2002
Te faaroo e te haapaʻo
Tiurai 2002


Te faaroo e te haapaʻo

“Te haapaʻo o te faaroo” o te tiʻaturiraa ïa. E mea ohie roa te uiraa: e tiʻaturi anei tatou i to tatou Metua i te Ao ra? E tiʻaturi anei tatou i to tatou mau peropheta?

I roto i teie ao ta tatou e ora nei, te mau mea ta tatou e ite nei, e ere ïa mai te reira mau te huru i te mau taime atoa. I te tahi taime, aita tatou e ite ra i te puai rahi o te faahemaraa i niʻa ia tatou. E nehenehe tatou e hape i niʻa i te huru o te mau mea ta tatou e ite nei.

I te tahi tau matahiti i mairi aʻe nei, ua tupu te tahi mea mai te reira te huru, oia hoi, ua hape au i niʻa i te mau mea taʻu e ite ra i taua taime ra, e oi tupu te hoê ati rahi. Ua haere mai te tahi fetii o taʻu vahine na Utaha mai e farerei ia matou. E mahana maitai roa taua mahana ra no te tau mahanahana i te pae miti no Oregon, e te taiʻa ra matou. E mea arearea maitai matou i te haruraa i te samano; e i te hoê taime, ma te feruri ore, e mea huri noaʼtu vau, ite atura vau i te hoê are miti rahi e 8 avae i te teitei, i te maniiraa mai i niʻa ia matou. I te taime a tuou ai au, ua haruru atoa maira te are miti i niʻa ia matou na te pae aoao o te poti. Aita te poti i taahuri, tera râ, ua pee te taeae o taʻu vahine i rapae i te poti. E poito anaʻe to matou paatoa, e ua tamata matou i te tapiri i te poti i pihaiiho iaʼna, e ere râ i te mea ohie no te mea, ua î te poti i te miti, e ua huti mai iaʼna i roto i te poti.

E parauhia teie huru are miti tei haruru mai i niʻa ia matou, e are miti manaʻo-ore-hia. Eita te reira e tupu pinepine, e eita atoa e itehia e, eaha te taime e tupu mai ai. I muri aʻera, ua faaroo matou e, i niʻa i te taatoaraa o te pae tahatai no Oregon-Washington, e pae ïa taata tei paremo i taua mahana ra, i roto i te ati i farerehia e toru na poti. O taua are miti manaʻo-ore-hia ra te tumu no taua mau ati ra, tei manii mai ma te ite-ore-hia te tumu. I to matou haereraa i roto i te miti, e mea mania roa te miti e aita roa e manaʻohia e te vaira te hoê fifi. Tera râ, ua taui te huru o te miti i te hoê huru manaʻo-ore-hia.

I roto i te oraraa nei, e mea tiʻa ia tatou ia ara tamau noa e ia haapaʻo maitai i te mau mea haavare, eiaha hoi e hape i to ratou huru mau. Ia ore hoi tatou e haapaʻo maitai, e nehenehe te mau are miti manaʻo-ore-hia o te oraraa nei e riro mai ei mauhaa no te pohe mai teie mau are miti i niʻa i te moana.

Te hoê o te mau ravea manaʻo-ore-hia a te enemi, maori râ, te faatiʻaturiraa ïa ia tatou e, ia haapaʻo tatou i te mau ture e te mau faaueraa a te Atua ma te ui parau ore, e haapaʻo matapo ïa te reira. Te hinaaro nei oia ia pee tatou i to tatou mau haerea o te tino nei e i to tatou mau hinaaro pipiri. E te rave nei oia i te reira na roto i te parauraa ia tatou e, ia pee “matapo” noa tatou i te mau peropheta e ia haapaʻo hoi i te mau faaueraa, aita ïa tatou e pee ra i to tatou iho mau feruriraa. Te haapii nei oia e, e ere i te mea maramarama ia rave tatou i te hoê ohipa no te mea noa e, ua parauhia tatou ia na reira na te hoê peropheta ora, e aore râ, na te mau peropheta o te paraparau mai nei ia tatou na roto i te mau papaʻiraa moʻa.

To tatou haapaʻo i te mau faaueraa a te Fatu ma te ui parau ore, e ere ïa i te haapaʻo matapo noa. I roto i te amuiraa rahi no te avaʻe Eperera i te matahiti 1983, ua haapii mai te Peresideni Boyd K. Packer i te reira ia tatou. “Aita te Feia Moʻa i te mau Mahana Hopea nei e haapaʻo nei no te mea e, ua faahepohia ratou ia haapaʻo. Te haapaʻo nei râ ratou no te mea, ua noaa ia ratou te ite i te tahi mau parau mau i te pae varua, e ua faaoti ratou ia haapaʻo i te mau faaueraa a te Atua, ei faaiteraa i to ratou tiʻamâraa… . Aita tatou e haapaʻo nei no te mea e, e matapo to tatou, te haapaʻo nei râ tatou no te mea te ite ra tatou” (“Agency and Control,” Ensign, May 1983, 66).

E tiʻa ia tatou ia parau i te reira e, “te haapaʻo o te faaroo.” No te faaroo i haapaʻo ai Aberahama i te faaineineraa ia Isaaka no te tusia, no te faaroo i haapaʻo ai Nephi ia noaa mai te mau papaa parau; e no te faaroo e ouʻa ai te hoê tamarii na te vahi teitei i roto i na rima puai o toʼna ra Metua tane. “Te haapaʻo o te faaroo” o te tiʻaturiraa ïa. E mea ohie roa te uiraa: e tiʻaturi anei tatou i to tatou Metua i te Ao ra? E tiʻaturi anei tatou i to tatou mau peropheta?

Te tahi atu mau ravea haavare ta te Enemi, maori râ, o te faatiʻaturiraa ïa ia tatou e, te paari e te ite o to te ao nei, o te reira anaʻe ïa te vahi e noaa ai te ite ia tatou. Ua maramarama te taeae o te peropheta Nephi, oia o Iakoba, i te faanahoraa a te Enemi, e ua faaara oia ia tatou no niʻa i te reira:

“E te ravea haavare a te mea ino ra e! E te teoteo, e te hapa, e te maamaa o te taata nei e! Ia haapiihia ratou, ua manaʻo ratou e, e feia paari ratou; e e ore ratou e faaroo i te aʻo a te Atua, no te mea ua faaruʻe ratou i te reira, i te manaʻoraa e, ua ite ratou ihora, e no reira, e mea maamaa to ratou paari, e aore hoi a ratou e faufaa i te reira. E pohe hoi ratou” (2 Nephi 9:28).

Aita o Iakoba i parau e, eiaha tatou ia riro ei feia ite. Ua parau râ oia e, e mea maitai te ite, ia haapaʻo râ tatou i te aʻo a te Atua.

Te tiʻaturi nei te tahi mau taata e, e nehenehe ta ratou e maiti teihea te faaueraa a te Atua ta ratou e haapaʻo. E ua faariro ratou e rave rahi mau faaueraa ei mau faaueraa haʻihaʻi, e nehenehe hoi ia tuu-ê-hiaʼtu i te hiti, mai te huru ra e, e ere ïa i te mea fifi no te oraraa, e aore râ, e ere i te mea faufaa roa. Oia hoi te mau mea mai te pureraa i to tatou mau pure, te haamoʻaraa i te Sabati, te taiʻoraa i te mau papaʻiraa moʻa, te aufauraa i ta tatou tuhaa ahuru, te taeraa i ta tatou mau apooraa, e e rave rahi anaʻe atu â.

Te paraparau mai nei to tatou Metua i te Ao ra i taʼna mau tamarii ma te maramarama. I roto i te mau haapiiraa o te evanelia, aita e vaira te otoraa papu ore mai ta Paulo e parau ra (a hiʻo 1 Korinetia 14:8). Aita e uiraa no niʻa i te auraa o te parau e parauhia, e aore râ, o te mau manaʻo ta te varua e faatupu. Aita tatou i vaiiho otare-noa-hia. Tei ia tatou nei te mau papaʻiraa moʻa, te mau peropheta, te mau metua e te feia faatere here.

Eaha tatou i fariu ê ai i te haerea mau i te tahi taime? Eaha tatou i vaiiho ai ia tatou ia arataʻihia e te haavare a te Enemi? E mea ohie te ravea no te pahono i taʼna haavare, tera râ, i te tahi taime, e mea rave atâ toʼna faaohiparaa. I roto i te amuiraa no Atopa i te matahiti 1970, ua paraparau te Peresideni Harold B. Lee no niʻa i Te Fatu, te Enemi e te raveʻa no te arai i te mana haavare o te Enemi:

“Te vai ra te tahi mau vahi pirihao tei titauhia ia tatou ia haere hou a hope ai te ohipa a te Fatu i teie nei ekalesia e i to te ao nei i roto i teie tau tuuraa… . E tupu te mana o Satane i te rahi; te ite nei tatou i te reira i te mau vahi atoa… . E haapii tatou i te haapaʻo i te mau parau e i te mau faaueraa ta te Fatu e horoʻa mai na roto mai i Toʼna ra peropheta… . Te vaira te mau mea e faaoromai e e faaroo hoi” (i roto Conference Report, atopa 1970, 152).

I muri iho, ua tuu mai te Peresideni Lee i te hoê faaararaa ma te parau e, e riro tatou i te ore e au i te tahi mau mea no roto mai i te feia mana o te ekalesia i te mea e, eita paha te reira e tuati roa i niʻa i to tatou mau manaʻo e aore râ, e haafifi rii paha te reira i te tahi huru o to tatou oraraa nei. Area râ, mai te mea e, e faaroo tatou e e rave hoi i teie nei mau mea mai te huru e, no roto roa mai ïa i te vaha o te Fatu iho, eita ïa tatou e haavarehia e e noaa ia tatou te mau haamaitairaa rarahi.

Na te reira e faahoi mai ia tatou i niʻa i te parau no te haapaʻo. Ia vai tamau noa hoi tatou mai te reira. E tuhaa te reira no te faanahonahoraa no te Oaoa MureOre. Aita vau i ite i te tahi atu haapiiraa faufaa roa no to tatou maitai i roto i teie nei oraraa e i roto i te oraraa a muri aʻe. Te haapii nei te mau papaʻiraa moʻa atoa i te parau no te haapaʻo e aita e aposetolo tei ora na e aita i haapii i te ture no te haapaʻo.

I te tahi mau taime, e mea faufaa ia haapaʻo, noaʼtu e, aita tatou e maramarama ra i te tumu no te ture. E titauhia te faaroo no te haapaʻoraa. I toʼna haapiiraa i te parau no te haapaʻo, ua parau te Peropheta Iosepha Semita e, “Te mau mea atoa ta te Atua e titau, e mau mea tiʻa anaʻe ïa, noaʼtu e, aita tatou i ite i te tumu mau no te reira e tae roaʼtu i te hoê taime” (a hiʻo Teachings of the Prophet Joseph Smith, haaputuhia e Joseph Fielding Smith [1976], 256).

Te oaoa nei au i te mea e, ua oomo matou i to matou ahu poito i taua mahana no te tau mahanahana ra i niʻa i te moana. Te mauruuru nei au aita i tupu te ati i niʻa ia matou mai tei tupu i niʻa ia vetahi ê na roto i taua are miti manaʻo-ore-hia ra. Te pure nei au ia tamau noa tatou i te ahu i to tatou ahu poito o te haapaʻo, eiaha hoi te ati ia tupu mai, inaha, e tupu mau â te reira mai te mea e, e haavarehia tatou, e e pee tatou i te mau faahemaraa a te enemi.

Te faaite atu nei au ia outou e, te ora nei to tatou Metua i te Ao ra, e ua here Oia ia tatou, e mai te mea e, e haapaʻo tatou i Taʼna mau faaueraa ma te ui parau ore, e parahi faahou ïa tatou i pihaiiho Iaʼna e i Taʼna Tamaiti ia Iesu Mesia to tatou Faaora, i te iʻoa o Iesu Mesia ra, amene.