2002
A faateitei i te rama
Tiurai 2002


A faateitei i te rama

A faarahi i te hanahana i roto ia outou na. Eiaha e haamohimohi i te anaana o te varua o tei apee mai ia outou mai te raʻi mai. Te hinaaro mai nei te Fatu i to outou maitai e i to outou mana i roto i teie nei ao.

Teie te rama Olympique, o tei taʻitaʻihia mai mai te Fenua Heleni e rave rahi maitahiti e ua tae roa mai toʼna ama auahi i Roto Miti nei i te avaʻe fepuare i mairi. E taipe teie no te maitai- roa e te tiʻaturi. Ua faaama matamuahia te reira i te fenua Helani i te tupuraa o te mau tuʻaro matamua tau matahi i mairi aʻe nei.

Teie te rama a te Feia Apî Tamahine. E taipe no te maramarama o te evanelia, tei horoʻahia mai e to tatou Metua i te Ao ra. Ua haamata teie maramarama i te raʻi hou outou a fanauhia mai ai. I reira ra, ua haapiihia outou i te faanahoraa no te oaoa, e no te mea e ua farii outou i teie faanahoraa, ua fanaʻo outou i te riroraa ei mau taʻitaʻi rama!

Ua haapii te Faaora ia tatou ia “Oia atoa to outou maramarama, ia anaana ïa i mua i te aro o te taata nei, ia hiʻo ratou i ta outou parau maitai, e ia haamaitai i to outou Metua i te Ao ra.”1 Te maramarama hanahana e vaira i roto i to outou varua no ô mai ïa i te Atua no te mea e mau tamahine outou Naʼna. Te hoê tuhaa o te maramarama tei faariro ia outou ei mau tamahine nehenehe, o te haamaitairaa ïa no te riroraa ei vahine. Aue i te faahiahia i to outou iteraa e huru to outou, te huru vahine o te hoê ïa faufaa no ô mai i te Atua. Ua haapii mai to tatou mau peropheta o te mau mahana hopea nei e “te huru [te apeni], o te hoê ïa vehi faufaa no te taata i roto i te ao varua râ, i roto i te tahuti nei, e ihotaata mure ore e e tumu toʼna.”2 E haamaitairaa hanahana i te fanau-raa-hia mai mai te huru teatea o te hoê tamahine na te Atua. Ua riro te vahine no te Atua, te mea apî e te mea paari, ei vahine faaroo e ei vahine haapao, ei vahine mărû e ei vahine maitai. E huru aroha e huru atoa no te faaamu. O teie ta outou faufaa. Eiaha roaʼtu e haafaufaa ore i te mau horoʻa a te Atua e horoʻa na outou. A faarahi i te hanahana i roto ia outou na. Eiaha e haamohimohi i te anaana o te varua o tei apee mai ia outou mai te raʻi mai. Te hinaaro mai nei te Fatu i to outou maitai e i to outou mana i roto i teie nei ao.

I teie pô, te hinaaro nei au i te parau ia outou i te mau parau no roto i toʻu aau, te riroraa ei tamahine maitai e te mau fanaʻo e roaa na roto i te riroraa ei tamahine maitai. Te mau teiteiraa i taua rama ra.

E tamata te ao nei i te faaturori ia outou ia manaʻo outou e, te riroraa ei tamahine maitai e peu tahito ïa, e te ofatiraa i te mau ture e te faahaehaaraa i ta outou mau faatureraa, e riro ai outou ei tamahine faahiahia roaʼtu. Eiaha roa e topa i roto i te eʻa o te manaʻo noa raa. A mataitai ai e aore râ, a taiʻo ai outou i te mau veʻa, e riro paha outou i te manaʻo e, na outou noa paha e manaʻo ra mai te reira te huru.

Ua ite outou e metua vahine vau no e hitu tamaroa. Ua ite maitai au i te huru o te mau tamaroa! E oraraa au roa i roto i toʻu utuafare. Ua haapii mai au mai roto ia ratou e tae noaʼtu mai roto mai i to ratou mau hoa, tamaroa e tamahine, e e nehenehe au e faaite atu ia outou te tahi mau parau huna. Hoê noaʻe, eiaha râ vau ia topa i roto i te fifi. Teie ïa: aita te mau tamaroa e au ia faahaamâhia ratou. Te haamanaʻo nei au i te hoê taime, te hoê tamaiti apî o taʻu i matau tei opua i te haere e orihaere. Ua afaʻi mai oia i te hoê tamahine i to matou fare hou te oriraa ia nehenehe matou ia pata i te mau hohoʻa. I to raua taeraa mai, haere roa mai oia i roto i te fare tutu, tei reira vau i te imiraa i te pata hohoʻa, ma te parau mai: “Eiaha e rû, tiaʻi ia ite oe i te ahu o toʻu hoa. E mea nehenehe mau oia!” Atahi râ, teie taureʻareʻa a parau ai i te parau mai teie te huru, no reira ua tiʻa roa iaʻu ia tiaʻi rii.

I toʻu iteraaʼtu iaʼna, papu atura iaʻu; e mea nehenehe mau â oia. Te ahu o taʼna i oomo mai e mea nehenehe roa; ua parauhia mai iaʻu e, ua imi noa raua toʼna mama i taua ahu ra i te mau vahi atoa. I te ite-raa-hia mai ia raua, opua ihora raua i te haamaitai roaʼtu â i taua ahu ra na roto i te puʻoiʻoiraa i te tahi atu mau huʻahuʻa ahu rii e i te faaoti i te mau tataʻiraa ia au i taʼna mau faatureraa.

Ua haamauruuruhia mau ta raua tautooraa no te mea, e mea haviti mau oia i taua pô ra, tera râ, e ere na te ahu noa i faahau atu i toʼna anaana. Na toʼna tiʻaturiraa ra. I toʻu hiʻoraa iaʼna, haamanaʻo atura vau i te papaʻiraa moʻa, “Ia faaunauna noa te taiata ore i to outou mau feruriraa i te mau taime atoa; ei reira to outou tiʻaturiraa e puai roa ai i mua.”3 No hea mai teie tiʻaturiraa toʼna? Ua ite au e, ua hiʻo teie nei tamahine i niʻa ia vetahi no te mea, aita oia i haapeapea eaha mau toʼna hiʻoraa. Ua rave maitai râ oia i te mau titauraa nau hebedoma na mua aʻe. E ua oaoa te taureʻareʻa teie haere na muri iaʼna no toʼna faanehenehe, no toʼna ihoâ ra ahu. E mea tano maitai, e na te reira i horoʻa i toʼna tiʻaturi e toʼna oaoa. Ua putapû roa te aau. Aita roa teie tamahine i faahaamâ iaʼna, ua faahiahia mau oia i teie nei tamahine.

Te huru o te hoê tamahine maitai te riro ei afaʻi rama maitai roa, e mau faatureraa teitei ïa taʼna i te mau taime atoa, eiaha noa i roto i toʼna ahu ori haere, tera raâ, i te mau mahana atoa. E mea rahi o outou mai te ra te huru, te mauruuru nei au ia ratou i teie nei aruʻi. Ua tuu outou i te au maitai i roto i to outou oraraa. Ua hau atu i te huru o ta outou ahuraa. Oia atoa na mea e ono o taʻu e manaʻo nei: (1) to outou huru faatura, tera râ, e mea au roa ia haere na muri ia outou; (2) aita e mea faufau i roto i ta outou parau tera râ, e mea oaoa anaʻe e e mea faahiahia; (3) e mea nehenehe to outou faanehenehe, e ua haaputapû roaʼ(4) ua faahiʻo outou i te faatupuraa i ta outou mau teleni e i te faaotiraa i ta outou mau opuaraa, i te oreraa e patia i te tariʻa e i te nanaʻoraa i to outou tino; (5) e faaô atu outou i roto i te mau ohipa tuʻaro tera râ, aita outou e riri; (6) aita outou e tauʻa i te mau ahu e aore râ, i te mea e ravehia e te mau taata tuiroo no te mea ua faatura outou i te mea o tei haapiihia ia outou. Ei haapotoraa, aita outou e hinaaro i te pee i te mau faatureraa a to te ao nei no te mea e faature raa teitei atu ta outou. Ua ite outou e, o vai mau outou, e horoʻa te reira i te fanaʻo na outou. Ua ite outou e, e mau tamahine mau outou na te Metua i te Ao ra. Ua ite outou e, ua ite Oia ia outou e ua here Oia ia outou; te hinaaro nei outou ia mauruuru Oia ia outou e te hinaaro nei outou i te faahanahana i Toʼna here no outou. Ua ite outou e, ia rave outou i te hape, e tauturu Oia ia outou mai te mea e hiʻo tiʻa outou Iaʼna.

E au mau e, ua tamau aau oe i te himene No te Puai o te Feia Apî! E ere anei i te hoê arataʻi rahi? I te tahi taime, te hinaaro nei au i te pii i te reira “tauturu no te oaoa” no te mea te oraraa i teie mau faatureraa te riro ei mauihaa tamaʻi moʻemoʻe no te umeraa mai i te feia maitai ia outou e i te tapeʻaraa ia outou i niʻa i te eʻa o te parau-tiʻa. Ia ora anaʻe outou i teie mau faature teitei o te Ekalesia i te mau mahana atoa, te amo teitei nei ïa outou i te rama i niʻa.

Te hoê tamahine o taʻu e pii o Liz o taʻu e rave ei faahohoʻaraa i te mea o taʻu e parau atu nei. E tamahine haere haapii i roto i te hoê piha numereraa e te tahi tamahine atoa o taʻu e pii o Lindsay, ua ite oia e ua “uteute”roa Liz i toʼna tae raaʼtu i roto i te piha haapiiraa. Ua ite o Lindsay aita o Liz i matau iaʼna, area râ, ua hinaaro oia ia au maita o Liz. Ua haapaʻo o Lindsay i te mau mea o taʼna e tiʻaturi, e ua hinaaro oia ia ora au noa vetahi. Ua hiʻopoa noa o Lindsay ia Liz e rave rahi mahana. Inaha, i te hoê mahana aita o Liz i tae mai i te haapiiraa. E mahana atu. Tae mai nei te parau apî e e maʻi iri tuiroro to Liz.

Hoʻi atura oia i te fare, parahi atura i te iri airaa maa ma te taʻi. E ere raua o Liz i na hoa piri roa, tera râ, parau atura i toʼna metua vahine ia imi i te hoê raveʻa no te tauturu iaʼna. Ua ani o Lindsay ia haapae e ia pure toʼna utuafare paatoʻa no Liz. Ua hitimahuta mau toʼna metua vahine i toʼna faarooraa hoê o taʼna mau tamarii i te faahitiraa i te reira, no te mea, aita te parau no te haapae e te pure i faahiti- aʻe-hiaʼtura i roto i to ratou utuafare no na matahiti e rave rahi. I to Lindsay e to toʼna mama aparauraa i te toeʻa o te utuafare i taua ahiahi ra i niʻa i te iri airaa maa, aita roa te reira i anaanatae maitaihia, tera râ, ua taparu Lindsay ia ratou inaha, ua faaoti ratou i te haapae e i te pure no Liz, te hoê taata ê i te utuafare. Ua tupu mau â te hoê ohipa maere. Ua hoʻi mai o Liz i te fare haapiiraa ma te huru maitai e te oaoa. Tera râ, hau atu â i te reira, ua hopoi mai teie iteraa rau i te hoê varua no te tiʻaturi i roto i te utuafare o Lindsay. Na roto i te reira, ua tupu te mau tauiraa i roto i te utuafare. Te pure amui nei ratou, te hoê mea o tei ora na i tupu no na matahiti e rave rahi.

Ua apohia mai te uteute o te maitai o Liz. Liz, mai te mea teie onei oe i teie pô, te hinaaro nei au i te parau atu ia oe e, “Mauruuru! Na roto i to oe maitai ua haamaitaihia hoê utuafare taatoʻa o tei ore i matauhia nâ e oe. E o vai tei ite e hea atu â o ta oe i arataʻi a faateitei ai oe i ta oe rama i niʻa.”

Ia maitai anaʻe outou, e ite outou i te maitai, e maitai atoa vetahi! Te hinaaro nei au e parau ia outou—e mea ohie aʻe ia rave i te mea maitai i te raveraa i te ino. Eita te oraraa e fifi ia maitai anaʻe outou.

E rave rahi mau faufaa na roto noa i te riroraa ei mea maitai e arataʻi te reira ia outou i te hiero, te vahi nehenehe e te moʻa o te mau vahi atoa o te ao nei. Te hiero o te vahi te reira e haerehia mai e te Faaora no te mea Noʼna taua fare moʻa ra i niʻa i te fenua nei.

Ua apee te mootua a te Peresideni Lorenzo Snow i toʼna papa ruau i roto i te hiero i te hoê taime e parau atura iaʼna, “ ‘Allie, [,] te hinaaro nei au e faaite ia oe i te hoê mea… . I teie nei vahi mau to te Fatu Iesu Mesia fâraa mai iaʻu.ʼ tuu maira toʼu [Papa ruau] i toʼna rima i niʻa i toʻu upoo ma te parau mai e, ‘I teie nei e taʻu mootua, te hinaaro nei au ia haamanaʻo noa oe e, o teie te iteraa papu o to oe papa ruau, e na toʼna iho vaha i faaite ia oe i te reira i te mea e, ua ite mau â oia i te Faaora, i roto i teie hiero, e ua aparau mata e te mata iaʼna.’ ”4

E nehenehe anei outou e feruri i te faatura o ta outou e farii ia haere outou na taua eʻa ra o teie haerehia e te Faaora? E ite outou ia outou i reira, ma te hanahana e te mâ, ei tamahine na te Atua, i faaineinehia no te fariiraa i Taʼna mau haamaitairaa?

E tauturu te buka Mon Progres Personnel [te buka Te Faahaereraa Iaʻu Iho i Mua] ia outou i roto i ta outou faaineineraa no te hiero. E mea faaurûhia no niʻa mai ra. E faufaa nehenehe mau. E tauturu te reira ia outou ia haafatataʼtu i te Faaora, e e tauturu ia outou i te faaotiraa i te mau horoʻa hanahana o te auvahineraa. Ua riro te reira ei tuhaa faufaa roa no to outou faaineineraa, no te mea na te mau maitiraa ta outou e rave i teie nei e faaoti i to outou huru no to outou oraraa taatoa. A rave-faaoti i ta outou haereraa i mua ma faaanaanaraa i to outou maramarama; ia riro te reira ei maitai no te mau u’i i muri nei, o ta matou ïa pure. No reira te Peresideniraa Matamua i parauhia ai: “Te hinaaro nei matou ia roaa i te feia apî tamahine atoa i te fetia no te tamahine hanahana. A faaohipa ai te feia apî i teie mau opuaraa, e roaa ïa ia ratou te mau huru e titauhia no te arata’i atu ia ratou i te hiero e e faaineine atoa te reira ia ratou i te taviniraa i to ratou utuafare e i te Fatu i roto i to ratou oraraa.“5 I ni’a i teie fetia no te tamahine hanaha nehenehe roa, te vai ra te hoê hoho’a no te hiero. Na te reira e faahaamana’o ia outou e, te faaineine ra outou ia outou no te fariiraa i te mau oro’a no te hiero, no te mea, e haere mai tatou i te Mesia na roto i te hiero.

Te manaʻonaʻo taa ê nei tatou i te Mesia i teie Pata. A 2.000 tauasini matahiti aʻe nei, i teie ihoa arui, a vai ai Toʼna tino i roto i te menema, te tiʻaturi nei vetahi pae e, ua moʻe atoa te maramarama. Tera râ, ua ite tatou e, i te poʻipoʻi o te mahana toru, o tei parauhia tatou e te Pata, ua tiʻa mai Oia ia riro ei ora no tatou, to tatou Faaora, to tatou maramarama mure ore o te ore roa e faaruʻe ia tatou. Te faaite papu nei au e o te Mesia te maramarama e te ora o te ao nei.

E te feia apî tamahine here e, ia anaana to outou maramarama i mua i te taatoʻaraa o to outou utuafare e to outou mau hoa ia hiʻo ratou i ta outou mau ohipa maitai e ia haamaitai i to outou Metua i te Ao ra. E mea faahiahia mau te amoraa i te rama. Te pure nei matou ia anaana noa Toʼna maramarama i niʻa i to outou eʻa i te mau taahiraa tataʻitahi a haere noaʼi outou e ia riro ta outou parau maitai i te faataa ia outou ia tae i te hoê mahana ia nehenehe outou ia farii i te mau oroʻa o te hiero, no te mea, i roto noa i taua vahi moʻa ra outou e ite ai te maramarama hau atu, na roto i te iʻoa o Iesu Mesia, amene.

Te mau nota

  1. Mataio 5:16.

  2. “Te Utuafare: E Poroʻi i to te Ao Nei,” Liahona, Atopa 1998, api 24.

  3. PH&PF 121:45.

  4. Na Susan Arrington Madsen, “Lorenzo Snow and the Sacred Vision”, Friend, Atopa 1993, 14.

  5. Rata na te Peresideniraa Matamua no niʻa i te faaitoitoraa i te feia apî, 28 no Setepa 2001.