2005
Te Tuhaa Ahuru – Te hoê faaueraa no te feia veve atoa
Me 2005


Te Tuhaa Ahuru – Te hoê faaueraa no te feia veve atoa

Ua riro te tusia mau ei tapa’o no te feia faaroo mai mutaa iho mai â.

I roto i te buka a Charles Dickens, oia te A Christmas carol [Himene Noela], ua hinaaro o Bob Cratchit i te amui atu i to’na utuafare i te mahana Noela. Ui atura oia i to’na raatira ohipa, « ‘Mai te mea e nehenehe, e Scrooge Tane.’ »

« Pahono maira o Scrooge Tane e, ‘Eita e tano, e e ere i te mea ti‘a. E mai te mea e tape‘a vau i te hoê tuhaa o ta oe moni, e mana‘o oe e te hamani-ino nei au ia oe,’…

« Parau faahou atura Scrooge Tane e, ‘E inaha, eita oe e mana‘o e, te hamani-ino nei au ia oe, ia aufau ana‘e au ia oe no te hoê mahana i ohipa-ore-hia e oe.’

« Ua parau maira te papa‘i parau e, no te hoê noa taime i te matahiti.

« Ua parau maira o Scrooge, ‘E ere i te mea faahiahia roa te reira aperaa no te eia i te taata i te mau piti ahuru ma pae atoa no Titema !’ »1

No Scrooge – mai te reira atoa te mau huru taata pipiri tao‘a atoa, e aore râ, te mau huru taata « tino » atoa nei – e ere roa te tusia i te hoê mea tano.

E haapa‘o noa te taata tino nei ia’na iho – eiaha noa no te tuu ia’na i mua roa, eiaha atoa râ e tuu i te hoê taata ê atu – mai te mea e na reira oia – i te ti‘araa piti, oia’toa te Atua. Eita te tusia a te hoê taata tino e tae noa mai mai te râ. Eita oia e maha haere noa. E pii tamau oia i te tauturu rahi a‘e no to’na mau hinaaro no te faahemo i ta’na faufaa, ia ore te « rava‘i » ia rae‘ahia, mai te taata pipiri ra o Scrooge.

E mea au na te taata tino nei ia pûpû e aore râ, ia ‘aimamau i te mau mea’toa, ua faaue te Fatu ma te paari ia Iseraela i tahito ra ia pûpû i te tusia, eiaha te nănă hopea e te iro‘iro, te fanau matamua râ – eiaha te toetoe‘a o te faaapu, te mau hotu matamua râ (a hi‘o Deuteronomi 26:2; Mosia 2:3; Mose 5:5). Ua riro te tusia mau ei tapa‘o no te feia faaroo mai mutaa iho mai â.

I rotopu i te feia o te ore e faatusia, te vai ra e piti taa-ê-raa: a tahi, o te hoê ïa taata faufaa arapo‘a nui eita e hinaaro e faatusia, e te piti, o te hoê ïa taata veve tei ti‘aturi e, eita ta’na e nehenehe e faatusia. Tera râ, nahea oe ia ani i te hoê taata o tei pohe i te po‘ia ia amu iti ? Te vaira anei te hoê faito raro roa o te veve e ore ta’na tusia e fariihia, e aore râ, te hoê utuafare veve roa o tei anihia ia faaea i te aufau i te tuhaa ahuru ?

E mea pinepine te Fatu i te haapii ma te faaohipa i te taa-ê-raa no te faahoho‘a i te hoê parau haapiiraa. Ua riro te aamu o te vahine ‘ivi veve rahi no Zarephate tei faaohipahia no te haapii i te parau haapiiraa e, e ore e ti‘a i te aroha ia haru i ta te parau-ti‘a ra. Inaha, te faito mau o te tusia, e ere ïa i te rahiraa o te tao‘a e horo‘ahia no te tusia, o te mea râ e horo‘ahia no te tusia (a hi‘o Mareko 12:43). Eita te faaroo e tamata-rahi-hia a vai î ai te vairaa maa, ia pau râ te maa. I roto i te mau taime mai teie te huru, eita te tau ‘ati e hamani i te hoê huru – na te huru râ e faaite mai i te reira. Ua riro te ‘ati ei tamataraa.

Ua ora te Vahine ‘Ivi o Zarephate i te mau mahana o te peropheta Elia, a tuu mai ai te Fatu i te pa‘urâ rahi i ni‘a i te fenua e toru matahiti e te afa. (A hi‘o Luka 4:25). Ua tupu te o‘e rahi e ua fatata te rahiraa i te pohe. Teie te huru o teie vahine ‘ivi.

Parau atura te Fatu ia Elia, « A ti‘a, e a haere i Zarephate… inaha, ua parauhia e au te tahi vahine ‘ivi i reira na’na e faaamu ia oe » (1 Te mau Arii 17:9) E mea faufaa ia ite e, ua faauehia ia Elia ia haere i Zarephate i te taime mau ua fatata roa teie vahine ‘ivi e ta’na tamaiti i te pohe. I roto ho‘i i taua taime hopea ra – i mua i te po‘ia rahi – e tamatahia’i to’na faaroo.

Ia tae oia i roto i te oire, te ite ra oia i teie vahine i te ohi haereraa i te vahie.

« Ua pii atura oia ia’na, na ô atura, a hopoi mai na i te hoê maa pape i roto i te farii, ia inu vau.

« E te tii atura oia i taua pape ra, ua parau atura oia ia’na, na ô atura, Hopoi atoa mai i te tahi maa pane i to rima na.

« Ua parau maira oia, Te ora ra to Atua o Iehova, aita roa a‘u e maa ama maori râ, te hoê maa faraoa hoê rima e î tei roto i te hue, e te hoê maa hinu i roto i te farii: e, inaha, te ohi haere nei au i te maa vahie, a haere ai au i roto a tunu ai na maua o ta‘u tamaiti, a amu ai maua, a pohe atu ai » (irava 10-12).

Oia mau, e mea iti roa hoê maa faraoa hoê rima e î, no te hoê noa paha tamaaraa, i riro ai te pahonoraa a Elia ei pahonoraa mana‘ona‘o. Teie ïa: « Ua parau atura Elia ia’na, Eiaha e măta‘u; e haere râ oe e na reira ta oe i parau ra: e mata na râ – na mua i te hamani i te hoê vahi iti na‘u – » (irava 13; haapapûraa i apitihia’tu).

E ere anei i te ta‘iraa reo pipiri te aniraa i te tuhaa matamua e penei a‘e te tuhaa hoê roa ra ? Aita anei to tatou mau metua i haapii ia tatou ia vaiiho i te mau taata na mua roa, tei hau roa’tu râ, i te hoê tane ia tuu i te vahine na mua roa, i teie ihoa râ vahine ‘ivi ? Ua ma‘iti oia – e amu anei oia, e aore râ, e faatusia anei oia i ta’na maa hopea e rû atu ai i te pohe ? E faatusia paha oia i ta’na iho maa, tera râ, e ti‘a anei ia’na ia faatusia i te maa a ta’na tamaiti po‘ia ?

Ua maramarama Elia i te parau haapiiraa e, e tae mai te mau haamaitairaa i muri mai i te tamata-raa-hia to tatou faaroo (a hi‘o Etera 12:6; PH&PF 132:5) Aita oia i pipiri. Ei tavini no te Fatu, ua haere Elia i reira no te horo‘a eiaha râ no te iriti. E tai‘o faahou tatou i te parau a Elia:

« A hamani na mua i te hoê vahi iti na‘u, [na mua roa], a hopoi mai ai ia‘u nei, e i muri iho a hamani ai i ta oe e ta to tamaiti.

« Te na ô maira ho‘i te Atua o Iseraela a Iehova, E ore te hue faraoa e iti, e ore ho‘i e pau te farii hinu, e tae noa’tu i te mahana e hopoi mai ai Iehova i te ŭa i te fenua nei.

« Ua tii atura oia, ua rave i ta Elia i parau maira; ua amu ihora oia e o Elia, e to’na atoa utuafare, e rave rahi a‘era te mahana.

« Aore ho‘i taua hue faraoa ra i iti, aore ho‘i te farii hinu i pau, ta Iehova ho‘i i parau mai, i te vaha o Elia ra (irava 13-16; haapapûraa i apitihia’tu).

Te tumu rahi te Fatu i faahoho‘a’i i teie mau parau haapiiraa i roto i teie mau tupuraa taa-ê-roa, no te iriti ê ïa i te mau otoheraa. Mai te mea ua titau te Fatu i te hoê vahine tao‘a-ore, e ‘ivi ho‘i ia aufau i ta’na lepeta, eaha ïa no te feia o tei mana‘o e, e ere i te mea tano e aore râ, i te mea ohie ia faatusia ?

Eiaha roa te hoê episekopo, te hoê misionare ia feaa e aore râ ia ere i te faaroo no te haapii i te ture no te tuhaa ahuru i te feia veve. Te mana‘o e, « eita e pee ia ratou », e mea ti‘a ïa ia monohia i teie mau parau e, «Eita e nehenehe ia ratou ia ore e aufau. »

Te mea matamua o ta te hoê episekopo e rave no te tauturu i te feia rava‘i ore, o te aniraa ïa ia ratou ia aufau i ta ratou tuhaa ahuru. Mai te vahine ivi ra, mai te mea e ma‘iti te hoê utuafare nava‘i-ore e aufau anei i ta ratou tuhaa ahuru e aore râ e amu anei i te maa, e mea ti‘a ia ratou ia aufau i te tuhaa ahuru. Na te Episekopo e tauturu ia ratou no te pae no te maa e no te tahi atu mau hinaaro, e tae roa’tu i te taime e rava‘i ratou ia ratou iho.

I te ava‘e Atopa 1998, ua faaino te mata‘i rorofa‘i Mitch e rave rahi mau tuhaa fenua no Marite Ropu. Ua haape‘ape‘a roa te peresideni Gordon B. Hinckley no te mau taata tei roohia i te fifi, inaha, te tahi pae o ratou, ua mou roa te mau mea atoa – te maa, te ahu, e te mau tauihaa fare. Ua farerei haere oia i te feia mo‘a o te mau oire no San Pedro e Tegucigalpa, Honduras et Managua, e Nicaragua. E, mai te parau a te peropheta here o Elia i ni‘a i te vahine ‘ivi po‘ia ra, mai te reira atoa te parau poro‘i a teie peropheta o teie anotau i roto i te mau oire atoa – ia faatusia e ia haapa‘o i te ture no te tuhaa ahuru.

Tera râ, nahea oe i te ani i te hoê taata veve roa ia faatusia ? Ua ite te peresideni Hinckley e, te maa e te ahu tei haponohia’tu e o ta ratou i farii, e tauturu te reira ia ratou ia ora i taua ‘ati ra, area râ, e ere i te reira noa ta’na haape‘ape‘araa e to’na here no teie feia. Noa’tu te faufaa rahi o te tautururaa taata, ua ite râ oia e, no ô mai te tauturu i te Atua ra, eiaha râ na te hoê taata. Ua hinaaro te peropheta i te tauturu ia ratou ia iriti i te mau haamaramarama o te ra‘i mai tei fafauhia i roto i te buka a Malaki (a hi‘o Malaki 3:10; Mosia 2:24).

Ua haapii te peresideni Hinckley ia ratou e, mai te mea e aufau ratou i ta ratou tuhaa ahuru, e vai noa mai te maa i ni‘a i ta ratou airaa maa, e vai noa te ahu i ni‘a i to ratou tua, e e vai noa te tamărû i ni‘a‘e i to ratou upoo.

Ia ineine te maa, e mea ohie a‘e ia faataa hoê a‘e mereti maa i te omuaraa o te tamaaraa, i te imi i te maa na te hoê taata o tei taerehia, i te mea e, ua hope te tamaaraa, e ua pau roa ho‘i te maa i te taepuhia. Oia’toa, e ere anei i te mea ohie ia horo‘a na te Fatu te mau tao‘a matamua, e aore ra, te mau hotu matamua, i te feruri e, e ‘toe’ mai anei te tahi mau hotu Na’na ? Oia ho‘i te tumu no ta tatou maa, eita anei Oia e riro ei manihini hanahana na tatou, te taata e taepu matamuahia te maa ?

Ua haapii to‘u metua vahine maitai roa o Evelyn Robbins ia‘u i te ture no te tuhaa ahuru i te maharaa o to‘u matahiti. Ua horo‘a mai oia i te hoê afata iti Tauturu Utuutu, e afata punu e tapo‘i rairai to’na. Ua haapii oia ia‘u ia faaherehere i ta‘u mau toata i roto no te hopoi i te episekopo ra. Te haamauruuru nei au ia’na, no taua afata ra e no te mau haaamaitairaa tei fariihia na roto i te aufauraa i te tuhaa ahuru.

I roto A Christmas Carol, ua taui te huru o Scrooge Tane – e ere faahou oia i te taata o te matamura ra. Oia’toa, e « evanelia teie no te tatarahapa. » Mai te mea e muhumuhu mai te Varua ia tatou ia haapa‘o i te ture no te tusia i roto i to tatou oraraa, a haamata i te taui i teie nei.

Te oaoa nei au no te Faaora tei riro ei hi‘oraa maitai no te haapa‘o na roto i te tusia – o tei pûpû « Ia’na iho ei tusia no te hara », e ua riro mai, ia au i te mau parau a Lehi, « ei hoo matamua na te Atua » (2 Nephi 2:7, 9; haapapûraa i apitihia’tu). Te faaite papû nei au No’na e no teie mau mea, no Ta’na mau parau haapiiraa, na roto i te i‘oa o Iesu Mesia, amene.

Te mau nota

  1. The Annotated Christmas Carol, nene‘iraa a Michael Patrick Hearn (1976), 69; haapapûraa i apitihia’tu.