2002
Te aroha: te here maitai roa e te mure ore
Tiurai 2002


Te aroha: te here maitai roa e te mure ore

A faarahi roaʼtu ai tatou i te manaʻo e i te faahohoʻa ia tatou mai Iaʼna ra, e monohia mai te huru taata nei e te aau e te feruriraa o te Mesia.

E toʻu mau taeae e toʻu mau tuahine here, e hiaai rahi toʻu i teie hora i te faaite i toʻu iteraa, te hoê iteraa noʻu iho, no to te Atua here iaʻu nei, ia outou, e i te mau taata atoa. O vai te taata nei i tiʻa ai iaʼna ia faaite i te hohonuraa o toʼna aau mehara ei haamauruururaa i te aroha o te Atua? Ua haamaitai-mau-hia vau i te maororaa o teie mau matahiti i toʻu faaearaa i rotopu ia outou e i te iteraa i te here mau o te Mesia o ta outou i faaite mai. E tarahu taʻu ia outou e i te Atua.

TE TATARARAA NO TE PARAU TE AROHA

Ua parau te Fatu, te aroha o te “hinaaro mau ïa i te Mesia,”1 e o te “mea oaoa roa ïa i te varua,”2 “e o te horoʻa rahi ïa a te Atua,”3 “te faito ore” e “te mure ore.”4

E mea fifi rii ia tatara i te parau o te aroha, e mea ohie aʻe ia hiʻo i roto i te oraraa o te feia te vaira te reira mea ia ratou.

  • Ua faaite te hoê mama ruau huma i te tapaʻo no te aroha i te taime oia a tapaʻo a ai no te veʻa o te ahiahi, ma toʼna ite e, na taʼna mootua tamaroa e hopoi mai i te veʻa i toʼna fare i te mau mahana atoa, e i raro i toʼna na turi avae, e haapii ai oia iaʼna ia pure.

  • Ua faaite te hoê metua vahine i te aroha, noaʼtu te mau taime fifi i te pae faufaa e te iti hoi o te iʻo puaatoro, ua amu noa i te pererau moa, ia ravaʻi te taatoaraa.

  • Ua faaite te hoê taata i te aroha na roto i toʼna faaoromairaa i te faautuʻaraa tiʻa-ore a te taata, e inaha ua farii i te reira.

E ere no te tumu parau amui o teie mau hiʻoraa o te aroha, te hoê tauʻa-ore-raa, ma te tiaʻi- ore-raa i te faahoi-raa? E au e, e maʻue ê atu to tatou mau taipe hanahana atoa e na teie noa parau hoê roa e mono atu.5 E horoʻa no te aroha ta te mau taata atoa, tera râ, ua horoʻahia te aroha i te feia pee mau o te Mesia.6

E itehia te mana o te Atua i roto i Toʼna huru atuaraa.7 E na teie mau taipe e tapeʻa mai i te mana o te autahuʻaraa.8 E imi tatou i teie mau taipe, oia hoi te aroha, te here mau o te Mesia.9

TE MAU ENEMI O TE AROHA E TE HAU

Te tiʻa nei te diabolo, te enemi o teie aroha, ia mono i te aroha ei riri e ei enemi. 10 Toʼu hoa o William, ua riro oia mai te reira te huru: enemi. E ia tupu te hoê fifi, e hape te reira na te Fatu—te hoê maʻi, te hoê pohe, te hoê tamarii aita i haapaʻo maitai, te paruparu o te taata iho, te hoê pure “i pahono-ore-hia”—na taua mau mea râ i faaʻetaʻeta i toʼna aau. E faahoi oia i te riri o toʼna aau, o te nehenehe e faaore-oioi-hia, i te Atua, i toʼna taata tupu, e iaʼna iho. E faaite toʼna aau i te tiʻaturi ore, te tariʻa turi, te teʻoteʻo, te marô, e te morohiraa o te tiʻaturi, te aroha, e te arataʻiraa. Ua ino roa oia!

Na teie mau enemi o te aroha11 i haamatapo ia William i to te Atua manaʻonaʻo noʼna. Aita e itehia iaʼna e aita atoa oia e fanaʻo i te aroha o te Atua. Aita oia i taa faahou, i roto i taua mau taime poiri ra, e te haamaitai rahi mai nei te Atua iaʼna. No reira ua faahoi oia i te riri i te aroha. Aita anei tatou i manaʻo mai te reira te huru, i te tahi mau taime? Noaʼtu e e mea iti rii ta tatou aroha e farii, ua aroha rahi mai râ Oia ia tatou. Oia mau â, o tatou Taʼna i aroha na mua roa.12

TE FAAOROMAIRAA NO TE HOÊ TUMU: E MANA ÏA TE AROHA

I teie nei, e mea taaê te huru o toʻu hoa o Betty, e huru toʼna mai to te Mesia. Ua farii atoa oia i te mau fifi mai to William tera râ, no te mea ua ite oia i te aroha o te Atua, ua faaoromaʻi râ oia i te ati na roto i te iʻoa o te Faaora,13 e ua rave i Toʼna huru hanahana,14 e i reira ua roaa te hoê faaroo hohonu atu e te here i te Atua, ma te apitihiaʼtu e te puai no te faaruru i te mea e tae mai.

Ua tupu rahi atu toʼna aroha no vetahi ê. Mai te mea ra e faaore oia i te hapa a vetahi na mua roa. Ua haapii oia i te faahiaai i toʼna aroha ia ratou. Ua haapii mai oia e, ia horoʻa anaʻe i te aroha e faarahihia ïa te aroha.

Inaha, ua haapii oia i te aroha hau atu iaʼna iho, ia here hau atu, ia faatupu i te maitai, e te faaoromaʻi. Ua faaore oia i te aro no te faatura iaʼna iho e ia haamata i te aroha iaʼna iho mai ta te Atua i aroha iaʼna. Ua riro ïa te hiʻoraa a te Atua iaʼna.

TE ITERAA, TE FARIIRAA, E TE FAAITERAA I TE AROHA O TE ATUA

I teie nei, nahea tatou ia “faaahu ia [tatou iho nei] i te ruuruuraa o te aroha … o te maitai roa e te hau”?15 Te hinaaro nei au i te horoʻaʼtu ia outou e toru manaʻo tauturu.

  1. 1. Te Iteraa i Toʼna Aroha. “A pure … ma te puai hope o te aau”16 no teie horoʻa. A rave na roto i te aau haehaa e te hoê aau paruparu e e faaîhia outou i te tiʻaturi e te aroha o te Varua Maitai. E heheu mai Oia i te Mesia ia outou.17

    E tufaa teie no te horoʻa o te aroha i te iteraa i te rima o te Fatu e ia farii i Toʼna aroha i roto i te mau meaʼtoa e haaati nei ia tatou. I te tahi taime, e ere i te mea ohie no tatou ia ite i te aroha o te Fatu e i roto i te mau mea e fariihia e tatou, no te mea ua riro Oia ei Taata Horoʻa itea ore e te faito ore. E imi outou i roto i te taatoaraa o to outou oraraa i Taʼna arataʻiraa e te mau horoʻa o Taʼna i vaiiho i niʻa ia outou no te huru moʻemoʻe, te pipiri ore, e te haehaa o Taʼna mau horoʻaraa maitai roa.

    A feruri na tatou no te hoê taime i te mau horoʻa hanahana i muri nei: te mau hanahana o te mau hamaniraaʼtoa,18 te fenua, te mau raʻi; to outou mau manaʻo no te aroha e te oaoa; te mau pahonoraa no Toʼna aau aroha, te haamatararaa hara, e te mau pahonoraa e ore e hope i te tataʻuhia o te pure, te horoʻa no te feia o tei herehia; e, inaha, te horoʻa rahi aʻe o te mau horoʻa atoa—te horoʻa a te Metua no te taraʻehara a Taʼna Tamaiti, te aroha Faaito Ore, inaha, o te Atua hoi te aroha.19

  2. Te Fariiraa i Toʼna Aroha na roto i te Haehaa. A arue i teie horoʻa e, te Taata Horoʻa ihoa ra.20 Te mauruuru mau o te mana ïa no te hiʻoraa na roto i te haehaa, no te iteraa, e, no te fariiraa i te aroha.21 Te aau mehara o te hoê ïa huru no te faahoiraa i te aroha i te Atua. A farii i Taʼna arataʻi, a faaite atu Iaʼna, a faaite i to outou aroha Iaʼna.22 Ia papu mau to outou iteraa i te Fatu, e iteahia ia outou te hoê autaatiraa mau, e te moʻa i patuhia i niʻa i te tiʻaturi. E ite atu outou i Toʼna tauʻaraa i to outou mau hepohepo23 e na roto i te aroha, e pahono tamau noa mai Oia na roto i te here.

    A farii i te reira. A ite i te reira. Eita e ravaʻi i te ite noa-raaʼtu e ua here te Atua ia outou. Ia ite-tamau-hia râ teie horoʻa i te mau mahana atoa.24 Ei reira ïa e riro ai ei faaʻanaanatae no outou i roto i to outou oraraa. A tatarahapa. A haapae i te mau ino o te ao nei,25 oiaʼtoa te riri. A titau ia vai matara noa ta outou mau hara,26 e ia faaîhia outou i te aroha.27

  3. 3. Te Faaiteraa i Toʼna Aroha. Ia pahono te Fatu ia tatou mea na roto ïa i te aroha. Ia au ïa ta tatou pahono mai Taʼna atoa ra, e mea na roto ïa i te aroha mau? E horoʻa Oia i te aroha (e aore râ, i te maitai) no te aroha, e te taipe no te taipe. A rahi noaʼtu ai to tatou haapaʻo, e farii tatou i te aroha hau atu (e aore râ, i te maitai) no te aroha o ta tatou e faahoi Iaʼna.28 A pûpû atu Iaʼna te mâ o to tatou mau taipe. Eita tatou e nehenehe e farii ma te î Iaʼna tae roaʼtu e ua riro tatou mai Iaʼnaʼtoa ra te huru.29

    A tuu matamua ai te hoê taata i toʼna mau manaʻo i roto i te aroha, e ia faaite i taua mau huru ra i te Atua, i te taata, e aore râ iaʼna iho, e riro mau te hoê tufaa o taua mau taipe ra i te pee mai no ô mai i te Varua ra. O tera mau te huru atuaraa o teie mau taipe. Te mau manaʻo tiʻa i pu mai mai o te taata nei, ua na mua mai ïa i te faarahihia e taua mau manaʻo ra no ô mai i te Varua. Mai te mea aita te aroha e vai i roto ia outou, eita e nehenehe ia outou ia faaite i te aroha mau ia vetahi ê. Ua parau mai te Fatu ia tatou ia aroha outou ia outou iho,30 no reira a haamanaʻo: ia arohahia mai ra, a faatupu ïa i te aroha mau.31

TE MAU HOTU NO TE HOROʻA O TE AROHA

E te mau taeae e te mau tuahine, ei ite taa ê no te Mesia, te faaite papu nei ia outou, e faahou â, i te rahi o te here o te Atua no tatou tataʻitahi. Na roto i te faaiteraa i taua horoʻa ra mai te Atua mai, e hopoi mai te reira i te aau apî, te hoê aau mâ, e te faarahiraa hope ore o te here e te hau. A faarahi roaʼtu ai tatou i te manaʻo e i te faahohoʻa ia tatou mai Iaʼna ra, e monohia mai te huru taata nei e te aau e te feruriraa o te Mesia.32 E riro tatou mai Iaʼna ra te huru, e i reira tatou e farii mau ai Iaʼna.33

Ua here te peropheta a te Fatu ia outou, ia rave outou i teie mau mea atoa, e toʻu mau Taeaʻe. Ia haamaitai mai te Fatu ia tatou ia vai noa “te aroha o to [tatou] aau… i niʻa [Iaʼna] e a muri noaʼtu.”34 “E ia haamâmâhia ta [tatou] hopoia i reira ra, na roto i te oaoa o Taʼna ra Tamaiti”35 o taʻu ïa pure na roto i te iʻoa o Iesu Mesia, amene.

Te mau nota

  1. Moroni 7:47.

  2. A hiʻo 1 Nephi 11:22–23; 8:10–12.

  3. 1 Nephi 15:36.

  4. Moroni 8:17.

  5. “Te vai ra te hoê huru, te hoê ateributi, e aore râ, hoê ture, mai te mea e, e poihere- maite-hia te reira e e faaohipahia hoi e te Feia Mo’a, e roaa ïa te faaoraraa i te mau taata e rave rahi tauatini. Te parau nei au i te parau no te aroha, e aore râ, te here, na roto mai hoi i te reira e tupu ai te faaoreraa hapa, te faaoromairaa roa, te marû , e te faaoromai” (Brigham Young, Deseret News, 11 no Tenuare 1860, 353).

  6. A hi’o Moroni 7:48. Te vai ra anei te taaêraa i rotopu i te aroha e te here? E rave rahi taime to te Fatu faahitiraa i taua na parau ra ma te faataaê te tahi i te tahi, hoê hi’oraa, PH&PF 4:5. Te parau ra te tahi mau taata e, te aroha o te here ïa e te tusia—te here rahi a’e. Penei a’e no te here te aroha, area te faaroo ra, no te tiaturi ïa. I roto i na mea toopiti nei, te vai ra ïa te raveraa, te ohipa, e te tusia. Tei roto i te aroha To’na here ia tatou, to tatou here Ia’na, e te here o te Mesia no vetahi ê.

  7. A hiʻo PH&PF 84:19–24.

  8. A hiʻo PH&PF 121:41–46.

  9. “Te taata tei î i te here o te Atua, eita oia e oaoa ia haamaitaihia to’na ana’e utuafare, e titau râ oia ia haamaitaihia te mau taata atoa” (Iosepha Semita, History of the Church, 4:227).

  10. Ia tupu te mauiui i roto i te oraraa nei, tei reira te diabolo no te faatupu i te riri i roto i te aau o te taata, area te Fatu ra, e tamau noa oia i te horo’a i te here. I roto i taua mauiui ra, “e rave rahi tei faaetaeta ia ratou … e rave hoi tei marû na roto i to ratou mau ati” (Alama 62:41). Teie ïa te hoê hi’oraa nehenehe roa no ni’a i te huru no te pahonoraa i te ati.

  11. Te tahi mau tumu e mou ai te here e te hau o te taata nei maori râ: te mata’u, te rave- maitai-roa-raa, te nounou, te auraro ore, te mana’o tapitapi, te riri, te pohehae, te faatereraa ti’a ore, te tiaturi ore, te faaoromai ore, te haavaraa, te tapea-maite-raa i te mau mana’o inoino, te teoteo, te faaino, te amuamu, te titauraa i te hanahana, te faatitiauaraa, te haavare. Teie ïa te huru o te taata tahuti nei, eiaha râ te taata o te Mesia.

  12. A hiʻo 1 Ioane 4:19.

  13. A hi’o PH&PF 138:13. Ua ite to’u hoa e, e tauturu te mamae ia’na ia tamata ia’na iho (a hi’o Aberahama 3:24–25; PH&PF 98:13–14); ia haapii i te maiti i rotopu i te maitai e te ino (a hi’o 2 Nephi 2:18); ia ite e, e tae mai te mau haamaitairaa i muri a’e i te mau tamataraa (a hi’o PH&PF 58:2–4); ia haapii i te haapao, te faaoromai, e te faaroo (a hi’o PH&PF 105:6; Mosia 23:21; Roma 5:3–5); ia farii i te faaoreraa hara (a hi’o Helamana 15:3; PH&PF 132:50, 60; 95:1).

  14. Ioane 2 Petero 1:1–8.

  15. PH&PF 88:125.

  16. Moro. 7:48.

  17. A hiʻo Moroni 8:25–26; Roma 5:5; 2 Nephi 26:13.

  18. A hiʻo Mose 6:63; Alama 30:44.

  19. A hiʻo 1 Jn. 4:8.

  20. A hiʻo PH&PF 88:33.

  21. A hiʻo Alama 5:26.

  22. A hiʻo Alama 26:16; Moroni 10:3.

  23. A hiʻo PH&PF 133:52–53.

  24. A hiʻo Alama 34:38.

  25. A hiʻo 1 Ioane. 2:15–17.

  26. A hiʻo Mosia 4:11–12.

  27. A hiʻo Alama 38:12.

  28. A hiʻo PH&PF 93:12–13, 20.

  29. A hiʻo 1 Ioane 3:1–3.

  30. A hiʻo Ioane 13:34; PH&PF 112:11.

  31. “Beware of pride, and not seek to excel one above another, but act for each other’s good” (Joseph Smith, Teachings of the Prophet Joseph Smith, haaputuhia e Joseph Fielding Smith [1976], 155).

  32. A hiʻo 1 Korinetia 2:16; 2 Korinetia 10:5.

  33. “Te taata tei tuea i te huru o te Mesia o te taata ïa tei hau i te rahi. Ta to outou aau e feruri no ni’a i te Mesia, na te reira atoa ïa e faaite i to outou huru, e na te reira hoi e faaite i te huru o ta outou ohipa… . Ia faariro tatou Ia’na ei tapao no tatou, te faatupu ra ïa tatou i roto ia tatou iho i te mana’o ia riro mai Ia’na ra te huru, ia faahoa Ia’na” (David O. McKay, i roto Conference Report, eperera 1951, 93, 98). Mai te mea e, e feruri maoro outou Ia’na, e haamata atoa outou i te rave mai Ta’na e rave ra. Ia rave maoro outou mai Ia’na te huru, e riro mai ïa outou mai Ia’na te huru.

  34. Alma 37:36.

  35. Alma 33:23.