2002
Te mau tamarii
Tiurai 2002


Te mau tamarii

Te vai ra i roto i te mau mea ta tatou e tiaturi nei, te vai ra i roto i te mau mea ta tatou e haapii nei, te aʻo, te mau faaueraa, e te mau faaararaa atoa ia paruru tatou, ia here hoʻi, ia aupuru, e “ia haapii [i te mau tamarii] ia haere na te eʻa o te parau tiʻa.”

E rave rahi matahiti i mairi aʻe nei i Cuzco, i niʻa ê roa i te mau Mouʻa no Andes i Peru, ua faatupu maua o Elder A. Theodore Tuttle i te hoê pureraa oroʻa i roto i te hoê piha roa e te pirihao, e mea tatara te opani i niʻa i te purumu. Ua pô e e mea toʻetoʻe hoʻi.

A paraparau ai elder Tuttle, ua tiʻa maira te hoê tamaiti iti, mai te mea ra e, e ono paha toʼna matahiti, i te pae uputa. Aita toʼna e ahu, maori râ hoê noa ahu mahaehae tautau roa i niʻa i toʼna turi avae.

I to maua pae aui, te vaira hoê amuraa maa naʻinaʻi e te hoê mereti faraoa no te oroʻa i niʻa iho. Ua ite teie tamarii overe reporepo no niʻa mai i te purumu i taua faraoa ra, e ua haafatata rii marû noaʼtura oia na pihaiiho i te papaʻi i taua faraoa ra. Ua fatata roa oia e tae i te amuraa maa ra, ite maira te hoê vahine i te hiti aroa iaʼna. Ma te tuauau i toʼna upoo, ua tiahi atura oia iaʼna i rapae i roto i te poiri. Ua oto aʻera vau.

I muri aʻera ua hoʻi faahou mai taua tamaiti iti ra. Ua nuu rii marû noa oia na pihaiiho i te papaʻi, taime ra a hiʻo i te faraoa e a hiʻo mai iaʻu. Ua fatata roa oia e tae i te vahi e ite faahou mai ai taua vahine ra iaʼna. Faatoro atura vau i toʻu na rima, e horo maira oia iaʻu ra. Tuu aʻera vau iaʼna i niʻa i toʻu turi.

E, ei faahiʻoraa noa, ua haaparahi au iaʼna i niʻa i te parahiraa a elder Tuttle. I muri iho i te pure hopea, ua horo oioi atura oia i rapae i roto i te pô, i toʻu peapea rahi.

Ia hoʻi atu vau i te fare, ua faaite au i te Peresideni Spencer W. Kimball no niʻa iaʼna. Ua oto roa oia, e ua paraparau oia no niʻa i te reira i roto i te hoê aʻoraa no te amuiraa. Ua parau oia ia vetahi ê no niʻa i te reira, e ua hau i te hoê taime toʼna parauraa mai iaʻu e, “E auraa rahi roaʼtu to taua ohipa ra i ta oe i ite.”

Aita e moʻehia iaʻu taua overe no niʻa i te purumu ra. E rave rahi taime toʻu maimiraa iaʼna i Amerika Apatoa, i niʻa i te hohoʻa mata o te taata. Ia haamanaʻo anaʻe au iaʼna e haamanaʻo atoa vau i te tahi pueraa mai iaʼna te huru.

I muri aʻe i te Tamaʻi Rahi II i te hoê pô toʻetoʻe i roto i te hoê fare tapearaa pereoo auahi i te pae apatoa no te fenua Tapone, ua faaroo aʻera vau i te hoê tupai i niʻa i te haamaramarama o te pereoo auahi. Te tiʻa noa ra te hoê tamaiti iti tei ahu-atoa-hia i te ahu mahaehae, e ua taamuhia toʼna rima i te hoê ahu tamaro, ua î roa toʼna upoo i te tutuʻa. E farii punu tutae auri taʼna e tapea ra i roto i toʼna rima e te hoê taipu, te tapaʻo no te taata taparu overe. A tamata ai au e tatara i te opani no te horoʻa i te moni naʼna, revaʼtura te pereoo auahi. Eita roa e moʻehia iaʻu taua tamaiti iti poia ra i te tiʻa-noa-raa i roto i te toʻetoʻe ma te tapea faateitei i taʼna farii punu maa ore.

Tei te fare maʻi i te fare haapiiraa a te mau initia, te hoê tamaiti iti [e hitu matahiti toʼna] te maʻihia ra, e fiva toʼna e te ihu tahe noa. Ua tatara aʻera vau i te hoê puohu na toʼna mama i afai mai, e rave rahi hanere maile i te atea i te faaearaa o te mau initia. I roto i te hoê afata tapirihia i te tapiri tapaʻo pereoo to niʻa iho, e mea papu e, ua roaa mai te reira iaʼna i te fare hoohooraa, te vai ra ïa te tahi mau faraoa farai Navajo e te tahi mau tapu mamoe—e taoʻa aroha na taʼna tamaiti iti no te Noela.

I roto i te parau apî aita i maoro aʻe nei, ua ite au i taua reni matarohia ra, e râ ê te roa, no te mau taata tei faaruʻe i to ratou fenua. Tei rotopu atoa ia ratou, mai tei matarohia, te mau tamarii te amo ra i te tamarii. Te vai ra hoê tamarii tei niʻa roa i te hoê puohu rahi te parahiraa, e ta toʼna mama e amo ra. A haere marû noa ai ratou na reira e ma te maniania ore, ua hiʻo aʻera oia i roto i te pata hohoʻa. E mai te mea ra e, te ui ra taua nau mata ereere ra, e taua nau mata araara ra e, “no te aha?”

Hoê â huru to te mau tamarii i teie mahana e to ratou huru i mutaa ihora, e a muri aʻe. E mea maitai ratou e te faufaa rahi hoʻi. I te mau taime atoa e fanauhia te hoê tamarii, ua faaapî- atoa-hia ïa te huru hara ore o te ao nei.

Te manaʻonaʻo tamau nei au i te reira, e te pure nei hoʻi au no te mau tamarii e no te feia apî e no to ratou mau metua.

Aita i maoro aʻe nei, ua haere atu au i roto i te hoê pureraa oroʻa faatupuhia e te mau tamarii e mau hinaaro taaê to ratou. E maʻi anaʻe to ratou paatoa, te tahi e taria turi, te tahi e matapo e te tahi ua fifi te roro. I pihaiiho ia ratou tataitahi te vai ra hoê taurearea ei hoa no ratou. Ua himene ratou e ua faatai i te pehe no matou. I mua maitai ia matou, i niʻa i te anairaa parahiraa i mua roa, tei reira te hoê tamahine apî roa te tiʻaraa e te paraparau-rima-raa no te feia i muri mai ia matou eita ratou e faaroo.

Ua horoʻa o Jenny i te hoê iteraa papu poto roa. I muri iho ua paraparau mai toʼna na metua toopiti atoa ra. Ua paraparau mai raua no niʻa i te fifi rahi tei farereihia e raua i to raua iteraa e, eita ta raua tamarii e ora i te hoê oraraa mai tei matarohia. Ua faaite mai raua i te mau tamataraa hopea ore tei tupu mai i te mau mahana i muri mai. Ia hiʻo tutonu mai te hoê taata e aore râ, ia ata, e tauahi te taeae o Jenny i toʼna rima paruru i niʻa iaʼna. I muri iho, ua parau mai te mama ia matou no niʻa i te here e te oaoa rahi ta Jenny i hopoi mai i roto i te utuafare.

Ua ite taua na metua ra e, “i muri aʻe i te mau ati e rave rahi, … e tae mai ai te haamaitairaa” (PH&PF 103:12). Ua ite au ia ratou ua tahoêhia e te ati e ua tamâhia mai te auro mâ ra te huru—e ua riro ei feia moʻa mau no te mau mahana hopea nei.

Ua parau mai raua ia matou e, e mea au na Jenny ia faahoa i te mau papa. No reira, i toʻu aroha-rima-raa iaʼna, na ô atura vau e, “E papa ruau vau.”

Hiʻo maira oia i niʻa e na ô maira, “E, ua ite au no te aha râ!”

Aita roa hoê noa aʻe mea i roto i te mau papaʻiraa moʻa, aita roa hoê noa aʻe mea i roto i te mau mea ta tatou e haapuroro nei, aita roa hoê noa aʻe mea i roto i te mau mea ta tatou e tiaturi nei e aore râ, e haapii nei, o te faatiʻa nei i te mau metua e aore râ, i te tahi atu taata, ia haapaʻo ore, e aore râ, ia hamani ino e aore râ, ia haapepe i ta tatou iho mau tamarii, e aore râ, i ta vetahi ê atu tamarii.

Te vai ra i roto i te mau papaʻiraa moʻa, te vai ra i roto i te mau mea ta tatou e haapuroro nei, te vai ra i roto i te mau mea ta tatou e tiaturi nei, te vai ra i roto i te mau mea ta tatou e haapii nei, te aʻo, te mau faaueraa, e te mau faaararaa atoa ia paruru tatou, ia here hoʻi, ia aupuru, e “ia haapii [i te mau tamarii] ia haere na te eʻa o te parau tiʻa” (Mosia 4:15). O te haavare hoʻi ia ratou ra, e ore ïa e taeahia i te feruriraa.

I rotopu i te mau faaararaa etaeta roa aʻe e te mau faautuaraa teimaha roa aʻe i faaitehia i roto i te mau heheuraa, o te mau faaararaa ïa e te mau faautuaraa no niʻa i te mau tamarii naʻinaʻi. Te na ô ra Iesu e, “Area te faaturori i te hoê i teie nei mau taata rii i faaroo iaʻu nei, e huru maitai aʻe oia ia taamuhia te hoê ofaʻi mure i niʻa i taʼna aʻi e ia hurihia oia i raro i te moana” (Mataio 18:6).

I te anotau o te peropheta Moroni, te tahi mau taata tei ore i ite e, “e mea hapa ore [te mau tamarii] i mua i te Atua” (Mosia 3:21) e “ua ora te tamarii rii i te Mesia” (Moroni 8:12) ua hinaaro ratou ia bapetizo i te mau tamarii rii. Te parau ra Moroni e, “ua [huna] ratou i te aroha o te Mesia, e te faaore hoʻi i te taraehara naʼna e te mana o toʼna ra ohipa faaora” (Moroni 8:20).

Ua faahapa uʻana Moromona ia ratou ma te parau e, “O ratou te manaʻo ia bapetizohia te tamarii rii e tiaʻi, o tei roto ïa i te au avaava e te ruuruuhia hoʻi ïa i te ino ra; aita hoʻi toʼna e faaroo, aita atoa e tiai, aita atoa e aroha; no reira ia pohe oia a vai ai taua manaʻo ra i roto iaʼna, ia tae oia i raro i hade e tiaʻi… .

“Inaha, te parau atu nei au ma te mataʻu ore, i roaa hoʻi iaʻu te mana no ô mai i te Atua ra” (Moroni 8:14, 16).

Te tamarii anaʻe tei taeahia taua matahiti no te tiaauraa ra, haamauhia e te Fatu i te vaʻu o te matahiti ra (a hiʻo PH&PF 68:27), ua tiʻa ïa ia bapetizohia ratou. Na mua aʻe i te reira matahiti, aita ïa ta ratou e hapa.

Eiaha e haamoʻe e aore râ, e tauʻa ore i te tamarii. Eiaha roaʼtu e hamani ino e aore râ, e haapepe ia ratou. Eiaha e faaruʻe e aore râ, e faataaê i te tamarii no te taaêraa te tane e te vahine. Tei te mau metua te hopoia no te faaamu i ta ratou mau tamarii.

Ua parau te Fatu e, “E tiʻaraa to te mau tamarii atoa ia titau i to ratou ra mau metua no to ratou ra faufaa e tae noaʼtu i te taime e naehia to ratou ra matahiti” (PH&PF 83:4).

Na tatou e haapaʻo i te mau mea e au ia ratou i te pae tino, te pae varua, e i te pae o te feruriraa. Te haapii mai nei te buka a moromona e, “E ore roa outou e tuu noaʼtu i ta outou mau tamarii ia poia ratou, e ia haere tahaa noa; e ore roa hoʻi outou e faatiʻa ia ratou ia faahapa mai i te mau ture a te Atua ra, e ia tamaʻi e ia mârô hoʻi te tahi i te tahi, e ia tavini atu i te diabolo, te fatu o te hara, oia hoʻi te varua ino ra, ta to tatou mau metua i parau maira; o te enemi oia i te mau parau tiʻa atoa” (Mosia 4:14).

Aita e mea faufaa atu maori râ, te hoê metua tane tei haapaʻo i taʼna hopoia, e tei haapii i taʼna mau tamarii ia haapaʻo i ta ratou hopoia. Aita e mea faufaa atu maori râ, te hoê metua vahine tei parahi i pihaiiho ia ratou no te tamahanahana ia ratou e no te horoʻa i te hau i roto ia ratou. Te here, te parururaa, e te marû, e mau mea faufaa rahi anaʻe ïa.

Ua parau te Fatu e, “Ua faaue râ vau ia outou ia haapii atu i to outou mau tamarii i roto i te maramarama e te parau mau” (PH&PF 93:40).

E mea pinepine te hoê metua ia vai noa oia anaʻe ra no te faaamu i te mau tamarii. E raveʻa ta te Fatu no te haapuairaa i taua metua ra no te faaotiraa oia anaʻe iho i te hopoia i faataahia na na metua toopiti ra. No na metua toopiti atoa, e hape rahi mau te faaruʻeraa i te tamarii mai te au i to raua hinaaro.

Pinepine au i te feruri i te tahi atu tamaiti iti. Ua farerei matou iaʼna i roto i te hoê oroʻa faahanahanaraa na te haapiiraa evanelia i roto i te hoê oire atea roa i te fenua Laparata. E ahu maitai toʼna e e mea tamaa maitai oia.

Ua haere maira taua piahi ra na roto i te aroa e tae roa mai i niʻa i te paepae. Te vai ra e toru taahiraa huru teitei. Eita taʼna e nehenehe e tauma i niʻa i te taahiraa matamua no te mea e poto roa toʼna na avae. E taata poto hoʻi oia.

Ite atura matou e toopiti na taurearea puai i te haereraa mai na muri iaʼna, tiʻa aʻera raua i te tahi pae e i te tahi pae, e amo marû aʻera iaʼna i niʻa i te paepae. Ia hope te ohipa, amo faahou aʻera raua iaʼna i raro e haere anaʻe atura ratou i rapae. Toʼna teie na hoa, o te haapaʻo nei iaʼna. Eita e naehia iaʼna te tahiraa matamua ia ore oia e amohia e toʼna na hoa.

Te feia e haere mai i roto i te Ekalesia, e haere mai ratou mai te tamarii varua te huru. E titau ratou i te hoê taata—te tahi mau hoa—no te amo ia ratou i niʻa.

Mai te mea e, e faataa tatou i te mau taahiraa i muri aʻe i te bapetizoraa ei mau taahiraa tano noa no te feia avae roroa e te etaeta, aita ïa tatou i ite i ta te Fatu i parau i roto i te mau heheuraa. Ua parau mai te mau peropheta ia tatou e, “ia riro outou ei orometua, [e ia haapii] i te â o te parau a te Atua e tiaʻi; ua riro iho nei ratou mai te feia e au ia ratou te û, eiaha te maa etaeta… .

“… Area te maa etaeta ra, na te taata paari ïa, na te feia no te mataro i ite ai to ratou aau i te maitai e te ino” (Hebera 5:12,14).

Ua papaʻi te Aposetolo Paulo e, “Ua faaamu hoʻi au ia outou i te û, aore i te maa etaeta: aore hoʻi i tiʻa ia outou i reira; e eita atoa e tiʻa ia outou i teie nei”(1Korinetia 3:2).

I roto i te hoê heheuraa tei horoʻahia mai i te matahiti 1830 ra, na mua noa aʻe a faatiʻahia ai te Ekalesia, ua faaara mai te Fatu e, “No te mea aita e tiʻa ia ratou te inaʻi i teie nei, o te û râ ta ratou ïa e farii e tiaʻi; no reira ia ore ratou ia ite i teie nei mau mea e tiaʻi, ia pohe ratou” (PH&PF 19:22).

E ara maitai tatou a taahi teitei roa tatou i taua taahiraa matamua ra e aore râ, oi faataa hoʻi tatou i te reira no te feia avae etaeta e te roa hoʻi, a vaiiho ai ia vetahi ê ra aore e taata no te amo ia ratou i niʻa.

I to te mau pipi patoiraa i te feia tei hopoi mai i te tamarii rii, “Ua parau atura râ Iesu, E vaiiho noa mai i te tamarii rii ia haere noa mai na iaʻu nei, eiaha e faaorehiaʼtu, mai ia ratou hoʻi to te basileia ra o te ao” (Mataio 19:14).

Ia ani hoʻi Taʼna mau pipi e, eaha to ratou huru e au ai, ua tuu atura Iesu i te hoê tamaiti iti i rotopu ia ratou ra (a hiʻo Mataio 18:2–3). Ia ore tatou “ia riro mai te tamarii rii ra, e ore [tatou] e ô i te basileia o te Atua ra” (3 Nephi 11:38).

Te vai nei i roto i toʻu feruriraa e i toʻu aau e toʻu varua te hoê manaʻonaʻoraa hohonu no niʻa i te mau tamarii e to ratou mau metua.

I roto i te mau matahiti e rave rahi, ua ui maere noa vau eaha te auraa no te parau ta te Peresideni Kimball i parau mai iaʻu a faahaamanaʻo mai ai oia iaʻu i te parau no taua tamaiti overe ra no niʻa i te purumu i Cuzco e ma te parau e, “E auraa rahi roaʼtu to taua ohipa ra i ta oe i ite.” I te hoê mahana, ua parau faahou mai oia e, “Te tapea nei oe hoê nunaa i niʻa i to oe turi.”

I teie nei, i roto i te 78 raa o toʻu matahiti, te taa nei iaʻu eaha ta te Peresideni Kimball i ite na; Ua ite au i te auraa o taʼna parau. Na taua tamaiti iti ra i Cuzco e tera i Tapone e te tahi atu mau tamarii i te ao nei i haaputapu hohonu roa i te mea taʻu e feruri, e nahea hoʻi au ia feruri, e ia pure au ma te tuutuu ore. Te feruri tamau nei au i te mau tamarii e to ratou mau metua o te tautoo nei no te aupuru i te mau tamarii rii i roto i teie tau fifi roaʼtu.

Mai toʻu mau Taeae hoʻi, ua ratere au na te ao taatoa nei. Mai toʻu mau Taeae, ua mau vau i te mau toroʻa tiaturihia i roto i te haapiiraa, i te ohipa imiraa faufaa, i roto i te faatereraa hau, e i roto i te ekalesia. Ua papaʻi au i te mau buka e mai ia ratou hoʻi, ua noaa iaʻu te mau hanahana, te mau ite, te parau tuite, e te mau tapaʻo. Taua mau hanahana ra, no roto mai ïa i te ohipa e ravehia e ia tiʻa maitai te reira.

Ia faaau tatou i te faufaa o taua mau mea ra, hoê mea taʻu i here roa hau atu i te hoê o teie mau mea—hau atu hoʻi i taua mau mea taatoa ra i amuihia—te mea faufaa roa aʻe noʻu nei, maori râ, nahea ta tatou mau tamaiti e ta tatou mau tamahine e ta ratou tane e ta ratou vahine i te rave i ta ratou mau tamarii, e ta tatou hoʻi mau mootua, e mea nahea ratou i te rave i ta ratou atoa mau tamarii.

No niʻa i te iteraa tatou i to tatou auraa e to tatou Metua i te Ao ra, te mau mea ta maua o taʻu vahine i haapii mai ei metua e ei metua ruau tei riro ei mau mea faufaa roa ia ite, ua haapii mai ïa maua i te reira mai roto mai i ta maua mau tamarii.

Ua tae mai taua haamaitairaa ra i niʻa iaʻu mai te au i te hoê taoʻa horoʻa no roto mai i taʻu vahine. No niʻa i taua huru vahine ra, ua parau te Fatu e, “Ua horoʻahiaʼtu [te hoê vahine i te tane ra] ia faarahi e ia faaî i te fenua nei, mai te au i taʻu faaueraa, e no te faatupu i te parau fafau o tei horoahiaʼtu e toʻu Metua hou te faatumuraa o teie nei ao, e no te faateiteiraa ia ratou i roto i te mau ao mure ore, ia tiʻa ia ratou ia fanau mai i te mau varua taata nei; no te mea i roto i te reira te ohipa a toʻu Metua e haere noa â, ia tiʻa iaʼna ia faahanahanahia” (PH&PF 132:63).

Mai te mau vahine mai teie te huru ei metua vahine no te mau tamarii, te ite ra ïa tatou e, no te aha te Fatu i heheu mai ai e, “ia tiʻa ia titauhia te mau mea rarahi i te rima o to ratou ra mau metua tane ra” (PH&PF 29:48).

Ua ite au e parau mau te evanelia e e mana hoʻi no te haamaitai i te mau tamarii. Te pure nei au ia farii te mau tamarii, te feia apî e to ratou mau metua, i te horoʻaraa no te Varua Maitai, ia riro te reira ei arataʻi e ei paruru no ratou, ia haapuai Oia i roto i ratou aau i te iteraa papu e, o Iesu te Mesia, te Tamaiti a te Atua, te Fanautahi a te Metua. I roto i te iʻoa o Iesu Mesia, amene.