2005
Ha‘uti moni
Me 2005


Ha‘uti moni

Mai te mea e, aitâ outou i ô atura i roto i te ha‘uti poker, e aore ra, i te tahi atu huru ha‘uti moni, eiaha e haamata. Mai te mea e, tei roto outou i te reira ohipa, a tatara mai ia outou i teie nei, e nehenehe â ta outou e na reira.

E au mau taea‘e here e, mea nehenehe roa ta tatou rururaa. Te hinaaro nei au e haamana i te mau mea atoa tei faahitihia e ia horo‘a atu i ta‘u haamaitairaa i ni‘a ia outou.

A tahi, te hinaaro nei au e parau atu i te tahi parau rii no ni‘a i te feia ta tatou i paturu iho nei i teie avatea ei mau melo no na Pŭpŭ o te Hitu Ahuru.

Ua papû roa ia‘u e, e rave rahi hanere taea‘e ti‘amâ e te aravihi e vai nei no te tavini ei mau ti‘a faatere rahi no te Ekalesia. Te ite nei matou ia ratou i te mau vahi atoa. Ratou tei paturuhia i teie mahana, ua ma‘itihia ïa no te amo i te tahi mau hopoi‘a taa ê, I te rahiraa o te taime, e titauhia te faatusiaraa, o te horo‘ahia ma te aau tae.

I roto i te feia tei paturuhia, mai ta outou i ite, te vai ra ta‘u tamaiti e 63 matahiti. Te haapapû nei au e, aita vau i tuu i to’na i‘oa. Na te tahi pu‘eraa i tuu mai, e e mana to ratou no te rave i te reira. E mea fifi ia‘u te parau no te pae-tahi-raa i te fetii. Mai tei parauhia e te mau auvaha ture, aita vau faao ia‘u i roto i te ma‘itiraa. Tera râ, te ti‘aturi nei au e, ua ti‘amâ oia e te vai atoa ra to’na ite. A tahi roa, e metua vahine faahiahia e te nehenehe to’na. Ua hinaaro atoa ho‘i au e haapoupou i to’na metua tane.

Te parau nei au i teie mau mea no te mea, e mea fifi roa ia‘u te parau no te pae-tahi-raa i te fetii. Eiaha outou e faahapa ia’na no to’na taamuraa i ni‘a ia‘u. Aita ta’na hoê rave‘a.

I teie nei, e haere tatou i ni‘a i te tumu parau ta‘u e hinaaro nei e paraparau atu i teie pô. Te na reira nei au ei pahonoraa i te tahi mau uiraa tei faataehia mai ia‘u nei no ni‘a i te ti‘araa o te Ekalesia i ni‘a i te hoê ohipa o te riro nei ei ohipa matauhia i rotopu ia tatou, i roto ihoa râ i ta tatou feia apî. Te parau ïa no te ha‘utiraa moni i roto i te rauraa o to’na mau huru.

Te faati‘ahia ra te aamu e, i te hoê Sabati, o Calvin Coolidge, tei riro na ei Peresideni no te Hau Marite i te hoê taime, e e taata paraparau ore, ua ho‘i mai oia na te pureraa. Ua ui atu ta’na vahine ia’na e, eaha ta te orometua i haapii. Pahono maira oia e, « Hara. » « Eaha ta’na i parau ? » ta’na ïa i ui faahou atu. « Te pato‘i nei oia i te reira », ta’na ïa pahonoraa poto.

Te mana‘o nei au e, e nehenehe ta‘u e pahono i te uiraa no ni‘a i te ha‘utiraa moni, i roto i to’na mau huru e rave rahi, mai teie atoa te poto. Te pato‘i nei tatou i te reira.

Fatata tei te mau vahi atoa te ha‘utiraa moni e te tupu nei i te rahi Te ha‘uti nei te taaa i te Poker. Te parie nei i roto i te faahororaa puaahorofenua e te faahororaa uri. Te ha‘uti nei i te huira e i te taviriraa. Te putuputu nei ratou no te ha‘uti i roto i te fare inuraa, te fare arearearaa, te casinos, e, te mea pinepine roa’tu, i roto i to ratou iho fare. E rave rahi te ore e nehenehe e faaru‘e faahou i te reira peu. E riro roa ei tîtî no taua mea ra. I te rahiraa o te taime, e haere roa’tu na ni‘a i te tahi atu mau peu e te tahi mau ohipa ino roa.

E e rave rahi o ratou o tei rave i teie ohipa, aita e moni no te hoo mai i te reira. I te rahiraa o te taime, e ere roa te vahine e te mau tamarii i te moni.

Te ha‘uti Poker, ia au i to’na i‘oa, te riro nei te reira ei ha‘uti rahi i roto i te fare haapiiraa tuarua e i roto roa’toa i te fare haapiiraa tuatahi.

Te tai‘o atu nei au ia outou i te hoê parau pia no roto i te ve‘a New York Times :5

« No Michael Sandberg, ua haamata te reira i te tahi tau matahiti i ma‘iri a‘e nei, na roto i te mau ha‘uti e pae toata e te ahuru toata, i rotopu i te mau hoa.

« Te parau ra ona e, « tera râ, i te matahi i ma‘iri a‘e nei, ua riro mai te reira ei imiraa moni rahi e 7 numera e ei rave‘a atoa no te haapaeraa i te haapiiraa iriti ture.

« E 22 matahiti to Sandberg, to’na pauraa taime tei roto ïa ia Princeton, i reira ho‘i oia e haapii ai i te ohipa politita, e ia Atlantic City, i reira ho‘i oia e ha‘uti ai i te Poker e te moni tuu rahi….

« Ua riro te hi‘oraa o Sanberg ei faaiteraa papû no te tauiraa o te huru o te pereraa moni i roto i te mau fare hapiiraa tuarua. Te parau nei Sanberg i te reira, te haruru rahi, tei haapararehia na roto i te haruraa au‘a no te Poker na roto i te afata teata e na roto atoa i te mau ha‘uti poker i ni‘a i te itenati.

« Te parau nei te feia aravihi e, ua ite-papû-hia te roo rahi o te ha‘utiraa moni i roto i te mau fare haapiiraa tuatoru. I te ava‘e titema ra, ua faatupu te hoê pŭpŭ tamahine i Columbia University i ta’na ha‘utiraa poker matamua, e 80 rahiraa taata, ma te aufau $10 no te tomo i roto, te faito raro roa no te ha‘uti, area te University no North Carolina, ua faatere atoa ïa oia i ta’na ha‘utiraa 175 taata i te ava‘e atopa ra. Ua î roa na ha‘utiraa e piti nei e te vaira te tia’i noa ra. I te University no Pennsylvania, te faaarahia nei te mau ha‘utiraa taa ê i te mau pô atoa i roto i te hoê tabula imere no te fare haapiiraa » (Jonathan Cheng, « Poker Is Major College Craze », i roto Deseret Morning News, 14 no mati 2005, api A2).

Te tupu atoa nei te reira ohipa i Utaha nei.

Teie ta te hoê metua vahine i papa‘i mai ia‘u :

« Ta‘u tamaiti 19 matahiti, te ha‘uti nei oia i te poker i ni‘a i te itenati, e aita roa’tu te mau taata no te itenati e tau‘a mai nei e, aita to’na matahiti i ti‘ahia i te 21. Hoê noa mea e titauhia ia oe, maori râ, ia vai ta oe afata moni i te fare moni e te moni i roto. Fatata hoê matahiti papû to’na ha‘utiraa i teie nei. E ohipa ta’na na mua a‘e nei, ua faaru‘e râ oia, no te mea, ua riro roa oia ei tîtî no te itenati e te ha‘uti moni poker e tae roa mai i teie nei. Te faao atoa nei oia ia’na i roto i te mau tata‘uraa poker i te mau taime atoa, e mai te mea e, e upootia oia, te reira ta’na moni no te hoo i te mau mea ta’na e hinaaro. Ta’na noa ohipa, maori râ, te parahi-noa-raa e te ha‘utiraa i ni‘a i te itenati. »

Ua faaitehia mai ia‘u e, o Utaha ana‘e e o Hawaii na tuhaa fenua Marite tei ore i faati‘amâ i te mau huru taviriraa e te ha‘utiraa moni atoa. I roto i te rata ta‘u i farii no roto mai i te mau melo o te Ekalesia, te papû maitai ra e, te tahi mau feia apî ta tatou, te haamata nei ratou na roto i te ha‘uti poker. E matau ratou i te farii i te hoê mea ma te aufau ore, e i muri iho, e tere atu ratou i rapae au i te tuhaa fenua i te vahi e nehenehe ta ratou e ha‘uti i te ha‘uti moni ma te ti‘amâ.

Ua papa‘i mai te hoê taata ia‘u i te rata ma te parau mai e, « Te ite nei au i taua ino ra ia haere noa i te rahi i roto i te oraraa i teie mau taime nei. Tei roto roa i te afata teata. I ni‘a ia ESPN, te vai ra te haruraa aito no te ha‘uti poker. »

Te parau ra â oia e, « Ua ani mai te hoê hoa to maua ia faao ta‘u tane i roto i te haruraa au‘a no te poker, e roaa te moni. Te parau ra to’na hoa e, ‘e ere teie i te ha‘uti moni. E haere noa ta oe moni i roto i te pu‘e‘a, e te taata e upootia, na’na te pu‘e‘a. »

E ha‘uti moni anei teie ? Oia ïa, e ha‘uti moni. Te ha‘uti moni, o te hoê ïa faanahoraa o te rave i te moni ma te ore e horo‘a i te hoê faaho‘iraa maitai, i te tauhaa anei, e aore ra, i te ohipa.

I teie nei, ua rahi roa te ha‘utiraa moni loterie i to tatou nei fenua. I te hoê taime, ua opani te ture i te reira. I teie mahana, te ravehia nei te reira ei rave‘a imiraa faufaa.

Tau 20 matahiti i ma‘iri a‘e nei, i roto i te hoê amuiraa, ua parau vau e: « Ua maraa puai te hinaaro ha‘uti moni i te taime a faaara ai te tuhaa fenua no New York e, e toru titeti rê o te vahi e 41 mirioni tara marite. Ua apapa a‘era te taata no te hoo mai i te titeti. Ua roaa te hoê titeti rê i te mau rave ohipa no te fare hamaniraa tauhaa, e 21 rahiraa o ratou, e te vai atoa ra e 778 feia rê ti‘araa piti, e 113,000 tei farii i te tahi tino moni na’ina’i. Mea maitai roa.

« Tera râ, te vai atoa ra e 35,998,956 taata pau, tei aufau ia fana‘o atoa ratou, e aita i farii i te hoê noa a‘e mea » (i roto Conference Report, atopa 1985, 67;e aore ra, Ensign, novema 1985, 52).

Te vai ra te tahi mau tuhaa fenua no Marite tei tuu i te tute teimaha i ni‘a i te mau fare ha‘utiraa moni, ei rave‘a imiraa faufaa. E mea ti‘a atoa ho‘i i te taiete iho e faatere ra i te reira ohipa, ia apî atoa. I muri iho te vai ra te taata tei tano te titeti. Te tahi atu mau taata paatoa tei hoo atoa i te titeti, e paa ïa ta ratou.

Te oaoa nei au i te mea e, i to te Fatu haamauraa i teie Ekalesia, ua horo‘a mai Oia ia tatou i te ture no te tuhaa ahuru. I te hoê taime, ua paraparau vau i te hoê ti‘a faatere no te hoê ekalesia, mai te mea ra e, no roto mai te tahi tuhaa o ta ratou faufaa i te ha‘uti Bingo. Na ô atura vau i teie taata e, « Aita anei outou i feruri i te tuhaa ahuru ei imiraa faufaa no ta outou Ekalesia ? » Pahono mai nei oia e, « Oia, e hinaaro rahi to‘u ia haapa‘o atoa matou i te reira raveraa, eiaha râ i te ha‘utiraa i te Bingo. Aita râ vau e ti‘aturi nei e, e tupu te reira tauiraa, a ora noa ai au. »

Ua iritihia te mau casinos i roto i te mau vahi faaearaa initia ei rave‘a no te parururaa i te moni a te feia e moni ta ratou. Te upootia ra te tahi pae iti, te rahiraa râ o te pau ra. E mea ti‘a ia ratou ia pau ia nehenehe ho‘i te tahi pae iti ia upootia, e ia nehenehe ho‘i te fare ha‘utiraa ia apî.

Aita i maoro a‘e nei, te parau ra te hoê taure‘are‘a to tatou, « Aufau oe e 5 tara marite no te mata‘ita‘i i te hoho‘a teata; aufau oe e 5 tara marite no te ha‘uti i te poker, hoê â huru. »

E ere hoê â huru. I roto i te hoê faanahoraa, e farii oe i te mea o ta oe i aufau; i roto i te tahi atu faanahoraa, hoê noa iho taata te farii i te tano, e te tahi pu‘eraa ra, e paa ïa.

Ua itehia e, ia ha‘uti te hoê taata i te poker, e nehenehe te reira e arata‘i ia’na i te tîtîraa o te ha‘uti moni.

Mai te omuaraa mai o teie Ekalesia i opanihia ai te ha‘utiraa moni

I te matahiti 1842, te faaite ra Iosepha Semita i te huru o te oraraa o te Feia Mo‘a i Missouri. Te na ô ra oia e: « Mea rahi te fenua ta matou i hoo mai, ua auhune ta matou mau fare faaapu, e ua itehia te hau e te oaoa i roto i to matou utuafare, e i ô te mau taata atoa e haati ra ia matou; Tera râ, no te mea ho‘i e, aita matou e nehenehe e amui atu i to matou mau taata e haati ra ia matou… i roto i ta ratou mau arearearaa i te maororaa pô, ta ratou ofatiraa i te Sabati, ta ratou faatitiau‘araa puaahorofenua, e te ha‘utiraa moni, ua haamata ratou i te tahitohito mai ia matou, i muri iho, ua hamani ino mai, e i te faahopearaa, ua putuputu te hoê pŭpŭ taata iino e ua tanina i to matou mau fare i te auahi, ua parai i te tâ e te huruhuru manu e ua hui i te taura i ni‘a i te tahi mau taea‘e e rave rahi, e i te faahopearaa, ma te haafaufaa ore i te ture, te parau ti‘a e te huru o te taata, ua tiahi ia ratou i rapae i to ratou fare » (i roto James R. Clark, haaputuhia, Messages of the First Presidency of The Church of Jesus Christ of Latter-day Saints, 6 buka [1965-75], 1:139).

Teie ta Brigham Young i parau i te ava‘e Atopa no te matahiti 1844, no ni‘a ia Navu: « Te hinaaro nei matou e faaore i te mau fare hooraa ava atoa, te mau fare pereraa moni, e te taatoaraa o te tahi atu mau fare e aore ra, mau ohipa tano ore i rotopu ia tatou nei, e ia opani roa i te inuraa ava e aore ra, i te mau peu ha‘iriiri i teie nei vahi » (i roto Messages of the First Presidency, 1:242).

Ua paraparau tamau mai te mau Peresideni o te Ekalesia, e te mau tauturu i roto i te Peresideni, i teie mau ino. O George Q. Cannon, tauturu i raro a‘e e toru Peresideni o te Ekalesia, tei parau e: « Ua rau te mau ino i roto i te ao nei e ti‘a i te feia apî ia paruruhia. Te hoê o te reira mau ino, o te pereraa moni ïa. Ua rau te huru hoho‘a o teie ino, tera râ, e mea ino ana‘e pauroa te reira, eiaha roa ho‘i te taata e rave noa’tu i te reira » (Gospel Truth: Discourses and Writings of President George Q. Cannon, ma‘itihia e Jerreld L. Newquist, 2 buka [1974], 2:223).

Te parau ra te peresideni Joseph F. Smith: « Aita te Ekalesia e farii i te ohipa pere moni, te faahapa u‘ana nei râ oia i te reira mai te hoê hape i te pae morare, e te tai‘o atoa nei te Ekalesia i roto i te pereraa moni, te mau huru ha‘uti atoa no te tano, e te mau loterie, e aita oia e mauruuru i to’na mau melo o te tomo atu i roto i te reira mau mea » (« Editor’s Table », Improvement Era, atete 1908, 807).

Ua a‘o mai te peresideni Heber J. Grant e: « I pato‘i na te Ekalesia, e te pato‘i papû nei â oia i te pere moni i roto i to’na mau huru faito atoa. Te pato‘i nei oia i te mau huru ha‘uti atoa no te tano, no te faaoaoa, e aore ra, te mau ohipa atoa mai te reira te huru, o te rave i te moni a vetahi ê, ma te faaho‘i ore i te hoê mea no te reira moni i ravehia mai. Te pato‘i ato nei oia i te mau ohipa atoa o te… haafaufaa ore, e aore ra, o te faaino i te ture morare teitei,tei haapa‘o tamau-maite-hia e te mau melo o te Ekalesia, e te rahiraa o to tatou mau taata » (i roto Messages of the First Presidency, 5:245).

Te parau ra te peresideni Spencer W. Kimball e: « Mai te omuaraa mai â to tatou haapii-raa-hia ia pato‘i i te pereraa moni i roto i to’na mau huru faito atoa. Noa’tu e, ua rê e aore ra ua pau te hoê taata, e tupu mai te mana‘o i roto ia’na, ia farii i te hoê mea ma te aufau ore, ma te ohipa ore, ma te aufau ore i te taatoaraa o te moni i titauhia » (in Conference Report, Apr. 1975, 6 ; or Ensign, me 1975, 4).

I te matahiti 1987, o Elder Dallin H. Oaks tei vauvau mai i te hoê a‘oraa nehenehe no ni‘a i teie tumu parau, i te fare haapiiraa no Ricks College. Te upoo parau maori râ, « Pere moni-E hape morare, e ere i te faotiraa paari i te pae poritita » (hi‘o Ensign, June 1987, 69-75).

I teie mau parau faaiteraa i te ti‘araa o te Ekalesia, te amui atoa’tu nei au i ta‘u iho. Te tomoraa i roto i te hoê ha‘uti no te imi i te tano, ia hi‘ohia’tu, mai te huru ra e, e mea arearea roa e te fifi ore. Tera râ, te vai ra i roto i te reira, te hoê puai rahi o te itehia i ni‘a i te mata o te feia e ha‘uti ra. E i roto i te mau huru atoa e rave rahi, ia hi‘ohia’tu, e ere i te ohipa ino, e nehenehe râ teie ohipa e arata‘i atu i te taata i roto i te tîtîraa. I pato‘i na te Ekalesia, e te pato‘i nei â oia i teie nei ohipa. Mai te mea e, aitâ outou i ô atura i roto i te mau ha‘uti poker, e aore ra, i te tahi atu huru ha‘uti pere moni, eiaha e haamata. Mai te mea e, tei roto outou, a faaru‘e atu ïa i te reira i teie nei, e nehenehe â ta outou e na reira.

Te vai ra te mau rave‘a maitai atu no te haapau i te taime. Te vai ra te mau ma‘imiraa maitai atu no te faaohipa i te hinaaro e te puai. Te vai ra te mau buka nehenehe roa no te tai‘o. Eita roa’tu ta tatou tai‘oraa e rahi roa. Te vai ra te mau himene e ti‘a ia haapii e ia oaoa. Te vai ra te oaoaraa no te amuiraa – i roto i te ohipa ori, te orihaereraa, te taataahiraa i te pereoo, e aore ra, te tahi atu mau mea, e nehenehe i te tamaroa e te tamahine e fana‘o i te auhoaraa te tahi e te tahi.

I tai‘o iho nei au i te hoê buka apî, aita i maoro a‘enei te nene‘i-raa-hia na te Ve‘a no Oxford University, tei riro ei buka auroahia e to tatou mau taata. Tei roto i reira te hoê tuatapaparaa tei ravehia e te mau melo no te University of North Carolina i Chapel Hill. E tuatapaparaa te reira no ni‘a i te oraraa faaroo e te oraraa varua o te mau taure‘are‘a marite. Te feia tei rave i teie tuatapaparaa, ua uiui ratou i te feia apî no te mau haapa‘oraa e te mau hiro‘a tumu rau (A hi‘o Christian Smith e Melinda Lundquist Denton, Soul Searching: The Religious and Spiritual Lives of American Teenagers [2005]).

Ua faaoti to ratou mana‘o e, e mea ite a‘e to tatou mau feia apî i te parau no ta ratou haapa‘oraa, e mea haapa‘o a‘e ratou i te reira, e mea haapa‘o a‘e ratou i te mau haapiiraa no ni‘a i te mau peu sotiare i te tahi atu mau feia apî.

Te parau ra te hoê taata tuatapapa e: « Mea titau rahi te Ekalesia i to’na feia apî, e… i te rahiraa o te taime, te fariihia ra te reira. » (i roto Elaine Jarvik, « LDS Teens Rank Tops in Living Their Faith », Deseret News. mati 15, 2005, p. A3).

Ua itehia e, e nehenehe i to tatou mau feia apî ia tape‘a i te huru haapa‘oraa faaroo mai to to ratou mau metua atoa, e ia haere i te pureraa hoê taime i te hepetoma, ia faaite i to ratou faaroo ia vetahi ê, ia haapae i te maa, e aore ra, te tahi atu huru haamo‘eraa ia ratou iho, e te iti te mana‘o feaa no ni‘a i ta ratou haapa‘oraa faaroo.

Te parau atoa ra te afa‘ifa‘i parau no taua tuatapaparaa ra, i te parau no ta tatou mau feia apî i te ti‘araa i ni‘a i te po‘ipo‘i roa no te haere i te séminaire. « E mea fifi roa ia ti‘a i ni‘a i te po‘ipo‘i roa », te na reira ra te hoê tamarii haere séminaire. « Tera râ, e haamaitairaa te roaa mai na roto i te raveraa i te reira. E rave‘a maitai roa te reira no te haamata i te hoê mahana. »

Te faaite ra te taata tuatapapa e, e ere te taatoaraa o te feia apî te mea maitai, te ite-atoa-hia ra te ino i rotopu ia ratou, tera râ, te rahiraa o ratou, mea maitai roa. E mea ti‘a ia‘u ia parau atoa e, aita e taime to teie mau piahi haapiiraa tuarua no te ha‘uti i te poker.

E au mau hoa here taure‘are‘a e, o ta‘u e paraparau atu nei i teie aru‘i, mea faufaa roa outou no matou nei. E mea faufaa rahi outou. Ei melo no teie Ekalesia, e ei feia tei mau i te autahu‘araa, e hopoi‘a rahi ta outou. Eiaha e haamau‘a i to outou taime, e aore ra, i to outou mau taleni i roto i te mau titauraa opuaraa ore. Ia na reira outou, e faaitihia te reira i to outou aravihi i te rave i te mau ohipa maitai. Te ti‘aturi nei au e, e haamohimohi te reira i to outou maramarama i roto i ta outou haapiiraa. E faatupu te reira i te mauruuru ore i roto i to outou mau metua, e ia hemo te tau a hi‘o ai outou i muri, eita atoa outou e mauruuru ia outou iho.

Teie autahu‘araa ta outou e mau nei ei feia apî, tei roto i te reira te haamaitairaa o te utuuturaa a te mau melahi. Eita taua auhoaraa ra e tu‘ati i to outou raveraa i te mau ha‘uti no te tano.

« A ma‘iti i te mea ti‘a ia tuu-ana‘e-hia mai te hoê ma‘itiraa i mua ia outou » (« Ma‘iti i te Maitai », Te mau Himene, 144).

Ia vai mai te mau haamaitairaa no te ra‘i i ni‘a ia outou, ta‘u ïa pure haehaa, ma te vaiiho atu i to‘u iteraa papû no teie ohipa, e to‘u here no outou paatoa o te rave nei i te reira, na roto i te i‘oa mo‘a o Iesu Mesia ra, amene.