2002
Te mau hoa mau
Tiurai 2002


Te mau hoa mau

E tamatahia tatou paatoa. Mea titauhia te mau hoa papu no tatou o te here mai ia tatou, te faaroo mai ia tatou, te faaite mai ia atatou i te eʻa, e te faaite papu i te parau mau ia tatou.

I te matahiti tataitahi, te tomo mai nei i roto i te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Moʻa i te Mau Mahana Hopea Nei, tau tauasini mau rahiraa o te mau tamarii a to tatou Metua Here i te Ao ra. No te tahi pae rahi o ratou titauhia te hoê tauiraa rahi i roto i to ratou mau oraraa. Ua rave ratou paatoa i te hoê fafauraa moʻa na roto i te fafauraa e te hanahana hoi e haapaʻo maite ratou e tae noaʼtu i te hopea. E mea faufaa roa tera fafauraa mai ta to tatou Metua Here i te Ao ra i parau i te haamaitairaa e te tamataraa i te peropheta Nephi:

“Ua ite aera vau i te hoê reo na o mai i te Metua ra, i te na oraa mai e, Oia ia, te mau parau a toʻu ra Here, o te parau mau ia e te haavare ore. O te taata ra e mau papu e tae noaʼtu i te hopea ra, e ora ia.

“E tena na, e au mau taeaʻe here, ua ite au e, ia ore te taata e mau papu e tae noaʼtu i te hopea, i te onoonoraa atu i te hiʻoraa o te Tamaitti a te Atua ora, e ore roa ia e ora.”1

Te faaara nei te Fatu, mai te mea e haamata tatou i nia i te eʻa e haere atea roa atu ai e a topa atu ai e ia faaino Iaʼna ra, mea huru maitai ae ahiri e aita tatou i haamata i te reva i te reira.2

E haamanaʻo noa vau i te reira i te mau taime atoa ia farerei au i te mau melo apî o te Ekalesia. Mea pinepine au i te na reira, a tere ai au na te ao nei. te ite ra vau i to ratou tiatuirraa e te parau pinepine mai nei ratou iaʻu i te tahi mau tamataraa no to ratou faaroo e , i roto i to ratou reo ruru, e te muhumuhu i te na oraa. “A pure na noʻu” I te reira mau taime, eita a vau i te teimaha o te faito i nia ia tatou paatoa mai roto mai i te peropheta ora a te Fatu. O tera fafauraa haihai roa ta tatou i rave i roto i te mau pape no te bapetizoraa “ia tauturu te tahi i te tahi.”3 Oia hoi te riroraa ei hoa.

Teie mau parau a te Peresideni Hinckley tei riro ei haapuairaa iaʻu: “Te tiaturi nei au, te pure nei au, te taparu nei au ia outou, i te taata tataitahi, ia tauturu i te mau melo apî atoa o te Ekalesia. Faariro iaʼna ei hoa. A mau papu ia aratou.”4

Aita o peresideni Hinckley i reira no te faahoaraa i te melo apî tataitahi. Area ra o outou tei reira outou no te faahoa atu i te hoê o ratou. Te mea noa e titauhia maoti ra ia ite ratou i te tahi huru o te Faaora no ratou ra. A tamata i te fafa i te aʻau o te hoê tamaiti apî, o Nkosiyabo Eddie Lupahla, no te fenua Afirita, papaʻiraa no nia i toʼna hoa.

“Piti matahiti e te afa i mairi aenei, na mua ae au a tomo mai ai i roto i te Ekalesia i te matahiti 1999, ua imi mai toʻu hoa rahi, o Mbuti Yona, iaʻu. e hoa rahi maua mai te piha 5 mai i te fare haapiiraa e tae roa mai i te piha 12, e i muri mai taaʻe atu ai maua i to maua haereraa i te tahi atu mau haapiiraa taaê.

“Ua bapetizohia o Mbuti i te avaʻe no Eperera 1999, e maha hepetoma i muri mai, ua haere mai oia e farerei iaʻu i te utuafare e ua faaite mai oia i te evanelia iaʻu. Noaʼtu te mau parauparau faahapa no nia i te Ekalesia, ua putapu roa ino vau no te “faahoaraa a te feia moʻa” o tei farii poupou mai iaʻu i toʻu haere matamuaraa. I tera ihoa Sabati to toʻu hoa faafarereiraa iaʻu i te mau misionare. ua faaauhia te mau farereiraa no te haapiiraa. U tae mai toʻu hoa i roto i te mau haapiiraa atoa, e ua titau tamau mai oia iaʻu ia haere i te mau ohiparaa. Ua mauruuru roa ino vau i te farereiraa i te mau taata e rave rahi e hoea to ratou mau faufaa, te tura e te mau opuaraa. E i roto atoa i taua taime ra ua haamata vau i te haere i te haapiiraa evanelia. Mai te mea ra ua riro teie mau mea ei mau mea matauhia e au: i te mau pô Mahana Maha [hora 5 e te afa] te haapiiraa a te misionare, i muri mai te haapiiraa evanelia.

“Mea rahi roa taʻu i haapii mai i roto i te faanahonahoraa no te haapiiraa evanelia e ua mauruuru roa vau i ta matou piha haapiiraa no nia i te raveʻa no te faatupu i te hoê Faaipoiporaa Tiretiera. Ua hope te tuhaa ono avaʻe matamua i te avaʻe no Me, i muri noa iho i te reira ua haamata vau i te toparii. Auaʻe ra ua roaa oioihia e au i te faatia i roto i te i te piti o te tuhaa o te taime haapiiraa, Te Mau Haapiiraa a te Mau Peropheta Ora. I roto â vau i te Haapiiraa Evanelia, ua hoo mai au na Buka Toomaha no te Mau Papaʻiraa Moʻa e ua tamau noa vau i te hgaapii e ma te tupu maitai i roto i te Ekalesia te reni i muri ae i te tahi reni, te taahiraa i muri ae i te tahi haapiiraa e ti te tahi haapiiraa; maa vahi iti i o nei e maa vahi iti i o atu. Ua bapetizohia vau i te 17 no Setepa, 1999, na te tahi atu hoa o taʻu i farerei a haere ai au i te haapiiraa evanelia.

“Mauruuru roa vau no te faanahonahoraa no te Haapiiraa Evanelia. Aita te reira i faatitiaifaro noa iaʻu ua tauturu atoa maira te reira iaʻu ia riro mai ei hoê misionare, o taʻu i haamata i te faaineine no e pae avaʻe te maoro i muri ae i toʻu bapetizoraa. Ua haamaitai-rahi-hia vau i roto i te mau ohipa e rave rahi no te tavini e no te haapii na mua ae au a haere ai i taʻu misioni.

“Haamauruuru rahi nei au i toʻu hoa, te tiaturi nei au e ua ite oia i te ohipa o taʼna i rave noʻu ra. Ua tavini maua toopiti atoa ra i te hoê tau misioni, o vau i Durban Afirita Apatoa, e o oia ra i Cape Town i Afiriti Apatoa. Te mea i titauhia oia hoi te hoê hoa no te faatupu i te hoê tauiraa rahi i roto i te oraraa o te hoê taata.”5

E ere anei i te hoê semeio tei tupu i roto i teie aamu. Te vai nei te semeio no te paari i roto i te huru o te taata nei.

Penei ae paha e ua haere oia i nia i te eʻa e aore ra ua taiʻo oia i te mau parau a Nephi e aore ra penei ae paha na roto i te heheuraa, to Mbuti iteraa e aha ta toʼna hoa i ora mai na. E no reira ua ite oia e nahea i te turu e te tauturu iaʼna.

Ua faafarerei oia i toʼna hoa i te mau misionare. Ua ite oiia e ua bepetizohia toʼna hoa e ua farii i te horoʻa o te Varua Maitai. Ua afai oia i toʼna hoa, na mua ae i te bapetizoraa, i te vahi i reira oia e haapii ai i te mau papaʻiraa moʻa e faaamuhia ai i te parau maitai a te Atua. Na mua ae i te bapetizoraa ua tautruru oia i toʼna hoa ia ite i teie fafauraa: “I parau ai hoi au ia outou na, A Popou na outou i te parau a te Mesia; inaha hoi, e faaite te parau a te Mesia ia outou i te mau mea ta outou e haapaʻo.”6 Eita e ore e ua parau mai teie mau parau iaʼna ia hoo i te mau buka papaʻiraa moʻa, o taʼna ia i rave.

I te bapetiaoraa,ua farii te Taeae Lupahia i te horoʻa o te Varua Maitai ei hoa tamau noʼna mai te mea e titau tamau oia iaʼna e mai te mea e ora oia i te hoê oraraa afaro. Na te reira e haapapau i te fafauraa: “Inaha hoi, te parau faahou atu nei au ia outou e, ua tae anaʻe outou i taua eʻa ra, e farii hoi i te Varua Maitai, na te reira e faaite ia outou i te mau mea ta outou e rave.”7 Eita e ore ua parau te Varua Maitai iaʼna ia haamata i te faaineine no te hoê misioni, o taʼna ia i na reira

Aita tatou i ite o vai ma te mau hoa i haere na muri iaʼna i te mau pureraa oroʻa na muae i te bapetizoraa e i muri mai i te bapetizoraa, eita e ore e ua faarii popouhia oia mai ta ratou i nareira i te taime matamua. I reira, ua faaapi oia i taʼna fafauraa e ia haamanaʻo tamau oia i te Faaora, ia haapaʻo i taʼna mau faaueraa, e ia faarii faahou i te fafauraa no te hoaraa o te Varua Maitai. Aita tatou i ite e aha te tuha a toʼna mau hoa i raeve no tpʻna piiraa ia tavini e ia parau. Teie ra ua papu ia tatou e ua mauruuru paatoa iaʼna e ua parau atu ratou iaʼna e ua ite ratou i te Varua i roto i taʼna taviniraa e taʼna haapiiraa.

E nehenehe ta tatou e ite i te tahi mea o toʼna oraraa. Ua papaʻi mai oia e te tamau noa nei oia i te haapii. Ua papaʻi mai oia e ua tupu oia i te paari i roto i te Ekalesia, te reni i nia i te tahi, te haapiiraa i nia i te tahi haapiiraa, maa vahi iti i o nei e maa vahi iti i o atu. Ua parau oia e ua taraihia na roto i taʼna mau ohipa i rave i roto i te Faanahonahoraa Haapiiraa Evanelia a te Ekalesia. Ua ite tattou e mai roto mai i te mau paapairaa moʻa te faatupuraa i te mau tauiraa i roto i toʼna oraraa. Mea titauhia oia ia pure ma te faaroo puai i roto i te Faaora. Ua faarii oia i te iteraa papu e te arataʻiraa a te Varua. E aita oia i rave noa i te mea o te titauhia ia iaʼna ia rave area ra ua ani atoa oia i te Atua ia tupu atoa te ohipa no te Taraeahara i roto i toʼna oraraa.

Ua tatara o Nephi i tera semeio no te tauiraa e te mea o taʼna e horoʻa mai:

“E teie nei, e toʻu mau taeae here e, ua ite au e te feruri nei â outou i roto i to outou aau; te oto nei au i te mea e ia parau atu vau i teie nei mea e tiaʼi. Mai te mea e faaroo outou i te Varua, i tei haapii mai i te taata ia pure, e ite ia outou i reira e, ia pure outou e tiaʼi: e ore hoi te varua ino e haapii i te taata ia pure, te haapii ra râ ïa e, eiaha e pure.

“Inaha râ, te parau atu nei au ia outou, ia pure outou ma te faaea ore e tiaʼi, eiaha e taiâ; eiaha outou e rave i te hoê mea i te Fatu, maori ra e mata na outou i te pure i te Metua i te iʻoa o Iesu Mesia, ia haamoʻa oia i ta outou ra ohipa ia outou ia riro ta outou ra ohipa ei maitai no to outou varua.”8

Te Varua Maitai o te Tamahanahana e te arataʻi. E riro atoa ra ei tamaraa. No te reira te ohipa i roto i te Basileia i riro ai ei titauraa no te haapaʻo tamauraa. Ia pii anaehia tatou ia tavini e nehenehe tatou ia pure no te Varua Maitai ei hoa tamau no tatou ma te haapapau e tae mai ihoa te reira. Ia ani anae tatou na roto i te faaroo, e nehenehe te hoê tauiraa e tupu mai i roto i to tatou nei naturaraa, no te tupu maitairaa o to tatou varua e i te haapuai ia tatou no te mau tamataraa atoa o ta tatou e farerei.

Te vaira te mau otiʻa i roto i te tautururaa a te mau hoa i te tahi pae e o te titauhia ia ratou ia haapaʻo. O te mau melo apî te titauhia ia pure. O ratou te titau nei i te puai o ta ratou e faarii na roto i te mau pahonoraa i ta ratou mau pure. E maiti ratou iho na roto i te faaroo no te bapetizoraa ma te tiaturiraa rahi i roto i to ratou hoa rahi oia hoi, te Faaora. E mea titauhia ratou ia maiti ia tatarahapa na roto i te faaroo, ia faahaehaa e ma te aau oto.

Titauhia ratou ia maiti no te faarii i te Varua Maitai. Te mau parau no te haamauraa i roto i te Ekalesia e aniraa manihini ia: “Farii i te Varua Maitai.” Eita taua maitiraa e ravehia no te hoê noa mahana, no te mau mahana atoa, te hora atoa, te minuti atoa. Noaʼtu e ua tae mai te Varaua Maitai no te faauru ia ratou e aha ra te mea o te tiʻa ia ratou ia rave, te raveraa i te reira e aore ra te oreraa e rave te reira te maitiraa. Ia taiʻo anae ratou i te mau papairaa e ia tamau ratou i te reira, e maitiraa atoa te reira no te “popou i te mau parau a te Mesia.” E tae noaʼtu i te tamaaraa aita atoa te reira e faaamu mai te mea e aita te hoê maitiraa no te rave i ta te mau parau a te Mesia e parau mai nei ia ratou ia rave. Ia faaohipa maoro i te faaroo e te haapaʻoraa e nehenehe ai te hoa tamauraa a te Varua Maitai e vai papu mai ai.

Mea titauhia i te melo ia rave i te mau maitiraa, area râ, te hoa papu, e mea titau-roa-hia ïa. Te vai nei te mau ravea faufaa o te titauhia ia outou ia horoʻa i te melo apî ia nehenehe iaʼna ia haamama i taʼna ra tuto. E nehenehe ta tatou e here, e faaroo, e faaite, e ia faaite papu.

Na mua roa, titauhia tatou ia here ia ratou. O tera ta te Faaora e rave. E nehenehe tatou e rave e Oia ra e Naʼna ra. Ua faaite mai Oia i te eʻa i roto i Taʼna misioni i te tahuti nei. Ua haapii Oia i te haapiiraa e te hiʻoraa maitai e ia here tatou i Taʼna ra mau pĭpĭ.

“E teia taʻu parau , ia aroha outou ia outou iho, mai iaʻu e arohaʼtu ia outou na.

“Ia horoʻa te taata i toʼna iho ora no toʼna ra mau taua, e aita roa e taata aroha e atu i te reira.

“O outou toʻu taua ia haapaʻo outou i te mau parau atoa taʻu i parau atu ia outou na.

“Eitaʼtura vau e parau atu ia outou e e tavini; aore hoi te tavini i ite i ta toʼna ra fatu e rave ra; ua parau ra vau ia outou e e taua; ua faaite atu hoi au ia outou i te mau parau atoa taʻu i ite i taʻu Metua ra.”9

Te hiʻo mai nei te Faaora i te melo e aro nei mai te hoê noa ra. Ua pûpû Oia i Toʼna Ora no tatou paatoa ra. Te here nei Oia ia tatou e te horoʻa nei Oia te reira ia tatou, mai te mea e vai faaroo noa tatou, e riro te horoʻa no Toʼna here ia ratou.Ua haamaitaihia vau i te tahi mau taime na te Varua Maitai ia ite i te here o te Faaora no te tauturu i te hoê melo apî e haa nei. Ua ite au e nehenehe ia rave i te reira.

Te piti, mea titauhia tatou ia faaroo i te melo apî na roto i te maramarama e te here. Titau atoahia i reira te mau horoʻaraa a te varua, inaha e mea taaʻe to tatou iteraa i to ratou. Aita e ravaʻi noa ia parau e, “ Ua ite au, ua ite au i to oe huru,” maoti ra ia rave roa tatou. Ua rave te Faaora i te reira. Ua inieine Oia i te tauturu ia outou ia faariro ei hoa e ia maramarama outou i tera feia o ta outou i farerei iho nei, mai te mea e ani oe na rorot i te faaroo. Hou ae Oia a fanauhia mai ai, ua ite temau peropheta e aha te ohipa o Taʼna e rave no te tauturu ia outou ia riro ei hoa Noʼna ra.

“E e haere atu oia ma te faaoromai i te mauiui, e te ati, e te mau huru faahemaraa atoa ra; e e na reira oia ia faahemaraa atoa ra; e e na reira oia ia faatiahia te parau tei na o maira e, E rave oia i te mauiui e te mau maʻi o taʼna mau taata iaʼna iho.

“E e faaoromai oia i toʼna poheraa, i tataraʼi oia i te mau tapea o te pohe i ruuruuhiaʻi toʼna ra mau taata; e e rave oia i to ratou paruparu i nia iaʼna iho ia faaihia toʼna ra aau i te aroha i au i te tino ra, ia ite oia na roto i te tino i te ravea e faaoraʻi i toʼna mau taata i to ratou paruparuraa ra.”10

Te toru, titauhia tatou ia riro ei hiʻoraa maitai i te melo apî. E nehenehe ta tatou e popou i te mau parau a te Atua. E nehenehe ta tatou e ani i te hoaraa o te Varua Maitai. E nehenehe tatou ia riro ei feia haapaʻo i te faaroo ia Iesu Mesia. E aia riro ei hiʻoraa no te hoê pĭpĭ o te fanau faahouhia na roto i te Taraehara. E nehenehe hoi te reira i te tupu maite noa. E nehenehe hoi e riro ei mea fifi no tatou iho ia ite. Tera ra te via mau ra te reira. E na te reira e horoʻa mai i te tiaturiraa i te melo apî e i te feia atoa o ta tatou e faahoa i nia i te eʻa no te ora mure ore.

Te maha, mea titauhia tatou ia faaite i te parau mau i te melo apî. e mea titauhia te parautia e mea hau roaʼtu mai te mea e mea ohie. Hau roaʼtu i te rahi mai te mea no nia i te parau mau e te misioni a te Faaora, no nia i te here o to tatou Metua Here i te Ao ra, e te mau horoʻa e te hoaraa a te Varaua Maitai. E ia faaite tamau e ua fa mai te Metua e te Tamaiti i te tamaiti apî o Iosepha Semita e ua faahoi faahouhia mai te iraa o te Evanelia e te Ekalesia mau na te mau Veʻa no niʻa mai i te Raʻi ra. E haapapu mai te Varua Maitai i tera mau parau mau.

Mea titauhia tera haapapuraa i te melo apî, faahou a e faahou a, noaʼtu e aita outou i reira faahou. Maite mea e maiti ratou i te patoʻi i te reira-eita ia te Varua Maitai e vai tamau i pihaiiho ia ratou. E parau mau te reira no tatou paatoa, noaʼtu te vahi te reira tatou e te huru no to tatou faaroo. E tamatahia tatou paatoa. Mea titauhia te mau hoa papu no tatou o te here mai ia tatou, te faaroo mai ia tatou, te faaite mai ia atatou i te eʻa, e te faaite papu i te parau mau ia tatou ia nehenehe tatou ia vai noa i pihaiiho i te hoaraa o te Varua Maitai. Titau-roa-hia ia riro mau tatou ei hoa papu.

Te haamanaʻo noa ra vau i te mau hoa i teie nei mahana o tei faaputapu i toʻu oraraa e mea maoro aenei. Ua reva ratou, area ra te haamanaʻo nei au i to ratou here, te hiʻoraa maitai, te faaroo, e te iteraa papu o te amo noa nei iaʻu i nia. E to outou auhoaraa i te hoê melo apî, i roto i teie nei oraraa e i roto i te ao amuri atu, e faatupu i te mauruuru i tau hanere e tauasini atu o to ratou mau tupuna e to ratou mau huaai i te haamaitai ia outou.

O teie te Ekalesia mau a Iesu Mesia. Te ora nei Oia. Te here nei Oia ia tatou, e te here nei Oia ia ratou o ta outou e tavini atu e o te riro mai ei mau hoa e amuri noaʼtu.

Na roto i te iʻoa moʻa o Iesu Mesia ra, amene.

Te mau nota

  1. 2 Nephi 31:15–16.

  2. A hiʻo 2 Nephi 31:14; PH&PF 40:1–3; 41:5–6.

  3. Mosia 18:8.

  4. Apooraa, Edmonton, Alberta, Canada, 2 no atete 1998.

  5. Papaʻiraa naʼna iho.

  6. 2 Nephi 32:3.

  7. 2 Nephi 32:5.

  8. 2 Nephi 32: 8–9.

  9. Ioane 15:12–15.

  10. Alama 7:11–12.