2002
Te faatupuraa i te puai i roto i te aau
Tiurai 2002


Te faatupuraa i te puai i roto i te aau

Nahea outou e vau nei i te faafariu-mau-raa-hia i te parau mau, tei î hoi i te faaroo, tei titau i te Atua, i nehenehe ai tatou ia faaruru i te mau tamataraa e na te reira hoi i haapuai ia tatou?

Na roto i te ioa o toʻu na tauturu e te iʻoa o te apooraa faatere rahi o te Sotaiete Tauturu, te hinaaro nei matou i te faaite i to matou aau mehara i te mau melo o te Ekalesia o te ao e ati aʻe, tae noa’tu i te mau vahine inaha, na roto i to ratou faaroo e to ratou haapaʻo maitai i te faatusiaraa i to ratou taime e te mau taleni no te haamaitai i te oraraa o te mau taata tataʻitahi e te mau utuafare o te ao atoa nei.

I roto i te haamaitairaa o ta te Peresideni Gordon B. Hinckley i horoʻa noʻu i to’na faataaraa iaʻu, ua faahiti oia i te parau no te taviniraa o ta te Sotaiete Tauturu e nehenehe e horoʻa. Teie o ta’na i parau, “E faanahonahoraa rahi teie, penei aʻe o te mea aano e te mea tahito i roto i to’na tiʻaraa i te ao atoa nei. Ta’na misioni o te raveraa ïa i te mea maitai e i te tautururaa i te feia tei roohia i te fifi e te hepohepo, i te faaitoitoraa i te pae o te haapiiraa, te pae no te rima î, e te tahi atu â mau aravihi i roto i te oraraa o te mau vahine i roto i te ao atoa nei.”

Te vai nei ei arataʻi no tatou te Parau Faaite a te Sotaiete Tauturu, te putuputuraa no te haamaitai i te nohoraa, i te utuafare, e i te taata iho, e te faahaereraa i te tuahine iho i mua. Ua hiʻopoahia teie mau mauihaa ma te faaau maitehia e te faaohipahia nei te reira no te tauturu i te mau tuahine ia faarahi maite i te puai i roto i to ratou aau i te taviniraa, te tahoêraa, e te faaravaʻiraa ia’na iho.

No te tatara i te huru no te faatupuraa i te puai i roto i te aau o taʻu e parau nei, te hinaaro nei au e faaite i te aamu o Susanna Stone Lloyd o tei faaruʻe i te Fenua Peretane i te matahiti 1856, i te 26raa o to’na matahiti no te tere i Utaha. Oia anaʻe te melo o to’na utuafare tei bapetizohia i roto i te ekalesia, e ua riro oia ei melo no te pŭpŭ pereoo puto Willie. Ia au mai te tahi atoa mau pionie, ua faaruru i te poʻia, te maʻi, e te rohirohi.

I to’na taeraa i te afaa no Roto Miti, ua ani Susanna i te hoê hiʻo no te faanehenehe ia’na. Noa’tu ta’na tautooraa, teie ta’na i parau, “Eita roa e moʻehia iaʻu toʻu hohoʻa. Aita te tahi o toʻu mau hoa tahito i taa iaʻu.”1 No te mea ua hoo oia i to’na hiʻo i te hoê initia no te hoê aʻe tapu puaatoro buffalo, aita’tura oia i tauʻa faahou i to’na faanehenehe. I teie nei, aita atoa oia i taa faahou i to’na iho hohoʻa. E vahine taaê oia, mai roto atu e i rapae mai. A haere ai oia na te mau mouʻa ofafaʻi e na roto i te tutavaraa hopea ua tae mai te hoê manaʻo papu. Ua tamatahia to’na faaroo, e ua haapapu-mau-hia to’na faafariuraa. Ua faanehenehehia oia mai te huru ra e, aita e hiʻo e nehenehe e faaite i to’na hohoʻa. Ua pure Susanna no te puai e ua iteahia—e ua tae roa i roto i to’na aau.

Teie te huru o te rotoraa o taʻu e hinaaro nei i te aʻo atu. Nahea outou e vau nei i te faafariu-mau-raa-hia i te parau mau, tei î hoi i te faaroo, tei titau i te Atua, i nehenehe ai tatou ia faaruru i te mau tamataraa e na te reira hoi i haapuai ia tatou?

Eita hoi e maoro-roa’tu te oraraa e ite tatou e, eita te oraraa nei e riro mai ta tatou i opua nâ. E tae mai te enemi e te peapea ia tatou paatoa. Ua ite anei outou i te tahi mau taata te ore e hinaaro i te taui ia ratou e aore râ, i to ratou mau huru? Tera râ, ua ite au e, ua ite outou e rave rahi o tei tutava na roto i te faaroo. Te hinaaro nei outou i te amui atoa’tu i teie feia, ia faaurû- hia-mai, e ia haapuai-hia-mai na to ratou mau hohoʻa maitai.

A pae matahiti i teie nei, ua farerei au i te mau tuahine mai Afirika e tae atu te Fenua Paniola tei riro atoa nâ ei mau pionie io ratou. Ua faahiahia vau i te puai o to ratou aau, e ua faaurûhia vau e to ratou mau iteraa papu hohonu. E mau tuahine teie o te ora nei i te parau mau mai ta te Parau Faaite a te Sotaiete Tauturu i haapapu mai.

Te faahaamanaʻo mai nei teie parau ia tatou e, o vai mau râ tatou e no te aha tatou e rave ai i te mau mea o ta tatou e rave nei. A haapaʻo ai tatou i teie mau ture, e rahi atu â to tatou puai no roto mai. E faateitei tatou i to tatou mau tiʻaturiraa. Te haapaeraa, te pure, e te taiʻoraa i te mau papaʻiraa moʻa, e nehenehe ïa te reira e taui i to tatou auraa e te Faaora. Te hinaaro nei au i te faaite e piti huru o ta tatou e nehenehe e rave no te faatupuraa i te puai o te aau:

TE TAVINIRAA

Ia faafariu-mau-hia ïa tatou, e taui to tatou hiʻoraa ia vetahi ê mai niʻa’tu ia tatou. E ite tatou i te puai o te aau na roto i te taviniraa. Aita’tu e mea e oaoa rahi atu ai te enemi ia faanevanevahia tatou e te mau manaʻonaʻoraa e te mau hiaai o te tino. Tera râ, e mea ite atu tatou. Na te taviniraa e tauturu ia tatou ia faaea noa i niʻa i te eʻa tiʻa.

I roto i te mau amuiraa na te mau vahine, e i te mau putuputuraa no te haamaitai i te nohoraa, i te utuafare, e i te taata iho, e te mea faufaa roa’tu, i roto roa i to outou iho mau nohoraa, ua faaurûhia vau e ta outou mau ohipa taviniraa.

Tau hebedoma i mairi aʻe nei, ua farii vau i te hoê niuniu na te Peresideni Area no Area Eropa Ropu. Ua faaite oia iaʻu e, ua toʻetoʻe roa te mau melo e te mau misionare o te Fenua Albania e o te Fenua Moldova, e te hinaaro nei oia ia ite e, te vaira anei te mau ahu taoto ta te Sotaiete Tauturu no te hapono no ratou. A feruri na outou i te oaoa o taʻu i farii a haere ai au e farerei i te Pû no te Tautururaa Taata e ia parau mai ratou e, te vai nei 1.000 ahu taoto no te opere atu. I roto noa tau mahana rii ua haponohia taua mau ahu taooto ra. Ua papaʻi te peresideni misioni, “Ua putapû roa te mau melo i ŏ nei i ratou e, ua haamanaʻohia ratou e te tahi atu mau melo.” Mauruuru no ta outou tauturu faahoʻi ore.

E te mau tuahine, a hiʻo na i te mau tumu parau maitihia o te putuputuraa no te haamaitai i te nohoraa, i te utuafare, e i te taata iho e a imi i te mau raveʻa no te paturaa i te puai pae varua, a faarahi i te mau aravihi o te taata iho, a faaitoito i te nohoraa e i te utuafare, e a horoʻa i te taviniraa evanelia. Na roto i te raveraa i te reira, eita ïa tatou e manaʻo noa i to tatou mau fifi e ia titau hau atu i te Atua.

TE TAHOÊRAA

Te tahi atu raveʻa no te faatupuraa i te puai i roto i te aau o te tamataraa ïa i te tahoêraa i roto i to tatou mau utuafare, to tatou mau tĭtĭ, to tatou mau paroita, e i roto hoi i to tatou mau peresideniraa. Ua haapii te Fatu iho e, “E mai te mea aita outou e riro ei hoê ra e ere hoi outou Noʻu nei.”2

Te tahoêraa i roto i te opuaraa, te manaʻo e te tiʻaturi o te mau maitai te reira o te faateiteiraa. Ia vaiiho tatou i to tatou mau taaê raa i te hiti e ia haamaitai i te vetahi ra mau puai, e tupu mai te mau mea maere. Teie ta te Peropheta Iosepha Semita i aʻo, “Eiaha e taotiʻa i to outou hiʻoraa a hiʻo ai outou i te maitai o to outou taata tupu… . E mea tiʻa ia faaaano outou i to outou aau te tahi i te tahi,”3 Na taua piri-ore-raa e titau i te tahoêraa rahi atu.

Ua haere au e hahaere i te mau tĭtĭ e te mau paroita tei tahoê maitai. Te rave amui ra te peresideniraa, te paturu ra te mau peresideniraa o te mau pùpù tauturu te tahi i te tahi e te tahoê ra i ta ratou mau tautooraa; te paturu ra ratou i to ratou feia faatere o te autahuʻaraa e te tamatara amui ra i te arataʻi mai i te mau utuafare i te Mesia. A nuu noa’i te basileia o te Atua i mua, e mea tiʻa ia tahoê i to tatou mau tautooraa i te faaoraraa i te mau varua.

Ei peresideniraa rahi no te Sotaiete Tauturu, te oaoa nei matou no te tabula apî o te hahaereraa a te mau tuahine i haapapuhia.4 E aniraa manihini to teie parau poroʻi apî ia tatou te mau tuahine ia taiʻo mai roto atu i te mau papaʻiraa moʻa e mai roto atu i te mau haapiiraa a te Peresideniraa Matamua e te tahi atu mau hui mana faatere no niʻa i te parau tumu o te evanelia. E faaitoitohia ïa te mau tuahine i te faaiteraa i te mau parau apî e te mau iteraa rau e nahea te oraraa i te parau tumu i te haamaitairaa i to ratou mau oraraa.

E te mau tuahine, ia pee outou i teie hohoʻa, e ite outou i te hoêraa e to outou hoa e i te feia o ta outou e haapii atu. E faaitoitohia outou i te pae varua.

Noa’tu eaha to tatou mau fifi, e vai o tatou nei e nehenehe ia haamauʻa i to tatou taime i mua i te hiʻo ma te oto e te tarapape o te aau? Oia mau, mai te au i ta te aposetolo Paulo i parau, e mea titauhia ia “hiʻopoa maite râ [tatou] ia tatou iho”5 i tera taime e i tera taime. E mea titauhia ia tatarahapa tatou, ia ite i to tatou iho paruparu, e ia haere mai i te Mesia. Mai ia Susanna Stone, e titauhia paha ia faatusia ia tatou no te faaoromaʻi i te mauiui, te oto, e te tarapaperaa o te aau. Tera râ, a na reira’i tatou, e ite tatou i to te Atua horoʻaraa mai i te puai o ta tatou i ore nâ i ite.

Ua parau te peresideni Joseph F. Smith no niʻa i te puai rahi o te aau no te mau vahine pionie. Ua parau oia, “Aita te pohe i haafifi ia ratou. Te ohipa teimaha atoa. Te toʻetoʻe e aore râ, te ua, e aore râ, te ahu, aita te reira i haafifi ia ratou. Te mea râ o ta ratou i ite e o ta ratou i hiaai roa o te rê raa ïa i te basileia o te Atua e te parau mau ta te Fatu i horoʻa ia ratou.” E i reira, ma te haavare ore o te hoê peropheta a te Atua, ua mihi oia, “E toʻu varua e, teihea teie mau vahine i teie nei.”6

Te tiʻa nei au i ô nei i teie mahana no te faaite papu ia outou e, te vai nei teie mau huru vahine i te ao atoa nei i roto i te Sotaiete Tauturu o te Ekalesia. Aita e faaito to toʻu aau mehara no te fanaʻoraa o taʻu i farii i te iteraa i te mau vahine o to tatou nei anotau o tei “tupu to ratou ite i te parau mau i te rahi.”7 Ma toʻu aau atoa, ua ite au e nehenehe te Fatu ia “faariro i te mau mea paruparu ei mea etaeta.”8 Ua ite au e, tei Ta’na ohipa e To’na basileia. Ua ite au e, e nehenehe ia tatou paatoa ia faahohoʻa ia tatou iho i te Fatu na roto i te huru o to tatou oraraa. Na roto i te iʻoa o Iesu Mesia, amene.

Te mau nota

  1. I roto Carol Cornwall Madsen, haaputuhia, Journey to Zion: Voices from the Mormon Trail (1997), 634.

  2. PH&PF 38:27.

  3. Teachings of the Prophet Joseph Smith, maitihia e Joseph Fielding Smith (1976), 228.

  4. A hiʻo “For Such a Time as This,” Liahona, fepuare 2002, 18–23.

  5. A hiʻo 1 Korinetia 11:28.

  6. Te Mau Haapiiraa a te Mau Peresideni o te Ekalesia: Joseph F. Smith (1998), 201.

  7. Alama 17:2.

  8. Etera 12:27.