roa e i‘oa huru ê roa to’na; e ere ïa te reira ana‘e. Te piiraa tano no outou, e riro paha e, i roto noa ïa i ta outou tĭtĭ, e aore ra, i to outou iho fenua. « Ua ite to outou Metua i te ao ra e, te hinaaro nei outou i teie mau mea. »12 A paraparau e to outou mau fetii e to outou episekopo, e aore ra, te peresideni amaa. Ia maramarama ana‘e te mau tavini o te Fatu i te mau mea atoa o to outou oraraa, i reira e ti‘a ai ia outou ia farii i te mau haamaitairaa mure ore o te ohipa misionare rave tamau.

Mai te peu e, eita ta outou e nehenehe e tavini no te mea e, e fifi papû mau to outou, e nehenehe anei outou e horo‘a i te tahi tino moni no te tauturu i te feia e nehenehe e tavini ? Na roto i to outou faatusiaraa i ta outou mau rave‘a, e ere te tahi atu mau misionare ana‘e e te feia atoa ta ratou e tavini ra o te haamaitaihia; e haamaitai-atoa-hia râ outou e to outou utuafare.

I teie nei, no te feia aita i ti‘a ia ratou ia rave i te hoê misioni i to ratou apîraa ra, te hinaaro nei au e parau afaro-ti‘a roa’tu ia outou: E riro e, i roto i te mau matahiti e rave rahi, ua vai noa te mana‘o tatarahapa i roto ia outou, e aore ra, te mana‘o haamâ rii i te mea e, aita i roaa ia outou te tahi rave‘a misionare no te tavini e no te tupu i te rahi, i to outou apîraa ra. Teie ta‘u a‘oraa ia outou: a hi‘o i mua, eiaha i muri. A haamata i te faaineine ia outou i teie mahana, no ta outou misioni tane e te vahine faaipoipo ! A haaputu maa vahi iti moni i te mau ava‘e atoa. A tai‘o i te mau papa‘iraa mo‘a. A farii i te mau piiraa i roto i te Ekalesia. A pure ia iteahia ia outou te aroha o te Fatu ia vetahi ê, e a farii atoa i To’na here e To’na ti‘aturi ia outou. Te vai ra te mahana, e nehenehe ta outou e titau i te taatoaraa o te mau haamaitairaa o te ohipa misionare !

Aue te nehenehe o taua mau haamaitairaa ra ! I muri a‘e e 51 matahiti faaipoiporaa, ua uihia mai ia‘u e, « Eaha te tuhaa o te oraraa o ta oe e hinaaro e ora faahou na ni‘a iho ? » Aita i haamaoro ta‘u pahonoraa, « Te taime maua o ta‘u vahine e o vau nei a tavini amui ai i roto i te ohipa misionare rahi a te Fatu. » Te na reira atoa ra te parau a te tahi atu misionare faaipoipo: « Na roto i ta maua faaotiraa e haere i te misioni, ua roaa ia maua te puai apî, te mau mana‘o apî, te mau hoa apî, te mau fenua apî, te mau titauraa apî. Ua haafatata te reira ia maua ei tane e ei vahine faaipoipo; hoê â ta maua opuaraa, e ua hoê maua i roto i te ohipa. E te mea faahiahia roa’tu, ua roaa ia maua te mau tupuraa varua apî, eiaha râ te faatuhaaraa i te pae varua. » E te mau taea‘e e te mau tuahine, eiaha tatou e haere i roto i te faatuhaaraa i te pae varua.

Te faatae nei au i te titauraa i te mau episekopo e i te mau peresideni amaa i te ao atoa nei ? E nehenehe anei outou e faatura mai i teie titauraa, e, i roto e ono ava‘e, ia tonohia hoê e aore râ, hau atu mau misionare faaipoipo ia tavini noa’tu eaha ta ratou mau faanahoraa ? Ta outou ohipa rahi oia ïa, o te aniraa i te mau melo paari o ta outou paroita o tei tavini a‘e na i roto i te mau misioni. I roto i ta outou iho mau paroita, e putuputu te hoê episekopo faauruhia i te hoê apooraa taa ê no te feia e tano e no te mau misionare faaipoipo tei tavini a‘e na. A faaite ai tatou i to tatou iteraa papû no te faatusiaraa e no te taviniraa, e faaite mai te Varua ia tatou e, te piiraa no te tavini, e piiraa mau ïa ia « ite i te mau maitai rahi o te mau haamaitairaa a te [Fatu]. »13

Ua faaroo vau i te hoê peresideni tĭtĭ o tei faatupu i te hoê haapiipiiraa na te mau misionare faaipoipo no te faauru ia ratou e tano ei tauturu ia ratou i te faaineineraa no te tavini. E te feia faatere no te autahu‘araa e, a imi ai outou na roto i te pure no te faaitoito i te taviniraa misionare rave tamau, a haamana‘o e, ia piihia te hoê na misionare faaipoipo, aita raua e tauturu noa i te ohipa a te Fatu i roto i te ao nei, te tanu atoa ra râ raua i te huero o te taviniraa i roto i to raua utuafare ia tupu ruperupe no te mau u‘i e tae mai. Te oaoa tamau noa nei au i te faaururaa o to‘u na metua o tei tavini ei na misionare faaipoipo i te fenua Peretane e o tei faaite i te hi‘oraa maita i to raua mau tamarii.

Ia outou na e te mau misionare faaipoipo e, eiaha e ti‘a’i e na to outou episekopo e farerei ia outou no te haereraa e tavini ! A haere atu ia’na ra. A faaite i to outou mau mana‘o. No te taviniraa misionare, te titau mai nei te Fatu ia tatou ia faaite i to tatou mau hinaaro. A na reira ai tatou, e nehenehe tatou e ti‘aturi i taua Varua ra ia muhumuhu ia tatou a titau ai tatou i te hoê piiraa misioni, e e faauruhia te peropheta ia pii ia tatou i te vahi mau i reira tatou e tavini ai.

E rave rahi mau piiraa ! Te vai nei te mau piiraa no te haapii i te evanelia i te feia o tei hiaai i te reira, oia’toa no te feia apî i roto i te Faanahoraa Haapiiraa a te Ekalesia; piiraa no te ohipa i roto i te tautururaa i to te ao nei, i roto i te mau hiero, i roto i te mau pû aamu utuafare, i te mau pû o te misioni, i roto i te mau vahi haamana‘oraa o te ekalesia; piiraa « Ia rave i teie mau mea nei e maitai rahi roa a‘e ta oe e faatupu i to oe na mau taata tupu, e… e faarahi ho‘i i te hanahana no’na o tei riro ei Fatu no oe. »14

A haapa‘o mai na i teie mau hi‘oraa: Ua faaamu te hoê na misionare faaipoipo i Hawaii i te hoê amaa iti 20 melo tae atu 200 e ua faaineine e 70 melo no te haere i te hiero. I Peru, ua imi te tahi na taata faaipoipo i te mau rave‘a ia faataehia te raau e te mau ha‘uti noela na te rahiraa tamarii e 550 i roto i te hoê fare faaearaa tamarii overe. I Cambodge, ua haapii te tahi na taata faaipoipo i te pina haapiiraa institut, e ua faatere i te hoê amaa, e i muri a‘e hoê 10 noa ava‘e, ua rae‘ahia ratou 180 melo.Te tahi atoa na misionare i Rusia tei tauturu i te feia faaapu ia faarahi i ta ratou mau umara putete 11 taime hau atu â i te hoê faaapu tano noa, area te hoê na taata faaipoipo i Philipino ra, ua tauturu ïa raua fatata e 700 rahiraa utufare veve ia ite nahea ia faaamu i te rapiti, e nahea ia tanu i te maa i roto i te aua.. Te hoê na misionare i Pennsylvanie tei tauturu e 60 mau taata i te faaineineraa i ta ratou mau parau tuatapaparaa. Hoê atoa na misionare i Ghana tei tauturu i te ôraa i te apoo pape no te hopoi i te pape na 190.000 taata i roto i te mau oire iti e i te mau vahi faaearaa no te feia tapuni.

Noa’tu eaha te hopearaa o te mau misioni, te feia’toa râ tei tavini, ua horo‘a ïa i te tauturu faito-ore i roto i te hi‘oraa a te Fatu, « E aroha’tu i te tahi pae, ei haapa‘oraa ê ïa. »15 Ua riro te mau misionare faaipoipo ei hoho‘a e ei hi‘oraa maitai no te puai na te mau misionare rave tamau e na te feia faatere o te autahu‘araa e no te mau pŭpŭ tauturu. Te faaite nei au i to‘u aau mehara i teie feia e i te tauasini atu â o te tavini nei i roto i te mau ite paari, ma te horo‘a milioni mau hora i roto i te taviniraa i to ratou taata tupu.

E to‘u mau taea‘e e to‘u mau tuahine, mai te mea ua farii outou i te muhumuhu no te faaŏraa i roto i teie ohipa, noa’tu te ha‘iha‘i o taua mau mana‘o ra, eiaha e faaroaroa i te mahana o to outou piiraa. Teie te taime no te faaineineraa, te taime no te piiraa, te taime no te faatusiaraa, te taime no te opereraa i ta outou mau tao‘a aroha e ta outou mau taleni, e e taime teie no te fariiraa i te mau haamaitairaa a te Atua no outou iho e no to outou utuafare. « Te vai nei te titauraa tamau ia rahi atu â te mau misionare faaipoipo », o ta te peresideni Gordon B. Hinckley ïa i parau.16 Te tere noa ra teie ohipa i mua, ua titauhia râ ia faarahi atu â. E mea ti‘a ia faateitei i te mau faufaa, to tatou paari, e rahi atu â, to tatou faaroo ia farerei i taua hinaaro ra mai te mea e nehenehe ia tatou.

E i ni‘a‘e i te mau mea’ toa, e tumu taa ê tatou i rave ai i te reira. Mai te au i to tatou mau iteraa rau, e nehenehe tatou ia hi‘o ti‘a i muri e ia ite i te mau maitai o to tatou Metua i te Ao ra e ta Ta’na Tamaiti o Iesu Mesia i vaiiho no tatou e no to tatou mau utuafare. Mai ta te hoê taea‘e i parau, « Te hinaaro nei ta‘u vahine e o vau iho nei ia tavini e pae msioni – hoê no to maua mau tamarii tata‘itahi o ta te Atua i horo‘a mai na maua ! » Noa’tu eaha te mau haamaitairaa tei fariihia e tatou tata‘itahi, te faaite papû nei au e, ua farii tatou paato‘a i te haamaitairaa rahi a‘e i te taato‘araa: « Ia aroha mai te Atua [to tatou Metua i te Ao ra] i to te ao, e ua tae roa i te horo‘a mai i Ta’na Tamaiti fanau tahi »,17 e Ta’na Tamaiti, o Iesu Mesia, « e aroha ho‘i to’na i to te ao nei, e ia tae atu ho‘i i to’na horo‘araa i to’na iho ora. »18 Te faaite nei au i te hoê iteraa taa ê e, ua riro Ta’na tusia taraehara ei faaiteraa hopea no taua here ra.

Ei mau melo no Te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei, e tuhaa na tatou ia faaho‘i i To’na here na roto i te faatusiaraa e i te taviniraa, e ia titau i Ta’na mau fafauraa: « E o te tuu atu i to’na ora i raro i roto i ta‘u ohipa, no to‘u nei i‘oa, e ite faahou mai â ïa i te reira, oia te ora mure ore. »19 E ia na reira tatou, o te pure ïa o to‘u aau na roto i te i‘oa o Iesu Mesia, amene.

Te mau nota

  1. « Te mau misionare faaipoipo: E taime no te tavini », Liahona, Tiurai 2001, 28.

  2. A hi‘o Liahona, Tiurai 2001, 28

  3. Alama 30:8.

  4. Mose 6:33.

  5. Etera 12:12, haapapûraa apitihia’tu.

  6. Mosia 8:18.

  7. PH&PF 1:21, 23.

  8. PH&PF 118:3.

  9. A hi‘o PH&PF 31:1-2, 5.

  10. « E pee au ia Oe », Te mau Himene, no. 165.

  11. Ioane 12:26.

  12. Mataio 6:32; 3 Nephi 13:32.

  13. « Ma‘itihia e te Atua ra », Te mau Himene, no. 152.

  14. PH&PF 81:4.

  15. Iuda 1:22.

  16. « I te mau episekopo o te Ekalesia », Haapiipiiraa na te feia faatere o te ao nei, 19 no tiunu 2004, 27.

  17. Ioane 3:16.

  18. 2 Nephi 26:24.

  19. PH&PF 98:13.