2005
Eaha te huru atuaraa rahi a‘e o ta tatou i ite na: Te huru hoaraa o te Mesia
Me 2005


Eaha te huru atuaraa rahi a‘e o ta tatou i ite na: Te huru hoaraa o te Mesia

Ua ite te Atua i te hinaaro o Ta’na mau tamarii, e e mea pinepine Oia i te haa na roto ia tatou, ma te muhumuhu mai ia tatou ia tauturu te tahi i te tahi.

Tau hebedoma i ma‘iri a‘e nei, ua haere atu maua ta‘u tane i te hiero. A tomo atu ai maua, ua fariihia mai maua e te hoê taata rave ohipa, e hoa no ta maua paroita. Ua tupu i roto i teie fariiraa, te hoê ohipa taa ê. Te haamana‘o nei au, ua farerei mai, e ua fariihia maua e rave rahi taime e te mau taata e rave rahi o ta maua i matau: te mau hoa o ta maua paroita, mau hoa o to maua oire, mau tane e mau vahine o tei tavini na i roto e rave rahi mau piiraa. Te taata hopea ta maua i farerei o te hoê ïa vahine apî aita vau e haamana‘o faahou ra ia’na. E mea haviti roa oia e ia haamata oia i te paraparau, i reira vau i haamana‘o ai ia’na: Robin, hoê o te mau tamahine apî i roto i ta‘u piha no te Tarona i te taime matamua a riro ai au ei peresideni no te Feia Apî. A farerei ai au ia’na, ua faahiti maua i te mau haamana‘oraa e i te faati‘araa i te mau mea i tupu, e ua parau oia ia‘u e, e auraa rahi to te reira taime ia’ na. Oia’ toa ia‘u nei.

Ua vaiiho atu vau i te hiero ma te apeehia e taua maitai ra, ma te haro‘aro‘a i te faufaa rahi o te mau hoa i roto i to‘u nei oraraa. Ua faauru te Fatu i to‘u varua i tera taime e tera taime e faahou â, e e mea pinepine, ua ite au i Ta’na faaururaa na roto i te rima o te mau hoa.

A toru ahuru ma va‘u matahiti i ma‘iri a‘e nei i teie iho â ava‘e, no faaipoipo-noa-hia maira maua, ua tere atu maua o Dean e farerei i to‘u na metua i New Mexique. I reira, ua afa‘i to‘u Papa ia maua e haamata‘ita‘i haere i te mau mou‘a i te tuhaa apato‘erau o taua hau ra. I te avatea, ua farerei matou i te hoê pereoo i te hiti purumu, ua puta te huira. E ua parau te taata faahoro i to‘u Papa e, ua puta atoa te huira taui e e mea ti‘a ia’na ia haere i te oire fatata mai no te tata‘i i to’na na huira. I to to‘u Papa hi‘oraa i roto i to ratou pereoo, tei reira te utuafare paato‘a, na ô atura i teie taata, « Eita oe e nehenehe e haere i te oire e pô roa oe e tapae mai ai. Ahiri, hoê â to oe numera huira e to‘u. A rave atu to‘u e ia ho‘i mai oe i Albuquerque nei, a faaho‘i mai ai. »

Ma te maere rahi, pahono maira taua taata ra, « Aita ho‘i oe i matau ia‘u. »

Pahono atura to‘u Papa e, « E taata parau-ti‘a oe, e ere anei ? E faaho‘i mai oe i to‘u huira. »

Tau hebedoma i ma‘iri a‘e nei, ui atura vau i to‘u Papa no teie huira. Faaite maira oia e, ua faaho‘i-hia mai.

E 90 matahiti to to‘u Papa i teie nei, e te hahaere noa ra oia i tera vahi e tera vahi. Te rahiraa taata o to’na matahiti nei, e farii ïa i ta ratou maa i ni‘a i to ratou pereoo tura‘i, to‘u râ Papa e hopoi ïa oia i te maa na te feia « paari » . E haere pinepine oia e farerei i to’na mau hoa i ni‘a i to ratou mau ro‘i ma‘i e aore râ, tei pohe. E haere oia e tauturu i te Rotari club a tamâ-haere ai ratou. A feruri ai au i te oraraa o to‘u Papa e i ta’na mau ohipa, ua puta mai ia‘u te hoê parau a te peresideni Boyd K. Packer i te na ô raa ê: « E mea itoito roa oia i roto i te evanelia » (« Te tau ruhiruhia », Liahona, me 2003, 82). To’na oraraa, ia au i ta te himene e parau nei e, ua faauru papû to’na oraraa, e na roto i te utuuturaa, ua faufaahia te taato‘araa (hi‘o « Each Life That Touches Ours for Good », Hymns, no. 293) Ua maramarama to‘u papa i te auraa no te faahoaraa.

Ei peresideniraa no te Sotaiete Tauturu, e faaroo tatou i te tahi taime i te mau vahine ia parau e, aita ratou e ite nei i te here o te Fatu. E nehenehe paha ratou e ite i To’na here ahiri ratou e imi i To’na rima tauturu i roto i te mau ohipa a te feia o te utuutu nei ia ratou. E riro paha e, e melo noa no ta ratou amaa e aore râ, paroita, e hoa tapiri e aore râ, te hoê taata mataro-ore-hia o te haamaitai ia ratou e o te faaite i te here o te Mesia. Ua haapii mai Elder Henry B. Eyring ia tatou e : « Ua piihia outou no te mono i te Faaora. E riro to outou reo no te faaite-papû-raa mai To’na atoa ra reo, to outou rima no te amo mai To’na atoa ra rima » (« A ti‘a i ni‘a i to oe piiraa », Liahona, novema 2002, 76). Mai te mea e nehenehe tatou e faateitei ia vetahi ê na roto i te i‘oa o te Mesia, e faateitei-atoa-hia ïa tatou.

Te haere nei te hoê orometua hahaere o ta‘u i matau i ta’na hahaereraa i te mau ava‘e atoa i te hoê vahine ‘ivi. Hau atu i te hahaereraa, e hi‘opo‘a oia i te matini faato‘eto‘e e i te tĭtĭ‘a o ta’na matini haave‘ave‘araa. E ere anei tera i te here o te Atua e aore râ, i te here o te hoê orometua hahaere ? Te pahonoraa oia ïa, na mea toopiti atoa ra.

Eaha te tao‘a rahi a‘e o ta‘u e nehenehe e horo‘a,

Eaha te maitai hau a‘e o ta tatou i ite na

I te faahoaraa o te Mesia e na roto i te mau maitai

E haapuaihia’i to tatou faaroo, no te haafaufaaraa i to tatou mau mahana.

(Hymns, no. 293)

Ua haamaitaihia na vau i roto i to‘u oraraa i te huru hoaraa o te Mesia – na te mau hoa o to‘u vai apîraa e tae noa’tu i te feia e rave rahi o tei haamaitai i to‘u utuafare o te mau paroita atoa o ta‘u i noho na. To ratou faaroo e ta ratou mau fafauraa i te evanelia a Iesu Mesia, ta ratou taviniraa, ta ratou mau a‘oraa paari e te maitai, ua haafaufaa te reira i to matou oraraa. E mea taa ê au i te tahi o to‘u hoa e aita matou e farii i te mau mea’toa. E riri matou i te tahi taime. Area râ, e farii te faahoaraa i te mau taa-ê-raa, inaha, e paturu te reira ia ratou. E mea here na‘u ia hahaere i te mau tĭtĭ e te huru rau o te feia e to ratou mau auraa e i to ratou mau aamu, matahiti e to ratou hiro‘a tumu.

Ua ite na vau i te hoê faito taa ê o te auhoaraa a tavini ai au e o te mau tuahine Parkin e Pingree e te tahi atu mau vahine i roto i te mau peresideniraa no te mau pŭpŭ tauturu. E mau vahine maitai teie. Ua here au ia ratou. I to matou amuiraa e toru matahiti, ua mataro maitai teie mau tuahine here o te Peresideni ia‘u. Ua ite ratou i to‘u faaroo e i to‘u iteraa papû, ua ite atoa râ ratou i to‘u mau ahoaho e to‘u mau pe‘ape‘a. E ite ratou e, ua rohirohi au i muri mai i te hoê tere haapiipiiraa e aita vau i tamărû i to‘u rohirohi. Area râ, e ite au i to ratou here e i to ratou faaoroma‘i e ua ite au e te mana‘o ra ratou ia‘u e te hinaaro nei ratou ia maitai atoa vau. Na to ratou mau iteraa papû e ta ratou mau pure e faaitoito ia‘u. Na to ratou ataata e faaanaana i to‘u mau mahana. I roto i te mau mea’toa, e mau tuahine ana‘e matou.

Ua ŭ atoa vau i teie mau iteraa i roto i to‘u iho utuafare. Ua roohia to‘u tuahine i te ma‘i mariri ai taata i teie mau ava‘e i ma‘iri. Aita matou e ora tapiri nei area râ, na te niuniu e haafatata mai ia’na. Ua horo‘a matou i to matou here, ta matou mau pure, te mau haamana‘oraa e te mau iteraa papû a ‘aro ai oia i teie ‘ati. E hoa herehia teie nei tuahine oia’toa to‘u mau taea‘e, ta‘u tane, ta‘u mau tamarii e to‘u mau mootua (noa’tu te maniania no teie mau mootua).

I roto i te mau matahiti matamua o te faaho‘i-faahou-raa mai, ua putuputu te mau melo apî no te faatupu ia « Ziona. » E vahi e e tumu to Ziona – te varua hoê. Aita paha tatou e amui-faahou nei mai te reira te huru. Ua riro ta tatou mau amaa e mau paroita ei Ziona. Area râ, e hopoi atu ratou i te varua i Ziona mai te mea ana‘e e, e tau‘a te mau melo te tahi i te tahi. E mea oto ia faaroo tatou i te tahi mau tuahine e te mau tane, tei tarapape te aau e ua faatea na roto i te tahi mau melo o te Ekalesia. Mai te mea tei te tahi na pae e piti nei outou e aore râ – te taata hara e aore râ, o tei haamauiuihia – a imi i te faaoreraa hara; a imi i ta outou tuhaa i roto i teie fifi. A haamana‘o e ua pohe te Mesia no tatou: «Te parau atu nei au ia outou ia tahoê; e mai te mea aita outou e riro ei hoê ra, e ere ho‘i outou no‘u nei » (PH&PF 38:27).

Ua paraparau vau i te hoê vahine o tei ui ia‘u no Iosepha Semita. Ua feaa oia no ni‘a i to’na piiraa e ta’na misioni. A paraparau ai au ia’na, puta maira ia‘u te mau parau a te Fatu ia Olive Kaudere : « A ti‘a noa mai i pihai iho i ta‘u tavini ia Iosepha ma te tuutuu-ore » (PH&PF 6:18). Te ti‘aturi nei au e, i taua mahana ra, e i te mau taime atoa o to‘u nei oraraa, e parauhia no‘u e, « Ua ti‘a oia i pihai iho ia Iosepha. » Te hinaaro nei au ia riro vau ei hoa no’na.

Ua riro Iosepha Semita iho ei hoa rahi no te mau taata e rave rahi. Teie ta’na i parau, « Ua riro te faahoaraa ei mau parau tumu faufaa na te ‘Momoni’; [ua faaauhia] no te orure i te hau e no te taui i te ao nei, e no te faaore i te mau tama‘i e te mau arepurepuraa e ia faariro i te mau taata ei hoa e ei mau taea‘e » (History of the Church, 5:517).

Inaha râ, ua ite oia e, te faahoaraa ua hau atu ïa i te hoê oti‘a. Ua faaroo oia i te hoê mahana e, ua taninahia te fare o te hoê taea‘e e te mau enemi. I to te mau melo no te Ekalesia parauraa e, ua oto ratou no’na, ua iriti maira te peropheta i te moni na roto mai i to’na pute e parau atura, « ua oto atoa vau no teie taea‘e no na moni e pae tara Marite. Eaha te rahi… o to outou oto [no’na] ? » (i roto Hyrum L. Andrus and Helen Mae Andrus, comps., They Knew the Prophet [1974], api 150).

Ua faaite anei outou i te faahoaraa mai ta te peropheta Iosepha i rave ? E huri anei tatou i to tatou mau mana‘o maitai i roto i te tautururaa ? Ua ite te Atua i te mau hinaaro o Ta’na mau tamarii, e te ohipa nei Oia na roto atu ia tatou, ma te muhumuhu mai ia tatou ia tauturu te tahi i te tahi. Ia ohipa tatou i ni‘a i taua mau muhumuhu-raa ra, te ti‘a ra ïa tatou i ni‘a i te hoê vahi mo‘a, oi horo‘ahia te taviniraa ia tatou ia rave ei ti‘a no te Atua i te pahonoraa i te hoê pure.

E te mau taea‘e e te mau tuahine, mai te mea e faahoa tatou i te peropheta Iosepha, e hoa atoa ïa tatou no te Faaora. Te ora ra anei tatou i te oraraa o te poro i te « pure na roto i te i‘oa o te Faaora » ? (hi’o Hymns, no. 293). Ua na reira Iosepha Semita, e i teie matahiti a faahanahana’ i tatou i te taata o tei faaŏ i roto i te tau tuuraa no te îraa o te mau tau, e mea ti‘a ia tatou ia haamana‘o eiaha noa i to’na faahoaraa i te mau taata atoa, i to’na atoa râ faahoaraa e to’na haamo‘araa i te Fatu. Ua parau te peropheta e: « E tamata vau ia manuïa i ni‘a i to‘u huru ma te ite e, o te Atua to‘u hoa. E i roto Ia’na vau e ite ai i te tamahanahanaraa » (The Personal Writings of Joseph Smith, haaputuhia e Dean C. Jessee [1984], 239; ua faaafarohia te papa‘iraa e te vitivitiraa).

E mea ti‘a ia ite tatou e, e mea ti‘a ia faahoa tatou i to tatou Metua i te Ao ra e i Ta’na Tamaiti, o Iesu Mesia. Ua parau mai te Faaora ma te here ia tatou e, « E parau vau ia outou ei mau hoa, no te mea e mau hoa ho‘i outou na‘u » (PH&PF 93:45). To’na hinaaro rahi no tatou, To’na mau taea‘e e To’na mau tuahine, ia faaho‘i ia tatou i to tatou Metua ra. E e mea ohie roa te e‘a: te faarahiraa i roto i to tatou oraraa te faito teitei roa‘e e roaa ia tatou, te mau huru maitai e te mau taipe o te Mesia. Te haapa‘oraa i Ta’na mau faaue e ia rave i Ta’na ohipa e i To’na mau hinaaro.

A feruri ai au i te mahana i fariihia’i au i roto i te hiero e te mau taata o ta‘u i here, te feruri nei au i to tatou mau oraraa ia haamaitai-atoa-hia mai te reira. Te ite nei au i te hoê here mai te here mâ o te Mesia – te aroha o tei faaî i to tatou aau. Te ite nei au i te mau paroita te mau amaa, i reira te mau hoa e rave rau matahiti i te ti‘a-amui-raa e i te faahoho‘araa i to ratou oraraa i ni‘a i te mau haapiiraa a Iesu Mesia.

Te faaite nei au i to‘u iteraa papû i teie mahana e, te ora nei te Mesia. Te haamauruuru nei au Ia’na. Te pure nei au ia riro tamau noa Oia ei hoa no‘u e a na reira‘i au, e riro ïa vau ei hoa no outou atoa. Na roto i te i‘oa o Iesu Mesia, amene.