2002
Te haere nei te ekalesia i mua
Tiurai 2002


Te haere nei te ekalesia i mua

Aita atu e ekalesia no ŏ nei no te fenua Amerika atu tei tupu oioi e te rahi e te purara na te ao nei… . O te hoê ohipa rahi tera o tei ore roa i itehia i mutaa ihora.

E toʻu mau taeae e te mau tuahine here, mea au mau ia farerei faahou â ia outou i roto i te hoê amuiraa rahi no te ao nei a te Ekalesia.

Hoʻe hanere hitu ahuru ma piti matahiti i mairi aʻenei, ua putuputu o Iosepha Semita e toʼna mau hoa i roto i te hoê fare nainai roa no Peter Whitmer i roto i te mataeinaa no Fayette, New York, e ua faanahonaho i te Ekalesia a te Mesia.

Mai te reira taime haihai roa te haamataraa te tahi ohipa nehenehe mau. E aamu rahi mau to teie ohipa. Ua faaoromai to tatou mau taata i te mau mauiui atoa. Aita e faaauraa ta ratou mau tusiaraa. E nehenehe e parau e e ohipa rahi roa ta ratou i rave. Te mea ra i matara mai mai roto mai i te tusiaraa e te ohipa rahi i ravehia e ratou ua tupu mai ïa te tahi ohipa tei hau i te hanahana. Teie mahana te tia nei tatou i te vahi e hiʻo ai tatou i te tupuraa o te ohipa mai roto mai i taua mau matahiti ra e a hiʻo na ra i teie nei mahana.

Mai tera e ono melo i te haamataraa ua tupu mai te hoê utuafare rahi roa ino no te feia haamori i te Atua, hau i te 11 mirioni rahiraa melo puai. Mai roto mai i tera mataeinaa iti te tupuraa mai e i teie mahana ua purara i roto 160 fenua i te ao nei. E ua riro mai teie Ekalesia ei numera 5 no te mau ekalesia rahi roaaʻe i te Fenua Marite. Te tahi tupuraa faahiehie mau. Ua rahi atu te mau melo o te ekalesia e faaea nei i rapae au i te Fenua Marite i to te Fenua Marite iho. Tera atura te tahi mea faahiehie. Aita atu e ekalesia no ŏ nei no te fenua Amerika atu tei tupu oioi e te rahi e te purara na te ao nei. E rave rahi mau melo no roto mai i teie mau fenua ei mau reo eê ïa. O te hoê ohipa rahi tera o tei ore roa i itehia i mutaa ihora. Mai te hoê ra vauvau nehenehe roa tei vauvauhia e te hoê hohoʻa nehenehe roa i niaiho. E itehia te huru maitairaa i roto i te mau oraraa o te mau taata. E tupu mai â te mau ohipa rarahi.

I te tae-matamua-raa mai to tatou mau taata i roto i teie faa a 155 matahiti i mairi aʻenei, ua ite ratou na roto i te orama tohu no te hoê tau rahi roa amuri aʻe. Area ra i te tahi taime e ua ui maere au e ua ite mau ra anei ratou i te rahiraa o taua orama e toʼna tupuraa mau.

Tei roto i teie oire te pu rahi o te Ekalesia, i tupu noa iho nei te 19raa o te mau hautiraa no te tau toʻetoʻe o te ao nei i roto i teie oire. Ua faaoti tatou i te hoê opuaraa eita tatou e faaohipa i te pororaa evanelia i taua taime ra, ua ite ra tatou e te mea e matara mai roto mai i teie ohipa rahi te hoê ïa mea nehenehe roa no te Ekalesia. Te mau fare rarahi i ŏ nei—te Hiero, te Fare Menemene, teie Pŭ Amuiraa, te Fare Haamanaʻoraa no Iosepha Semita, te mau fare no te Tuatapaparaa Aamu o te Utuafare, te Fare Faatere Ohipa a te Ekalesia, te Piha Toroʻa o te Ekalesia, ta tatou mau faanahonahoraa totauturu, e ta tatou mau rahiraa fare pure i roto i teie faa, ua mataitaihia ïa i te mau rahiraa taata i tae mai na roto i te mau aroa o teie oire e te mau oire tapiri mai. Mai ta Mike Wallace i parau mai iaʻu i te hoê taime. “Na teie mau fare patuhia e faaite mai e te mau pautuutu maitai nei te tahi ohipa papu i ŏ nei.”

Hau atu i te reira, ua tiaturi tatou i to tatou mau taata, te rahiraa tauasini o ratou, o tei horoʻa i to ratou taime no teie hautiraa no te ao nei. E feia tiaturihia, e mea maitai roa ratou i nia i te taata. Te hoê mea rahi roa o tei faahiehiehia i to tatou mau taata te parauraa ïa i te mau reo eê o te ao nei e ua faaite mai e te tupuraa rahi o te ohipa i ŏ nei e o te ore aʻenei i itehia i te tahi atu vahi.

Oia mau, ua tupu maite te mau mea atoa. Mea rahi te mau ratere i haere mai. Ua haere mai ratou mai te uiui e te taia, te tahi pae,mai te mau hohoʻa tahito e vaira i roto ia ratou. Ua haere mai ratou mai te manaʻo aʻu nei ratou e topa ai i roto i te hoê herepata no te faaroo. Teie ra ua ite ratou i te tahi mau mea manaʻo orehia e ratou. Ua ite ratou i te nehenehe o te fenua, te mau mouʻa e te mau faa, ua ite ratou i te huru o te varua nehenehe i roto i te mau hautiraa, e ua ite atoa ratou i te nehenehe o teie oire. Ua ite ratou i te mau fariiraa popou no te pae no te faaearaa e no te tautururaa ia ratou. Aita vau e parau ra e tera huru fariiraa e tei roto noa i to tatou mau taata. Ua amui mai te taatoaraa o te huiraatira i roto i te fariiraa popou. E ua tupu mai te roo maitai no teie Eakalesia. Tae noaʼtu i te mau papai veʻa, mea rahi o ratou, tei papai i te mau parau popou o ta ratou i ite i ŏ nei, no te mau taata anei ta ratou i farerei, e aore ïa ta ratou i ohipa atu i pihaiiho, e te huru o te varua no te fariiraa o ta ratou i ite.

Ua patahia te mau hohoa na roto i te mau afata teata i te ao nei tau miria taata tei mataitai. Ua papaihia te mau aamu na roto i te mau veʻa e te mau buka.

Tau tauasini rahiraa taata o tei haere mai e mataitai i Temple Square, faahiehie roa ratou i te fare o te Fatu, ua parahi i roto i te Fare Menemene e ua faaroo i te mau pehe e te mau himene a te pŭpŭ himene. Tau tauasini atoa tei parahi i roto i te Fare Amuiraa no te mataitai i te hoê hohoʻa nehenehe roa no nia i te Ekalesia e taʼna misioni na te ao nei. Te tahi mau tauasini tei haere i roto i te Fare Tuatapaparaa Aaamu no te Utuafare. Ua fariihia te mau veʻa i roto i te Fare Haamanaʻoraa no Iosepha Semita. Ua uiuihia matou na te mau auvaha no te mau afata teata, no te mau ratio, e no te mau veʻa mai roto mai i te mau fenua o te ao nei e to teie iho fenua to tatou. Ua parauhia mai âu e ua fatata i te 4000 mau aamu i papaihia no nia i te Ekalesia i roto noa i te mau veʻa no te fenua Heremani.

O Georgie Anne Geyer, te hoê papai veʻa tuiroo i Marite nei, tei papai i te mau parau i muri nei: “Mea nahea to te hoê tuhaa fenua Momoni i nehenehe ai i te farii i te hoê hautiraa rahi tei tui te roo i te ao nei? E aha to te ao nei e haere mai ai i te hoê tuhaa fenua e te faaroo rahi i reira tei ani i toʼna mau melo eiaha e inu i te ava, eiaha e puhipuhi i te avaava, eiaha e taofe, e mau mea anae hoi teie o te ravehia i to te ao nei?”

E ua parau â oia i ta te taata ra o Raymond T. Grant, te Faatere no te pae no te Upa e te Himene. I te na oraa e: “ ‘Ua ite outou, 98 i nia i te hanere o te feia hauti i roto i te mau pŭpŭ upa e te pŭpŭ himene tei horoʻa noa to ratou taime e mea rahi tera. Oia mau te rahiraa o ratou e mea ta moni ore ïa. E aamu nehenehe roa, e nehenehe ia parau e peu tumu te reira na te mau Momoni. E mea taaê roa noʻu iho nei e tatorita vau no New York mai, e te ohipa matamua ïa ta Brigham Young i patu na mua roa o te hoê fare teataraa o oia hoi te taata i haamau i te Momoni i Utaha nei.’

“Ua parau â oia: E ono taiete ori ta te tuhaa fenua no Utaha, e mea rahi te piano e te kinura e hoohia i Utaha nei hau atu i to te tahi mau tuhaa fenua no Marite nei; e 360 melo i roto i te Pupu Himene no te Fare Menemene; e te fare hooraa piano tahito roaae i Utaha nei o te taiete Steinway … mai te matahiti 1862 mai â. I Utaha nei, e mea iti roa te mau hamau. Ua anaaanatae roa ino vau i te iteraa i ta ratou peu tumu.’ ”

Ua faaoti o Geyer i taʼna papairaa: “O te hoê faanahoraa faaroo papu maitai, no te mau utuafare o te paturu nei i te mau peu parautia e te tiaturaa i te mau ihi ite apî no te faanahonahoraa e no te faatereraa ia ratou. No te haapoto noa, o Amerika apî teie” (“Salt Lake City and State of Utah Reveal Themselves to the World,” Salt Lake Tribune, 15 no febuare 2002, A15).

Ahiri e, mea ravaʻi te taime, e nehenehe ïa taʻu e horoʻa atu i te mau faahitiraa parau e rave rahi tei faahitihia i te mau papai veʻa o te ao nei, tei papai maitai i roto i ta ratou mau veʻa.

Te vai ra anei te tahi mea tano ore tei tupu? Oia ia, e mea iti ra. Ua farerei matou i te mau peresideni o te mau hau fenua, te mau tiahau, te mau fatu taiete, e te tahi atu mau taata.

I te matahiti 1849, e piti matahiti i muri aʻe to tatou mau taata tae matamuaraa mai e i muri mai ua itehia te auro i Tarifonia ma, e rave rahi tei topa te morare. Ua tautoo ratou no te tanu i te maa i roto i te repo paari. Ua amuhia ta ratou maa i te manumanu. Mea toʻetoʻe. E rave rahi i rotopu ia ratou tei manaʻo e haere i Tarifonia e monihiaʼtu ai. Ua tia atu te Peresideni Young i mua ia ratou e ua faaitoito ia ratou ia faaea noa, e ua fafau oia e “E tamaru mai te Atua i te huru no te reva, e e patu tatou i te hoê oire e te hoê hiero no te Atua Teitei Roa i teie vahi. E faatoro tatou i to tatou mau nohoraa i te pae hitiaa o te ra e te pae too a o te ra, i te apatoerau e i te pae apatoa, e patu tatou i te mau oire nainai e te mau oire rarahi i reira hanere e tae atu i te tauasiniraa o te Feia Moʻa e putuputu mai te mau fenua o te ao mai. E riro teie vahi ei hiʻoraa na te tahi mau fenua. E haere mai te mau arii, te mau emepera, e te feia tiaraa e te feia paari o te ao nei e farerei ia tatou i ŏ nei” (i roto Preston Nibley, Brigham Young: The Man and His Work [1936], 128).

Ua riro tatou ei ite no te tupuraa o teie parau tohu i teie mau mnahana nei, ua oaoa roa ino vau no te mau mea tei tupu. Ua tamata mai teie mau ratere i to tatou mau huru. Te tiaturi nei tatou e ia paruruhia te peu tumu o teie fenua. Te haapopou nei au e te haamauruuru nei au i to tatou mau taata o tei o rahi i roto i teie ohipa rahi roa i tupu iho nei io tatou nei.

I teie nei te hinaaro nei au i te parau poto noa atu i te hoê e aore ra e piti na ohipa.

No nia ia Brigham Young, te haamanaʻo nei au i te Faanahonahoraa Faufaa Moni no te Haapiiraa o tei haamauhia. Hoe noa iho matahiti i mairi aʻenei toʻu parauraa i teie faanahoraa i roto i ta tatou amuiraa rahi. Te mau horoʻaraa moni a te Feia Moʻa i te Mau Mahana Hopea Nei tei riro ei turu papu i teie nei. Te hinaaro faahouhia nei ia rahi atu â, ua haamata te reira i te itehia i teie nei. E nehenehe ia ta te feia apî tamaroa e te feia apî tamahine no te mau fenua ravaʻi ore o te ao nei, ia haere mai i te haapiiraa o te paturu ia ratou eiaha hoi ia topa, te rahiraa o ratou ei mau misionare ia tei faaoti i ta ratou mau misioni. Ia faaipoipo ratou e ia haere i mua ma te aravihi e ia ravaʻi ratou i te pae no te faufaa e ia o ratou i roto i te oraraa maitai i reira hoi ratou e nehenehe ai ia tupu maitai. E tupu ratou i te paari i roto i te Ekalesia, e faai ratou i te mau tiaraa e aupuru i to ratou mau utuafare e ia tamau noa i te ora i roto te faaroo.

E taime toʻu ia taiʻo atu i te hoê iteraa papu. No te hoê ïa feia apî tamaroa o tei haamaitaihia na roto mai i teie faanahonahoraa.

Ua parau oia: “Aue te popou e aita tura vau e moemoea faahou no taʻu haapiiraa e aore ra no toʻu ananahiraa. Ua faaateatea te Fatu i te eʻa, e o taʻu ïa e rave nei!

“Tei roto vau i te hoê fare haapiiraa ihi ite i to matou nei fenua, te reira toʻu haapiiraa ia riro mai ei taata aravihi no te pae no te matini rorouira, … Na roto i te haereraa i te haapiiraa, i ite ai au i toʻu mau tareni. Na te mau mea taʻu i haapii i te misioni i tauturu mai iaʻu ia manuia … Aita aʻenei i mua atu iaʻu nei, te hoê feia apî i haamaitaihia mai iaʻu iho nei. Na teie faanahoraa tururaa faufaa i haapuai i toʻu faaroo i te Fatu ia Iesu Mesia. Mai teie nei e amuri noaʼtu, te ite nei au i te hopoia o te evanelia i nia iaʻu no te faaineine iaʻu ia riro ei melo maitai atu â, ei taata faatere maitai atu â, e ei metua maitai aʻe, …

“E taʻi toʻu mama ia pure anaʻe i te pô, ua faatusia rahi oia i toʼna oraraa e no toʼna mauruuru rahi i te Fatu… .

“I teie nei, te hiʻo nei au e ua haamaitai atoa hia toʻu oire nei na roto atu iaʻu iho nei. Te ite nei au i te feia faatere maitatai no te Ekalesia tei ravaʻi i te faufaa e o te nehenehe e turu i teie ohipa a te Fatu ma to ratou puai, te manaʻo e te itoito. Te ite nei au i te Ekalesia i toʼna tupuraa i te rahi. Oaoa rahi roa ino vau i te haamataraa no toʻu iho nei utuafare e ia haapii ia ratou ia nehenehe ta matou ia ora ia matou iho. No reira e titau roahia vau ia faaoti roa i taʻu haapiiraa, e faahoi atu ai i te moni taʻu i tarahu mai no te tauturu ia i toʻu mau taata tupu i muri mai iaʻu … Mauruuru roa vau no te aroha o te Faaora. Te turu papu mai nei Oia ia tatou na roto i Toʼna here mau.”

Teie te mau ohipa e tupu ra te mau taeae e te mau tuahine. Na roto i teie ohipa i te ao taatoa nei, te haamaitai nei tatou hau atu i te 2,400 feia apî. E haamaitai-atoa-hia te tahi atu mau taata.

Ia haamaitai mai te Fatu ia tatou paatoa, ia oaoa tatou ei tuhaa no teie ohipa rahi i teie tau umerehia, o taʻu ïa pure haehaa, na roto i te iʻoa o Iesu Mesia, amene.