2002
Te ture no te tufaa ahuru
Tiurai 2002


Te ture no te tufaa ahuru

Ua faatiʻa te Fatu i te ture no te tufaa ahuru ei ture no te moni ohipa no Taʼna Ekalesia… . Na te reira atoa ture e faaite i to tatou parau-tiʻa i te Fatu.

I teie Noela i mairi aʻe nei, ua farii au i te hoê taoʻa aroha taaê na toʻu metua vahine. Ua faaherehere maitai oia no na matahiti e rave rahi i te hoê buka iti o tei horoʻahia mai e toʻu na metua i te matahiti 1944, 10 ïa toʻu matahiti.

Teie taua buka ra. O te hoê ïa buka aamu, e ua haapiihia vau ia papaʻi i te moni tumu o te roaa iaʻu i te hebedoma e te mau haamauaraa.

Ei hiʻoraa, i te hebedoma o te 29 no Tiurai 1944 ua tapaʻohia e 24 tara Marite e e 5 tenetima taʻu e vaira e ua roaa iaʻu e 7 tara Marite no toʻu raveraa i roto i te faaapu a toʻu utuafare. Te mau haamauʻaraa, e 5 tenetima no te monamona, 45 tenetima no te hoê hooraa mai, e 20 tenetima no te teata, e 2 tara Marite e 37 tenetima no te ahu. Ua haaputu vau 20 tara Marite e ua aufau vau e 70 tenetima moni tufaa ahuru. Tei toe mai iaʻu i te hopea hebedoma, e 4 tara Marite e 28 tenetima.

Te haamanaʻo nei au i toʻu uiraa i toʻu metua tane e nehenehe anei taʻu moni ohipa 25 tenetima ia haamaeʻahia. Tera râ, ua ite atoa vau e, e 20 tenetima no te teata e e 5 tenetima i te monamona, ua manaʻo vau e, ua hau roa paha o te moni e aufauhia naʻu.

Ia hiʻohiʻo vau i roto i teie buka aamu hau atu i te 50 matahiti i teie nei, ite ihora vau e, i te mau hebedoma atoa i te mau matahiti 1944 e 1945, i toʻu papaʻiraa i roto i teie buka aamu, ua aufau tiʻa vau i taʻu tufaa ahuru 10 i niʻa i te hanere o taʻu moni ohipa o te hebedoma. I te avaʻe Titema 1944, ua tapaʻo vau e, ua aufau vau 12 tara Marite e 35 tenetima moni tufaa ahuru i taua matahiti ra—te taatoʻaraa ïa o te tufaa ahuru.

Mai teie te huru o toʻu haapiiraa e nahea ia aufau i te tufaa ahuru.

Ua haapii taʻu vahine faaipoipo e o vau nei i ta maua mau tamarii i te faufaa rahi i te faataaraa i te mau hebedoma atoa te moni tufaa ahuru ia farii ratou i te hoê tufaa moni e aore râ, ia haere ratou e haapaʻo i te mau aiu e aore râ, ia rave ratou i te tahi mau ohipa taaê. E tuu ratou i te moni tufaa ahuru i roto i te hoê afata iti. I te Sabati haapaeraa maa, e horoʻa ratou i te tufaa ahuru i te episekopo. Ua haapii atoa ratou i te faufaa o te moni na roto i te haaputuraa i te hoê tufaa papu o te moni e roaa ia ratou no te hoê misioni e no te haapiiraa.

E te pee nei ta maua mau mootua i teie hohoʻa.

Ia haapii tatou i teie parau tumu i ta tatou mau tamarii e ia ite mai ratou e ia ite mai ratou ia tatou i te aufauraa i ta tatou tufaa ahuru. Teie ta te Peropheta Iosepha F. Smith i parau: “Ia huru paari anaʻe mai ta tatou mau tamarii e ua nehenehe ia ratou i te imi i te moni, e mea tiʻa ia haapiihia i te aufau i ta ratou tufaa ahuru, e ia tapaʻohia to ratou mau ioʻa i roto i te buka ture a te Fatu.”1

I toʻu râ mau mahana i roto i te Paraimere, e haapiihia matou i teie pehepehe:

Eaha te tufaa ahuru?

E faaite atu vau ia outou i te mau taime atoa.

Hoê ahuru tenetima i te tara hoê

E hoê tenetima i te ahuru tenetima.

E itehia te haapiiraa no te aufaaraa i te tufaa ahuru i roto i te mau papaʻiraa moʻa atoa. Ua aufau Aberahama i taʼna tufaa ahuru ia Melehizedeka.2 Ua haapiihia te mau tamarii a Iseraela ia hopoi i ta ratou mau tufaa ahuru i te Fatu.3 I te mau mahana o Nehemia, ua fafau te mau taata i te afaʻi i ta ratou tufaa ahuru i te fare o to ratou Atua. 4 E mea papu e, te papaʻiraa moʻa o te Faufaa Tahito i papaʻi i te tumu parau o te tufaa ahuru e itehia ïa i roto i te buka a Malaki:

“E haru anei te taata nei i ta te Atua? Ua haru maira outou i Taʻu ra. Te parau nei râ outou, i haru matou i ta Oe i te aha? I te ahuru o te taoʻa ra e te mau ô.

“Hopoi mai na outou i te ahuru atoa o te mau taoʻa i roto i te fare vairaa, ia maahia Taʻu fare nei, e tamataraa te reira Iaʻu nei, te parau maira Iehova sabaota ra; i te oreraa vau i te iritiraa i te mau haamaramarama o te raʻi ra, a ninii atu ai i te taoʻa rahi roa ei maitai no outou.”4

Te moni o ta tatou e aufau no te tufaa ahuru, o te tufaa maitai aʻe e te tiʻa o taʻu i ite na. Hoê o te ahururaa o te moni e roaa ia tatou. Te taatoʻaraa mai tei veve e tae noaʼtu i tei moni, e aufau hoê â huru rahiraa i niʻa i te hanere. Ua haapii te Mesia i teie parau tumu i roto i te aamu o te vahine ivi taoʻa ore:

“E te parahi ra Iesu i mua iho i te piha vairaa taoʻa ra, hiʻo atura i te taata i te tuuraa i te moni i roto i taua vairaa ra; e rave rahi te feia taoʻa i tuu i te moni rahi i roto.

“Ua haere maira te hoê vahine taoʻa ore, e ivi, ua tuu maira i e piti lepeta i roto, oia te koderane hoê ra.

“Ua parau atura Iesu i Taʼna mau pìpì, na ô atura ia ratou, Oia mau Taʻu e parau atu ia outou nei, e rahi ta teie nei vahine ivi taoʻa ore i tuu i roto i te pueraa taoʻa nei i ta ratou atoa:

“E tiʻahapa hoi no ta ratou taoʻa rahi ta ratou i tuu i roto; area oia ua hope roa aʼna taoʻa rii navaʻi ore i te tuuhia e ana i roto.”5

Te lepeta o te hoê ïa moni naʻinaʻi roa. O te moni veo naʻinaʻi aʻe e faaohipahia e te mau Ati Iuda. Hoê o te ono ahururaa o te moni veo a te Ati Roma.

I roto i teie tau hopea nei, ua faatiʻa [faahou] te Fatu i te ture no te tufaa ahuru ei ture no te moni ohipa no Taʼna Ekalesia. Mai te mea aita te reira, eita e maeʻa ia tatou te mau opuraa mure ore a te Fatu. Na te reira atoa ture e faaite i to tatou parau-tiʻa i te Fatu e ia faaite i to tatou tiʻamâraa i te mau fanaʻoraa, te mau oroʻa, e te mau haamaitairaa.

Ua haere atu vau i Independence, i Missouri, e ua hinaaro vau i te tere hoê hora aʻe mai te pae apatoerau e tae atu i Far West. Ua faaea nâ te Feia Moʻa i Far West i te matahiti 1836 e ua riro taua vahi râ ei tapuniraa no ratou i te tau o te hamani-ino-raa. Ua riro mai o Far West ei oire no te faatereraa hau, e 3.000 e tae atu 5.000 taata o te parahi i reira. Ua riro nâ oia ei pû faatere no te Ekalesia no te hoê tau. Ua parahi nâ toʻu mau tupuna i reira.

Ua tae atu vau i Far West e ua hiʻohiʻo faaati au, e te ite râ vau i te mau fenua faaapu nehenehe, te mau tô, te mau huero sitona, te matie, e te tahi atu mau huero. Aita e oire, aita e puromu e aore râ, te mau fare. Te toe noa ra te hoê vahi hau, tiʻaraa o te hiero e e maha ofaʻi tihi, faaatihia e te hoê aua iti naʻinaʻi.

I te matahiti 1838, ua tiahihia te Feia Moʻa mai Far West atu. Ua tapeʻahia Iosepha Semita e te tahi atu e ua hurihia i roto i te Fare Tapeʻaraa no Liberty. Ua vai paruparu noa ratou i raro aʻe i te mau huru riʻariʻa te ore e manaʻohia no na avaʻe e ono. Ua mauiui atoa toʻu mau tupuna i Far West e ua fatata i te pohe.

A tiʻa noaʼi au i Far West e a feruri noaʼi i te huru o taua vahi ra i mutaa ihora, ua iriti mai au i taʻu mau papaʻiraa moʻa e ua taiʻo i te tufaa 119 o te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau. Ua horoʻahia mai teie heheuraa na roto i te Peropheta Iosepha Semita i Far West i te 8 no Tiurai 1838, i rotopu i teie mau hamani-ino-raa:

“E e riro teie te haamataraa i te ahururaa a Taʻu mau taata.

“E ia oti te reira, o ratou o tei aufau i te ahururaa mai te reira e aufau ïa ratou i te tufaa ahuru no ta ratou apì e noaa mai i te maui matahiti atoa; e e riro teie ei ture tumu ia ratou ra e a muri noaʼtu, no Taʻu autahuʻaraa moʻa, te na reira maira te Fatu.”6

Ua feruri vau iho nei e, aita te ture o te tufaa ahuru i fariihia e te mau melo o te Ekalesia au atu i taua taime ra. Tera râ, ua farii ratou i te reira, e ua haamata te mau melo i te ora i teie ture apî i te hoê taime i ere ai ratou i ta ratou mau faufaa e, i roto i te tahi mau tupuraa, to ratou iho ora. A mataʻitaʻi ai au i Far West, ua roaa iaʻu te hoê iteraa papu i te pae varua no te ture o te tufaa ahuru puai atu e hohono atu i ore â i fariihia e au i mua ra.

Te hinaaro nei au i te pûpû atu i te hoê parau aʻo i te mau melo e rave rahi tauasini e tomo mai nei i roto i te Ekalesia i teie mahana ei hopea no te mau tautooraa haehaa a to tatou mau misionare. A faaohipa i to outou faaroo. A aufau i ta outou tufaa ahuru. E mea huru ê rii paha teie ture mai ta outou i faaroo na hou to outou bapetizoraa. Tera râ, te mau meaʼtoa o ta outou e rave ei mau melo faafariu, e faaineine ia outou ia farii i te oaoa o te mau haamaitairaa maitai o te tiaʻi nei ia outou—oiaʼtoa te mau haamaitairaa o te hiero—no reira a aufau i ta outou tufaa ahuru.

I teie nei, hoê parau iti poto no te aʻo i te mau misionare. A haapii paari atu i te parau no te tufaa ahuru i te mau melo o ta outou e haapii ia roaa ia ratou te hoê iteraa papu no niʻa i teie parau tumu maitai roa o te evanelia.

Ua piihia te metua vahine o Joseph F. Smith ei “Vahine Ivi Smith.” E vahine faaipoipo oia na Hyrum Smith, o tei taparahia pohehia e toʼna atoa taeaʻe te Peropheta Iosepha. Ua faahapa i te papaʻi parau haapaʻo tufaa ahuru tei parau e, no toʼna veve, eita e tiʻa iaʼna ia aufau i taʼna tufaa ahuru. Teie taʼna i parau, “‘E nehenehe oe e iriti i taʻu haamaitairaa? Mai te mea eita vau e aufau i taʻu tufaa ahuru, e mea tiʻa i te Fatu ia tapeʻa ê atu i Taʼna mau haamaitairaa noʻu. E aufau vau i taʻu tufaa ahuru, eiaha noa e e ture na te Atua, teie râ, te hinaaro nei au i te hoê haamaitairaa na roto i toʻu raveraa i te reira. Na roto i toʻu haapaʻoraa i teie e te tahi atu â mau ture, te hinaaro nei ia faufaahia,e ia nehenehe ia faaravaʻi i toʻu nei utuafare.’”7

Ua ‘onahia anei oia? Ua riro mai taʼna tamaiti e taʼna mootua ei peresideni no te Ekalesia, e ua riro atoa te hoê o toʼna huaai ei melo no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo e ei feia faatere tuiroo no te Ekalesia.

Ia faatiʻa oia no toʼna metua vahine, ua parau Joseph F. Smith i te hoê taime “te tufaa ahuru o taʼna mamoe e o taʼna puaa toro, te ahururaa o taʼna pata, te ahururaa o taʼna moa, e ahururaa o taʼna huero moa, te ahururaa o taʼna puaa, te ahururaa o taʼna fanauʻa puaa toro, te ahururaa o taʼna puaahoro fenua—e te ahururaa o te mau meaʼtoa o taʼna e faaamu.”8

Ua haapii na vau i te hoê taime i te ture no te tufaa ahuru i te hoê pŭpŭ feia faatere o te Ekalesia i te fenua Afirika. Ua parau te hoê taeaʻe e, “Elder Tingey, nahea vau i te aufau i taʻu tufaa ahuru inaha aita taʻu e imiraa moni?” Ua imi au e ua ite au e, e utuafare rahi e hitu e aore râ, e vaʻu tamarii ta teie taeaʻe e aita taʼna e ohipa. Ua ui atu vau iaʼna e mea nahea oia i te faaamuraa i toʼna utuafare. Ua parau mai oia iaʻu, te vai nei taʼna maa faaapu iti e e faaamu oia i te moora. Ua ui atu vau, “Eaha te ohipa a te moora?” Ua pahono mai oia e, “e fanau ratou i te huero.” Pahono atura vau, “Eaha te tupu mai mai te mea e ite oe 10 huero i roto i te ofaaraa o ta oe mau moora i te hoê poʻipoʻi?” Ua tae mai te hoê maramarama i roto i toʼna varua. “E nehenehe vau e horoʻa hoê huero i te peresideni amaa,” o taʼna ïa pahono. Ua ite maitai oia e, e riro oia ei taata aufau tufaa ahuru tiʻa.

A aufau ai tatou e a haapii ai i ta tatou mau tamarii i te aufauraa i te tufaa ahuru, te faarahi ra ïa tatou i te hoê utuafare o tei faanaho-hohonu-hia i te raveraa e i te haapaʻoraa i te mau fafauraa o te hiero. Te mau haamaitairaa hanahana rahi atu o te mau haamaitairaa atoa o ta tatou e farii i roto i teie oraraa e i te oraraa a muri atu o te mau haamaitairaa o te tae mai ia ite e, ua taatihia to tatou mau utuafare no teie oraraa a muri atu. I teie mahana, e ite vetahi pae e, te moʻe nei teie mau fanaʻoraa ia ratou i te oreraa e aufau i te tufaa ahuru. O ratou tei ô atu i roto i teie tiʻaraa, teie taʻu aʻo, ia faaohipa i to outou faaroo, a tamata i te Fatu, e a aufau i ta outou tufaa ahuru.

E roaa ia outou e i to outou utuafare te hoê hau ê atu i te ite taata nei a aufau ai outou i te hoê ahururaa tiʻa. E ite outou e, ua ite Oia ia outou e ua farii Oia i ta outou ô. E ite outou e, e iti mai to outou peʻapeʻa i te pae faufaa moni, i te pae tauturu, e te atuaturaa ia outou iho e i to outou utuafare. E ite outou e, ua here to outou Metua i te Ao ra ia outou.

Te oaoa nei au i toʻu mau metua o tei haapii iaʻu ia aufau i te tufaa ahuru. Te faaite nei au i toʻu iteraa papu haehaa e, te aufauraa i te tufaa ahuru, o te hoê ïa parau tumu mau o te evanelia a Iesu Mesia. Na roto i te ioʻa o Iesu Mesia ra, amene.

Te mau nota

  1. Gospel Doctrine, 5raa o te neneiraa. (1939), 231.

  2. A hiʻo Genese 14:20.

  3. A hiʻo Deuteronomi 12:6.

  4. Malaki 3:8, 10.

  5. Mareko 12:41–44.

  6. PH&PF 119:3–4.

  7. Gospel Doctrine, 229.

  8. Gospel Doctrine, 229.