Cuvânt de încheiere

Aceasta a fost o sesiune de încheiere minunată. Rareori am auzit cuvântări atât de bune exprimate în atât de puţine cuvinte cum s-a întâmplat astăzi. Cu toţii suntem aici pentru că Îl iubim pe Domnul. Dorim să-I slujim. Tatăl nostru Ceresc ne cunoaşte. Eu mărturisesc despre acest lucru. Recunosc mâna Lui în toate lucrurile.

Câteva versete scurte:

„Încrede-te în Domnul din toată inima ta şi nu te bizui pe înţelepciunea ta!

Recunoaşte-L în toate căile tale şi El îţi va netezi cărările”¹.

Dragii mei fraţi şi dragile mele surori, ne aflăm la finalul uneia dintre cele mai înălţătoare şi pline de inspiraţie conferinţe. După ce am ascultat sfatul şi mărturiile celor care ni s-au adresat, cred că am fost foarte binecuvântaţi şi că suntem cu toţii mai hotărâţi să trăim conform principiilor Evangheliei lui Isus Hristos. A fost bine să fim aici. Ne exprimăm recunoştinţa faţă de fiecare dintre cei care ni s-au adresat, precum şi faţă de cei care au rostit rugăciuni.

Muzica a fost magnifică. Îmi aduc aminte de un verset din Doctrină şi legăminte: „Pentru că sufletul Meu se bucură în cântecul inimii; da, cântecul drepţilor este o rugăciune pentru Mine şi i se va răspunde cu o binecuvântare asupra capetelor lor”².

Nu uitaţi că mesajele pe care le-am ascultat în timpul acestei conferinţe vor fi tipărite în numărul lunii mai al revistelor Ensign şi Liahona. Vă îndemn să studiaţi aceste mesaje, să meditaţi asupra învăţăturilor lor şi, apoi, să le puneţi în practică în viaţa dumneavoastră.

Ştiu că vă alăturaţi mie în a ne exprima recunoştinţa faţă de acei fraţi şi surori care au fost eliberaţi din chemările lor în cadrul acestei conferinţe. Dânşii au slujit bine şi au adus o contribuţie semnificativă lucrării Domnului. Devotamentul dânşilor a fost total. Le mulţumim din adâncul inimii noastre.

De asemenea, în cadrul acestei conferinţe, am susţinut prin ridicarea mâinii, fraţi şi surori care au fost chemaţi să slujească în chemări noi. Dorim ca dânşii să ştie că aşteptăm cu nerăbdare să lucrăm alături de ei în cauza Învăţătorului.

Dragii mei fraţi şi dragile mele surori, astăzi, dacă ne uităm la lumea în care trăim, vedem că ne confruntăm cu probleme grave care ne preocupă foarte mult. Lumea pare să se fi dezlegat de parâmele siguranţei şi să fi fost dusă de ape din portul păcii.

Toleranţa, imoralitatea, pornografia, necinstea şi multe alte rele îi fac pe mulţi să fie azvârliţi într-o mare a păcatului şi zdrobiţi de crestele recifelor oportunităţilor şi binecuvântărilor pierdute, precum şi ale viselor spulberate.

Sfatul meu pentru noi, toţi este de a ne uita spre farul Domnului. Nu există ceaţă atât de deasă, nici noapte atât de întunecată, nici vânt atât de puternic şi nici marinar atât de pierdut încât să nu poată fi salvat de semnalul luminos al acestui far. El luminează prin furtunile vieţii. Farul Domnului trimite semnale uşor de recunoscut şi care nu duc niciodată la eşec.

Îndrăgesc cuvintele din Psalmii: „Doamne, Tu eşti stânca mea, cetăţuia mea, izbăvitorul meu! Dumnezeule, Tu eşti stânca mea, în care mă ascund… Eu strig: «Lăudat să fie Domnul!» şi [voi fi] izbăvit de vrăjmaşii mei”³.

Domnul ne iubeşte, dragii mei fraţi şi dragile mele surori, şi ne va binecuvânta atunci când Îl strigăm.

Cât de recunoscători suntem pentru Evanghelia restaurată a lui Isus Hristos şi pentru tot binele pe care ea îl aduce în viaţa noastră! Domnul Şi-a revărsat binecuvântările asupra noastră, ca grup. Eu îmi depun mărturia în faţa dumneavoastră că această lucrare este adevărată, că Salvatorul nostru trăieşte şi că El îndrumă şi conduce Biserica Sa aici pe pământ.

Acum, când ne apropiem de sfârşitul acestei conferinţe, inima mea este plină de emoţii, iar sentimentele mele sunt unele de tandreţe. Îmi exprim dragostea şi recunoştinţa faţă de dumneavoastră. Vă mulţumesc pentru rugăciunile dumneavoastră spuse pentru mine şi pentru toate autorităţile generale ale Bisericii. Domnul vă aude rugăciunile şi ne binecuvântează şi ne conduce în treburile împărăţiei Sale de aici de pe pământ. Pentru aceasta noi suntem profund recunoscători.

Acum, când încheiem această conferinţă, invoc binecuvântările cerului asupra fiecăruia dintre dumneavoastră. Când vă întoarceţi la casele dumneavoastră, oriunde v-aţi afla în lume, mă rog Tatălui nostru Ceresc să vă binecuvânteze pe dumneavoastră şi pe familiile dumneavoastră. Fie ca mesajele şi spiritul acestei conferinţe să-şi găsească aplicabilitate în tot ceea ce faceţi – în căminele dumneavoastră, la locul dumneavoastră de muncă, în adunările dumneavoastră şi în tot ceea ce întreprindeţi.

Vă iubesc. Mă rog pentru dumneavoastră. Fie ca Dumnezeu să vă binecuvânteze. Fie ca pacea Sa promisă să fie cu dumneavoastră acum şi întotdeauna, în numele lui Isus Hristos, amin.