2005
Ia ti‘a mai i te mau vahi mo‘a ra
Me 2005


Ia ti‘a mai i te mau vahi mo‘a ra

Te faaitoito atu nei au i to tatou Feia Mo‘a i te ao atoa nei, i te mau vahi atoa e nehenehe, ia tutava ia ti‘a pinepine atu i te mau vahi mo‘a.

To‘u mau taea‘e, mau tuahine e mau hoa here na te ao atoa nei, e mea oaoa e e hopoi‘a rahi atoa ia paraparau atu ia outou. Te faaite nei au i to‘u here, te faatura e te mauruuru no outou tata‘itahi.

Te pepe nei tatou i te mau parau e rave rahi aore tatou e hinaaro i te reira, e aore atoa ho‘i e titau nei. Ua hau atu te haamaramaramaraa e mahuti mai nei i roto i te hoê noa iho mahana i ta tatou e nehenehe e farii i roto i te oraraa taatoa. No te fana‘o hope roa i te oraraa nei, e ti‘a ia tatou paatoa ia imi i to tatou iho taime hutiraa aho, e te hau no te feruriraa.1 Nahea tatou ia rave i te reira ? E ti‘a ia tatou ia upooti‘a i ni‘a i te ino o te haru maite noa nei ia tatou. E ti‘a ia tatou ia pee i te a‘o a te Fatu i te na oraa e « O to‘u ïa hinaaro ia ratou atoa o te pii mai i to‘u nei i‘oa e o te haamori mai Ia‘u nei mai te au i ta‘u evanelia mure ore e ia putuputu mai i te vahi hoê e ia ti‘a mai i te mau vahi mo‘a ra. »2

Te ti‘a papû nei tatou i te mau vahi mo‘a ore e rave rahi, e te faaruru nei ho‘i i te mau peu au ore e rave rahi, e te faaha‘ehaa e te haamou i te Varua o te Fatu, e no reira, te faaitoito atu nei au i to tatou Feia Mo‘a i te ao atoa nei, i te mau vahi atoa e nehenehe, ia tutava ia ti‘a pinepine atu i te mau vahi mo‘a. To tatou vahi mo‘a roa‘e o to tatou ïa mau hiero mo‘a. I roto i te reira, te vai ra te iteraa no te tamahanahanaraa mo‘a. E ti‘a ia tatou ia tautoo ia riro ei feia ti‘amâ no te afa‘i atu i to tatou mau utuafare i te hiero no te taati-amui-hia’tu no amuri atu. E ti‘a atoa ia tatou ia imi i te mau parau tuatapaparaa no to tatou mau tupuna i pohe ia nehenehe atoa ratou ia taatihia ia tatou i roto i te hoê o te mau hiero. E ti‘a ia tatou ia titau ia mo‘a roa tatou, na roto i te riroraa « ei hi‘oraa na te feia faaroo ra, i te parau, i te aparauraa, i te aroha, i te varua, i te faaroo, i te viivii ore »3 Na roto i te reira, e nehenehe tatou e tape‘a e e haapuai i to tatou autaatiraa e to tatou Atua.

Ua riro te mo‘araa ei puai no te varua. E tae mai te reira na roto i te faroo e na roto i te haapa‘o i te mau ture a te Atua e te mau oro‘a. I reira te Atua e tamâ ai i te aau na roto i te faaroo, e e tamâhia te aau i te mea faaha‘ehaa ra e te ti‘amâ ore. Ia faaoti-ana‘e-hia te mo‘araa na roto i te haapa‘oraa i te hinaaro o te Atua, e ite te hoê taata i roto ia’na iho i te mea hape e i te mea ti‘a i mua i te Fatu. E parau mai te mo‘araa ia vai ana‘e mai te maniania ore, ma te faaitoito i tei maitai e aore ra ma te avau i tei hape.

Ua riro atoa te mo‘araa ei ture arata‘i no te parau ti‘a. I roto i te tahi mau parau a te peresideni Brigham Young i roto i te Fare Menemene i Roto Miti i te 16 no Febuare 1862, ua faaohipa oia i te parau ra « Te Mo‘a i te Fatu » I reira, ua faataa maira oia eaha te auraa o te parau « Te Mo‘a i te Fatu » i to’na feruriraa. Te faahiti nei au: « Na te rahiraa matahiti haapiiraa e toru ahuru i haapii ia‘u e, e mea ti‘a i te mau taime atoa o to‘u oraraa ia vai mo‘a noa i te Fatu, na roto mai i te afaro, te parau ti‘a, te aroha rahi, e te ti‘a roa i roto i ta‘u mau ohipa atoa, oia te haere‘a hoê roa e nehenehe ai ia‘u ia faaherehere i te Varua o te Mana Hope no‘u iho. »4

I te matahiti i ma‘iri a‘e nei, ua afa‘i atu hoê o ta‘u mau mootua tamaroa i ta’na vahine faaipoipo e to raua na metua, i te Oire no New York no te haere atu i roto i te hiero nehenehe apî no Manhattan. E mea maniania mau te mau tereraa ohipa a te mau taata e rave rahi tauatini i rapae mai. A tape‘a atu ai te taxi i mua i te hiero, ua haamata o Katherine, te vahine a ta‘u mootua tamaroa, i te ta‘i. E tae noa’tu i rapaeau i te hiero, ua ite oia i to’na mo‘araa. Ua tomo atura raua i roto, vaiiho maira i te ao maniania rahi i rapae, e ua haamori atura i roto i te fare o te Fatu. Ua riro te reira ei iteraa mo‘a e te mo‘e ore no raua.

Mai te au i ta te peresideni Gordon B. Hinckley i haapii mai ia tatou: « E mea ti‘a i te tahi taime, ia vaiiho ê mai i te maniania e te arepurepu o te ao nei, e ia taahi atu i roto mai i te mau papa‘i o te hoê fare mo‘a.o te Atua, i reira e ite ai i To’na Varua i roto i te hoê vahi mo‘a e te hau. »5 Oia mau, ua pahonohia mai te pure a Iosepha Semita i te haamo‘araa o te hiero no Ketelani: « E ia ti‘a i te mau taata atoa ia tomo mai i te uputa fare no te Fatu ia ite i to Oe mana e ia faaite e ua haamo‘a ihoa Oe i te reira, to Oe fare ei vahi mo‘a ra. »6

I te hunaraa o te Patereareha Iosepha Semita, Metua, ua faaitehia i to’na mau mana‘o no ni‘a i te hiero i roto i teie mau parau: « Te parahiraa i roto i te fare o te Fatu e te imiraa i roto i to’na hiero, ua riro te reira ei mea au rahi na’na i te mau mahana atoa; e i roto i te hiero oia e fana‘o ai i te mau haamaitairaa e rave rahi, e e parahi ai e rave rahi hora te maoro i te paraparau-mărû-raa e to’na Metua i te ra‘i ra. Ua haere Oia i raro a‘e i to’na tamărû pererau mo‘a, ma te mo‘emo‘e e ona ana‘e ra, i te atea ê i te taata nei, hou te mahana e ti‘a mai ai i te pae hiti‘a o te ra, e ua ani ma te aau atoa i roto i te reira mau papa‘i fare, i te taime a taoto ana‘e ai te natura. I roto i to’na mau aua mo‘a, ua iritihia maira te mau orama o te ra‘i i to’na feruriraa, e ua faaamuhia to’na varua i te mau mea faufaa o te ora mure ore. »7

Te mauruuru nei au i te mea e, te vai nei i ni‘a i to tatou mau hiero atoa te mau parau ra, « Te Fare o te Fatu, Te Mo‘a i te Fatu. » No roto roa mai i te Faufaa Tahito te aa o teie mau parau faahaamana‘oraa i te mau vahi mo‘a. Te faahaamana‘o mai nei o Zekaria ia tatou e, e tae mai te mahana e i reira « i ni‘a iho i te mau oe o te mau puaahorofenua, EI MAITAI NO IEHOVA [EI MO‘A I TE FATU]… e te mau pani atoa i Ierusalema e i Iuda atoa ra, e mo‘a ïa ia Iehova Sabaota ra »8 Te haafaahiahia rahi nei au i te mau tape‘araa o te opani i roto i te hiero o Roto Miti. E mau tape‘araa te reira tei hamani-una‘una-hia, ma te poi i taua faahaamana‘oraa ra « Ei Mo‘a i te Fatu. »

Ei tamaiti apî i Utaha apatoa hau atu i te 65 matahiti i ma‘iri a‘e nei, e putapû to‘u aau ia ite au i te mau parau ra « Te Mo‘a i te Fatu » i ni‘a i te tahi mau fare o taua oire na’ina’i ra. Pinepine taua mau parau auro ra, i te riro ei faa‘una‘una tumu no te mau fare faufaa roa‘e, mai te taiete fare toa amui, e te fare haaputuraa maa a te episekopo. Te vai nei ta‘u te tahi mau parau tiiraa tao‘a no ZCMI, te hoê fare hooraa tao‘a matamua roa. Te vai ra i ni‘a i te reira te mau tuurimaraa o John Taylor, Brigham Young, Wilford Woodruff, Joseph F. Smith, Lorenzo Snow, Heber J. Grant, George Albert Smith, e David O. McKay. I ni‘a i te mau tauhaa atoa ua nene‘ihia teie mau parau « Te Mo‘a i te Fatu. » Te maere nei au eaha râ tei tupu i teie mau parau faufaa no te mo‘araa ? Ua mo‘e ê anei te reira e tae noa’tu i te tahi atu mau faahaamana‘oraa e rave rahi no te faaroo e te paieti ?

E haamaitaihia te mau mahana o to tatou oraraa ia haere pinepine ana‘e tatou i te hiero no te haapii mai i te mau autaatiraa maere o te pae varua i rotopu ia tatou e te Atuaraa. E titauhia ia tatou ia tamata puai atu â ia itehia tatou i te ti‘araa i te mau vahi mo‘a. Ua riro te mau fafauraa no te oro‘a o te hiero e te haapa‘oraa ei mau rave‘a no te tauturu ia paruru i te mo‘araa o te huru o te taata. I roto i to tatou hinaaro ia faatupu i roto i to tatou mau taata te itoito hau atu no te rave i te ohipa mo‘a no te mau hiero, e ti‘a ia tatou ia faaue u‘ana ia ratou ia hi‘o hohonu atu i te auraa hohonu o te pae varua o te itehia ra i reira. Mai ta Paulo i faahaamana‘o mai ia tatou, « e pohe ho‘i tei te parau papa‘i ra, e ora ra tei te varua. »9

I to tatou anotau nei, ua parau te peresideni Gordon B. Hinckley ia tatou e : « Ahiri te mau taata atoa i roto i teie ekalesia o tei faatoro‘ahia i te Autahu‘araa a Melehizedeka e ti‘a ia faatano ia’na iho no te mau i te hoê parau faati‘a no te hiero, e i reira e haere atu ai i te hiero o te Fatu e a faaapî ai i ta’na mau fafauraa ma te hanahana i mua i te Atua e te mau ite, e riro mai ïa tatou ei mau taata maitai a‘e. E iti roa, e aore ra, e ore roa te haapa‘o ore i rotopu ia tatou. E fatata e ore roa te faataaraa no te faaipoiporaa. E rave rahi mafatu oto e te mauiui o te apehia’tu. I reira e vai mai ïa te hau, te here e te oaoa rahi a‘e i roto i to tatou mau utuafare. E iti mai ïa te mau vahine faaipoipo e ta‘i nei e te mau tamarii ho‘i e ta‘i nei. I reira e vai mai ai te mauruuru e te faatura rahi a‘e te tahi i te tahi i rotopu ia tatou. E te ti‘aturi nei au e, e ata mai te Fatu ma te mauruuru rahi ia tatou. »10

E ti‘a i te Feia Mo‘a ia rave i te ma‘imiraa utuafare e ia haere atu i te hiero no te mea, na te Varua Mo‘a e tura‘i ra ia ratou ia rave i te reira. Taa ê noa’tu te tahi atu mau tumu, e ti‘a ia tatou ia haere i te hiero, no te paruru faaora i to tatou iho mo‘araa e te mo‘araa o to tatou mau utuafare.

Taa ê atu te mau hiero, e mea papû ihoa e, te tahi atu vahi mo‘a i ni‘a i te fenua nei, o to tatou ïa mau fare. Na te iteraa no te mo‘araa i roto i to‘u fare e faaineine ia‘u no te mau iteraa o te mo‘araa i roto i te hiero. Na mua a‘e a haere ai au i tamisioni matamua i Beresilia, ua hamani to‘u mama ma te here i te hoê ahu no te hiero no‘u, e ia oomo i te reira ia haere ana‘e au i te hiero. E mea tahito roa e te fifi rii te reira i teie nei, tera râ e tapa‘o taa ê e te mo‘a te reira no te here o te Metua Vahine no te mau mea mo‘a.

Mauruuru i ta‘u vahine here o Ruta, e nehenehe ia‘u ia parau e, ua riro to matou utuafare ei vahi i reira matou e titau ai ia faatura i te varua o te mo‘araa i te Fatu. Aita matou i manuïa tamau noa. Aita ïa. Tera râ ua tamata matou. I te mau taime ua teimaaha roa ta‘u hopoi‘a ei metua tane apî i roto i te imiraa i te ora no te pae tino o to‘u utuafare, te haapa‘oraa i ta‘u mau piiraa no te Ekalesia, e e rave rahi atu mau ohipa tivira, ua faaho‘i o Ruta ia‘u ma te here e te mărû i ta‘u hopoi‘a o te pae metuaraa i roto i to matou utuafare.

Teie te hoê hi‘oraa, e faahaamana‘o mai oia ia‘u ia hora ana‘e no te pureraa pô utuafare, e e horo‘a maite mai oia i te mana‘o no ni‘a i te mea ta matou e tano ia haapii i roto i ta matou pô pureraa utuafare. E tauturu atoa oia ia‘u ia haapa‘o i te mau oro‘a faufaa o te utuafare mai te mau mahana fanauraa e te mau ohipa faaoaoaraa a te mau tamarii ia titau mai ratou i to‘u taime e ta‘u patururaa. Te na reira noa nei â oia no taua taviniraa faufaa e te mauruuru ra. Ahiri e hinaaro mau tatou i to tatou mau fare ia riro ei mau vahi mo‘a, e tamata puai atu ïa tatou i te rave i te mau mea e au i te Varua o te Fatu ra.

Ua haamo‘ahia ta tatou mau fare pure i te Fatu ei mau vahi mo‘a. Ua parauhia mai ia tatou e, e ti‘a ia tatou ia haere i te fare pure e ia pûpû i ta tatou mau oro‘a mo‘a i Ta’na mahana mo‘a.11 Ua riro te raveraa i te oro‘a mo‘a ei haamaitairaa hanahana e te mo‘a. I roto i ta tatou mau fare pure, e haapiihia tatou i te mau parau tumu no te evanelia, e haamaitaihia te mau tamarii, e haamauhia te mau melo, e e horo‘ahia ia ratou te horo‘a o te Varua Maitai, e e faaitehia te mau iteraa papû no te parau mau o te evanelia. Ua parau mai te hoê melo faafariu-apî-hia no Texas e, i to’na tomoraa mai i te uputa o te fare pure, ua farii oia i te hoê huru mo‘araa o ta’na i ore â i ite a‘enei i roto i tooraraaa.

E ti‘a ia tatou ia tamata puai a‘e ia riro ei mau taata mo‘a. Te ora nei tatou i roto i te îraa o te mau tau. E rave rahi te mau mea tei faaho‘ihia mai na roto mai i te Peroheta Iosepha Semita. Na te reira e tuu nei ia tatou i roto i te hoê autaatiraa taa ê e te Fatu. O tatou te mau taata e fana‘o, e tia’i e e haapa‘o i te reira mau hopoi‘a, i raro a‘e i te faaueraa, te mana e te arata‘iraa a te peresideni Hinckley, tei mau i te mau taviri atoa. Ei mau tamarii na te Fatu, e ti‘a ia tatou ia tutava i te mau mahana atoa no te ti‘a i te faito teitei a‘e o te parau ti‘a i roto i te taatoaraa o ta tatou mau ohipa. E ti‘a ia tatou ia haapa‘o tamau noa i mua i te taatoaraa o te mau mana o Satane.

Mai te au i ta te peresideni Brigham Young i haapii: « E mea ti‘a te mau taime atoa o to tatou nei oraraa, ia vai mo‘a noa i te Fatu ra… oia te haere‘a hoê roa e nehenehe ai ia tatou ia faaherehere i te Varua o te Mana Hope no [tatou iho.]» Ia haamaitai mai te Fatu ia tatou tata‘itahi e ia tatou paatoa i roto i ta tatou hopoi‘a taa ê o te imiraa i te mo‘a i te Fatu ra na roto i te ti‘araa i te mau vahi mo‘a. Oia ho‘i, te vahi i reira e iteahia ai ia tatou te parururaa pae varua ta tatou e titau nei no tatou iho e no to tatou mau utuafare. O te reira te puna no te tautururaa ia faahaere i te parau a te Fatu i mua i roto i to tatou nei anotau. Ia ti‘a tatou i te mau vahi mo‘a, na te reira e tauturu ia tatou ia ti‘a i ni‘a a‘e i te mau mana ino o to tatou nei anotau e ia haafatata atu ia tatou i to tatou Faaora. Te faaite nei au e, mai te mea e rave tatou i te reira, e haamaitai mai te Fatu ia tatou e a muri noa’tu, e e faarirohia tatou ei feia puai « i roto i te faaroo e i roto i te ohipa. »12 Na roto i te i‘oa o Iesu Mesia ra, amene.

Te mau nota

  1. A hi‘o Jeff Davidson, « ‘Overworked Americans’ or Overwhelmed Americans ? », Business Horizons, tenuare–febuare 1994, 62-66.

  2. PH&PF 101:22.

  3. 1 Timoteo 4:12.

  4. Deseret News, Eperera 2, 1862, 313.

  5. « Of Missions, Temples, and Stewardship », Ensign, novema 1995, 53.

  6. PH&PF 109:13.

  7. History of the Church, 4:194.

  8. Zekaria 14:20-21.

  9. 2 Korinetia 3:6.

  10. Ensign, novema 1995, 53.

  11. A hi‘o PH&PF 59:9.

  12. Helamana 10:5.