2002
Te eʻa i te maitai-roa-raa
Tiurai 2002


Te eʻa i te maitai-roa-raa

E rave tatou ei hohoʻa no to tatou oraraa e maha o teie mau peu maitai [viretu]: te hoê aau mehara, te hiaai i te ite, te faaitoitoraa i te haavî iaʼna iho, e te hinaaro i te rave i te ohipa.

E mea maitai te ohipa i ravehia e te Peresideniraa Feia Apî Tamahine, e ere anei? Te paturu nei au e te faatiʻa nei i te mau mea atoa o taʻu i faaroo i teie mahana na roto mai i teie mau vahine faahiahia. E mau tavini mau ratou no to tatou Metua i te Ao ra e ua hohora mai i Taʼna parau moʻa.

“Te oaoa,” ua papaʻi te Peropheta Iosepha Semita e, “o te fâ e te hohoʻa ïa o to tatou oraraa; e e vai noa te reira mai te mea, e tamau noa tatou i te titau i te eʻa o te arataʻi i reira; e taua eʻa ra o te peu maitai, te parau-tiʻa, te faaroo, te moʻa, e te haapaʻoraa i te mau faaueraa atoa a te Atua.”1

Tera râ, nahea e iteahiaʼi i te hoê taata te eʻa, eahaʼtu â, nahea e nehenehe ai i te hoê taata ia faaea noa i niʻa i te eʻa o te arataʻi i te maitai roa?

I roto i te papaʻiraa a Lewis Carroll oia hoi Alice’s Adventures in Wonderland [Alice i te Fenua Oaoa], e i roto i teie aamu, tei niʻa o Alice i te hoê maaraa puromu e te ite nei oia i e piti eʻa te tarava nei i mua iaʼna. E ua farerei oia ia Cheshire te Piifare, e ui atura, “Eaha te eʻa o taʻu e rave?”

Pahono maira te piifare: “Tei te vahi ïa o ta oe e hinaaro i te haere. Mai te mea aita oe i ite e haere râ oe ihea, aita ïa e fifi no te eʻa ta oe e rave!”2

Taaê atu ia Alice, ua ite papu râ outou e haere outou ihea. E mea faufaa roa te vahi o ta outou e haere ra, no te mea te eʻa o ta outou e pee i roto i teie oraraa nei, e arataʻi ïa te reira ia outou i te eʻa o ta outou e pee i te oraraa amuri atu.

Te vai nei te reni o te hoê pehe, tei tui te roo i te mau matahiti i mairi, “Ahiri te manaʻonaʻoraa e nehenehe ia faaoti i te hoê ohipa, a tamau noa ïa i te manaʻonaʻo noa e mahuta ê atu râ te ara maite.” Te tahi atu faataaraa parau no te ino ua itehia i roto i te hoê himene, “Eiaha e haapeapea; a oaoa noa!”

Ta tatou tumu parau no teie pô, “A Tiʻa na Outou i te Mau Vahi Moʻa ra,” e parau au aʻe teie. E mea au atoa naʻu te mau parau i muri mai: “A tiʻa na outou i te mau vahi moʻa ra, e eiaha ia faanuu-ê-hiaʼtu.”3

Ua titau uana te Peresideni George Albert Smith, te vaʻuraa o te peresideni o te Ekalesia: “A tanu na tatou i to tatou mau avae i niʻa i te eʻa o te arataʻi i te oaoa e i te basileia tiretiera, eiaha no te hoê noa maa taime tera râ, no te mau mahana tataʻitahi, no te mau hora tataʻitahi, no te mea ia tapiri tatou i pihai iho i te Fatu i roto i te anaʻiraa, mai te mea e faaea tatou i roto i te mana o to tatou Metua i te Ao ra, eita te enemi e faahema ia tatou. Tera râ, mai te mea e haere tatou i niʻa i te fenua o te diabolo … e mure to tatou oaoa e e rahi roaʼtu taua oaoa-raa-ore ra a tere noaʼtu ai te mau matahiti, mai te mea ra e tatarahapa tatou i ta tatou mau hara e ia hoʻi i te Fatu.”4

A paraparau ai au i te feia apî tamaroa o te Autahuʻaraa Aarona, ua faahiti pinepine au i te aʻo a te hoê metua tane i taʼna tamaiti: “Mai te mea tei te hoê vahi aita e tiʻa ia oe ia tiʻa i reira—a haere oioi atu i rapae!” Oia atoa ïa, e tano atoa teie parau mau no outou e te feia apî tamahine teie tae mai i roto i teie Pû Amuiraa e na outou o tei putuputu atu i roto i te mau fare pureraa atoa o te ao nei.

Ua manaʻo vau e, mai te mea e aʻo tatou no te nahoʻa rahi, eita te reira e manuïa maitai; tera râ, mai te mea e aʻo tatou i te hoê pùpù iti, e mea papu e mea manuïa aʻe. No reira, te aʻo uana nei au, ia rave tatou ei hohoʻa no to tatou oraraa e maha o teie mau peu maitai [viretu]:

  1. Te hoê aau mehara,

  2. Te hiaai i te ite,

  3. Te faaitoitoraa i te haavîraa, e

  4. Te hinaaro i te rave i te ohipa.

A tahi, te hoê aau mehara. I roto i te buka a Luka, pene 17, e taiʻo tatou i te aamu no na lepera tino 10. Te haere ra te Faaora i Ierusalema, e na Samaria e na Galilea atu Oia i te haere e tomo atura i roto i te hoê oire iti, e ua farerei maira Iaʼna na lepera tino 10 ra, tei haavîhia no to ratou huru, ia ora ê i te tahi atu mau taata. Tiʻa noa maira “i te atea” e pii noa maira, e “Iesu, e te Orometua, e aroha mai ia matou.”

E na roto i te aroha e te here rahi o te Faaora, parau atura, “A haere, a faaite i te mau tahuʻa ia outou,” a haere ê atu ai ratou ra, ite ihora e ua ora ratou. Te faaite ra te mau papaʻiraa moʻa ia tatou e, “E ia hiʻo ihora te hoê o ratou iaʼna iho, e ua ora, ua hoʻi maira ma te piihua i te haamaitairaa i te Atua, ua tipapa ihora i raro i te avae iho o te [Fatu], haamaitai maira Iaʼna: no Samaria hoi taua taata ra.”

Pahono atura te Faaora, “E ere anei tino ahuru atoa i tamâhi nei? Aore roa te hoê i hoʻi mai e haamaitai i te Atua maori râ, o teie nei taata. Ua parau atura oia iaʼna, A tiʻa, a haere i to tere, ua ora oe i to faaroo.”5

Na roto i te arairaa mana, ua faaorahia teie mau lepera i te hoê pohe riʻariʻa e te onoono ma te horoʻaʼtu i te hoê ora apî maoro. Te aau mehara o ta te hoê i faaite, e au ïa i te haamaitairaa a te Fatu, te aau aroha ore o na too iva râ, e au ïa i te oaoa ore o te Fatu.

Mai te lepera i mutaa ihora, o te mau maʻi pê ïa o teie mahana. E faataupupu; e haaparuru; e haamou ratou. E itehia ratou i te mau vahi atoa. Aita e otiʻa to to ratou parareraa. Ua itehia ratou no te tauʻa iaʼna iho, te nounou, te mauruuru, te riʻariʻa, e te haamouraa—e te vai atu ra.

I roto i te hoê amuiraa retioni, ua faaite te Peresideni Gordon B. Hinckley: “Te ora nei tatou i roto i te hoê ao tei î i te faufau. Tei te mau vahi atoa. Tei niʻa i te mau puromu. Tei roto i te afata teata. Tei roto i te mau buka e i te mau veʻa … E au mai te pape puʻe, haʻiriiri e te repo, ma te tapoʻi i te ao nei. E titauhia tatou ia tiʻa i niʻa aʻe i te reira… . Te ere nei te ao nei i taʼna mau peu maitai o te pae morare. E hopoi mai te reira i te ahoaho. E vai râ te eʻa no te oaoa i roto i te oraraa utuafare e i te haapaʻoraa i te mau peu maitai o te pae morare, e ua itehia toʼna faufaa i roto i te mau tenetera o te mau tau.”6

Na roto i te peeraa i te aʻo a te Peresideni Hinckely, e nehenehe tatou e taui i te reira ia riro ei tau faahiahia no te ora i niʻa i te fenua nei. Aita e otiʻa to ta tatou mau fanaʻo. E mea rahi o te mau mea tiʻa—mai te mau orometua no te haapii, te mau hoa no te tauturu, te mau faaipoiporaa no te faatiʻa, e te mau metua no te faatusia.

A oaoao no to outou metua vahine, no to outou metua tane, no to outou utuafare, e no to outou mau hoa. A faaite i te aau mehara no te mau orometua haapii o te Feia Apî Tamahine. Ua here ratou ia outou; te pure nei ratou no outou; te tavini nei ratou ia outou. E mea faufaa outou i to ratou mata e i te mata o to outou Metua i te Ao ra. Te faaroo nei Oia i ta outou mau pure. Te faatae mai nei Oia ia outou Toʼna hau e Toʼna here. A tapiri atu i pihai iho Iaʼna e i Taʼna Tamaiti, e ore ïa outou e haere outou anaʻe.

A piti, te hiaai i te ite.

Ua parau te Aposetolo Paulo ia Timoteo, “Eiaha roa ei taata e vahavaha mai i to apîraa na; ei haapaʻoraa râ oe na tei faaroo ra.”7

Te Peresideni Stephen L Richards, e tauturu i roto i te Peresideniraa Matamua i te mau matahiti e rave rahi i mairi nâ, e taata feruri hohonu ïa. Teie taʼna parau, “A faaroo eita ïa te feaa e tupu i roto i te manaʻo i taua â taime, no te mea na te tahi e vaʻuvaʻu i te tahi.” Taʻu aʻo o te imiraa ïa i te faaroo e a vaʻuvaʻu i te feaa.

Ua aʻo te Fatu, “A imi na outou no roto i te mau buka maitai aʻe i te mau parau no te paari; a imi hoi i te ite, oia ïa na roto hoi i te haapii e na roto atoa i te faaroo.”8

E itehia ia tatou te faaroo i roto i te mau papaʻiraa moʻa, te mau haapiiraa a te mau peropheta, te haapiiraa mai ô mai i te mau metua, e te faaurûraa o te tae mai ia tatou a tuturi ai tatou i raro e i te imiraa i te tauturu a te Atua.

E mea tiʻa râ ia vai parau tiʻa noa tatou i to tatou mau manaʻo, mai te mau fetiʻa ra hoi te mau manaʻo: eita e nehenehe ia tatou ia tapeʻa i te reira i to outou na rima, tera râ, e pee noa ia ratou ia tapae outou i to outou tipaeraa.9

Ua amui rahi mai to outou mau orometua haapii ia outou i teie aruʻi. Te tiʻaturi nei au e, ua au te mau orometua tataʻitahi i te faaauraa i papaʻihia no ratou: “E faatupu oia i te hoê au maitai i roto i taʼna piha haapiiraa i reira te mahanahana e te fariiraa e patu ai i toʼna popou; i reira e itehiaʼi te haereraa i mua e te haapiiraa, te faarahiraa i te feruriraa, e i te haapapuraa o te varua o te feia apî.”10

A toru, e aparau tatou no te faaitoitoraa i te haavîraa.

Ua horoʻa mai to tatou Metua i te Ao ra ia tatou tataʻitahi te mana no te feruriraa e te tumu e te opuaraa. Na roto i taua mana ra, e hinaaro-mau-hia te faaitoitoraa i te haavîraa iaʼna iho.

Tei a tatou iho te hopoiʻa no te maitiraa. E ui paha outou e, “E mea faufaa anei te mau opuaraa?” Te parau nei au ia outou, na te mau opuaraa e faaoti i te tipaeraa. Eita outou e nehenehe ia rave i te mau opuaraa mure ore maori râ, e mau hopearaa mure ore to ratou.

E horoʻaʼtu vau i te hoê tatararaa ohie e nehenehe ai outou ia faito i te mau maitiraa e rapu nei ia outou. E mea ohie roa ia haamanaʻo: “Eita outou e tiʻa mai te mea e rave outou i te hape; eita outou e ino mai te mea e rave outou i te maitai.” E faahaamanaʻo-tamau-noa to outou ferurira ia outou mai te hoê hoa hou oia a taʻiri ai ia outou mai te hoê haava.

Na roto i te hoê heheuraa, ua horoʻa te Fatu i te Peropheta Iosepha Semita teie aʻo: “O tei ore i haamaitai ra e ere ïa i ta te Atua, e e mea pouri te reira.”11

Ua huri vetahi mau taata maamaa i to ratou tua i te paari o te Atua e ua pee i te umeraa o te peu nevaneva, te faatianianiraa a te mau faahanahanaraa haavarevare, e te oaoa o te hoê noa taime. E titauhia te itoito no te feruri i te mea maitai, no te maiti i te maitai, e no te raveraa i te mea maitai, no te mea e hororaa ohie aʻe teie ia pee.

E nehenehe te tutavaraa no te haavî iaʼna iho i te vaiiho mai i te tahi mau tapaʻo ereere e te mau oruoru noaʼtu râ, e riro mai outou e taata maitai atu. E tutavaraa etaeta te haavîraa iaʼna iho o te mea maitai roaʼtu ïa; te hinaaro nei e rave rahi o tatou i te mea ohie te faatina-ore-raa e te ohipa-ore-raa. E faahoruhoru anei te haamarirauraa poto noa ia tatou, te tufaa faufaa râ o ta outou aroraa no haavî iaʼna iho o te opua papuraa e te itoito no te tamata faahou.

E toʻu mau tuahine apî e, aita vau e ite ra i te tahi atu faataaraa no outou i te faahitiraa a te Peresideniraa Matamua i te 6 no Eperera, 1942: “Aue te hanahana e te piri atu hoi i te mau melahi te feia apî o tei mâ; aita e faataaraa no te oaoa o te feia apî i o nei e te oaoa mure ore no amuri atu.”12

Te ora mure ore i roto i te basileia o to tatou Metua o ta outou ïa opuaraa, e e titauhia te haavîraa iaʼna iho no te faaotiraa i te reira.

Inaha, a vaiiho ia tatou tataʻitahi ia faatupu i te hinaaro i te rave i te ohipa. Ua parau te Peresideni J. Reuben Clark, e rave rahi mau matahiti i mairi, e tauturu i roto i te Peresideniraa Matamua: “Te tiʻaturi nei au e, ua haere mai tatou i ô nei no te rave i te ohipa, e te tiʻaturi nei au e, aita e eʻa no te mahemo-ê-raa i te reira. Te manaʻo nei au aita tatou e nehenehe ia iriti vitiviti i taua manaʻo ra i to tatou varua e i roto i to tatou nei tino. E mea tiʻa ia rave tatou i te ohipa, mai te mea e manuïa e aore râ, mai te mea e haere tatou i mua. Aita atu ai e eʻa.”13

“A rave itoito te ohipa”14 ua hau atu ïa i te hoê reni o te hoê himene au roahia; e piiraa ia rave i te ohipa.

Penei aʻe na te hoê hohoʻa e tauturu mai. Ua riro te faataimeraa ei hohoʻa no te hoê eiâ taime—ia haere mai ihoa no te haapeapea i te ohipa. Te parau nei au i te hinaaro no te tamau maite a faaineine ai outou no te hoê tataʻuraa i te fare haapiiraa e, oiaʼtoa te tataʻuraa o te oraraa.

Ua matau vau i te hoê tamarii haere haapiiraa no te fare haapiiraa tuatoru tei nevaneva i roto i te mau oaoa o te oraraa tamarii haapii inaha, aita i tauʻa faahou i te faaineine no te hoê tataʻuraa. I te pô na mua atu, haamanaʻo ihora oia e ua maoro roa te pô e aita â oia i ineine. Ua tamata oia ia imi i te hoê raveʻa no te faatiʻa, “Eaha atura te mea faufaa—toʻu anei ea, tei titau iaʻu ia taoto, e aore râ, ia tutava noa i te tamauraa?” Ua taa paha ia outou te hopea. Ua rê te hiaai taoto, aita i manuïa te haapiiraa e te tataʻuraa atoa. E mea tiʻa ia rave i te ohipa.

Teie ïa te parau faataa i manaʻohia:

  1. Te hoê aau mehara,

  2. Te hiaai i te ite,

  3. Te faaitoitoraa i te haavîraa, e

  4. Te hinaaro i te rave i te ohipa.

E ò mai i roto i te mau taime o te oraraa hepohepo e te hinaaro i te hoê arataʻiraa no ô mai i te hoê puna hanahana—oia ïa te hoê taparuraa faahiti-ore no te tauturu Ma toʻu aau e toʻu varua atoa, te faaite papu nei au ia outou e ua here to tatou Metua i te Ao ra ia outou, te haapeʻapeʻa nei no outou, e e ore e faaruʻe ia outou.

Te hinaaro nei au i te faahohoʻa i teie na roto i te hoê iteraa e te faufaa noʻu-iho nei. I roto i na matahiti e rave rahi, ua afaʻi toʻu toroʻa iaʻu i te hoê tufaa no te fenua Heremani i muri i te hoê pa i parauhia te Patu Auri. I raro aʻe i te faatereraa a te orurehau, te feia e noho ra i te reira tufaa o te fenua Heremani, ua ere roa ïa i to ratou tiʻamâraa. Ua faaitihia mai te mau ohipa faaoaoaraa a te feia apî; e mea tamoemoe te mau ohipa atoa e ravehia.

I muri mai i te mau hopoiʻa i faauehia iaʻu ia rave i reira, ua haere atu vau i te hoê amuiraa popou maitai tei faatupuhia i taua tufaa fenua ra o Heremani. I muri mai i te himene e te mau aʻoraa, ua hinaaro vau ia farerei oioi noa i rapae mai i te fare, te feia apî here. E mea iti roa ratou i haaputuputu mai tera râ, ua apo maite mai ratou i te mau parau atoa o taʻu i faahiti. Ua hiaai mau ratou i te parau e te faaitoitoraa a te hoê Aposetolo a te Fatu.

Hou râ vau a haere ai i taua amuiraa ra, e hou atoa vau a faaruʻe atu ai te fenua Marite, ua faaurûhia vau ia hoo e toru afata chewing gum [sucam]. Ua hoo vau e toru huru faanoʻanoʻa: Doublemint, Spearmint, e Juicy Fruit. I te hoperaa o te haaputuputuraa, ua opere atu vau e piti sucam hoê tamarii—te hoê mea aita â ratou i tamata aʻe nei. Ua farii ratou i teie taoʻa horoʻa ma te oaoa.

Ua hope e toru matahiti. Hoi atura vau i Dresden—i te vahi i faatupuhiaʼi ta matou amuiraa. I teie nei, te vaira te mau fare pureraa; e tiʻamâraa to te mau taata. E hiero ta ratou. E aita faahou te fenua Heremani i vahi-haere-hia e te mau otiʻa politita area râ, ua tiʻa mai oia ei nunaa hoê. Ua paari te feia apî e ua tamariihia.

I muri mai i te hoê amuiraa rahi, ua haere mai te hoê metua vahine e taʼna tamahine e farerei iaʻu i rapae mai. Te tamahine, hoê â to outou mau matahiti tei parau mai iaʻu na roto i te reo Peretane, “Peresideni Monson, te haamanaʻo ra anei oe e rave rahi matahiti i teie nei ua haaputuputu oe i te feia apî i muri mai i te hoê amuiraa mataeinaa, i to oe opereraa e piti sucam na niʻa i te mau feia apî tamaroa e tamahine?”

Ua pahono atu vau, “Oia mau, e, te haamanaʻo nei au.”

Parau faahou mai nei oia, “O toʻu ïa mama te hoê o taua mau tamarii ra. Ua faatiʻa oia iaʻu, ua amu tarani noa oia hoê o taua na sucam ra. Ua parau oia e mea monamona roa e e mea faufaa roa te reira iaʼna.” No reira, i raro aʻe i te mata hoataata o toʼna metua vahine, ua hò mai oia i te hoê afata iti. I toʻu iritiraa, hitimahuta ihora vau i toʻu iteraa i te tahi sucam, tei roto noa â i toʼna puohu a 20 matahiti i te vai noaraa. Parau maira oia iaʻu, “I teie nei, ua hinaaro toʻu mama e vau iho nei i te pûpû i te reira na oe.”

Tahe ihora toʻu roimata; e te mau aroharaa.

Parau maira te metua vahine iaʻu: “Hou to oe haereraa mai i ta matou amuiraa e rave rahi matahiti i mairi, ua pure au i toʻu Metua i te Ao ra ia ite au e, te tauʻa ra anei Oia iaʻu. Ua faaherehere au i taua taoʻa aroha ra ia haamanaʻo noa vau e ia haapii i taʻu tamahine e, e pahono mai iho â te Metua i te Ao ra i ta tatou mau pure.”

Teie taua taoʻa aroha ra o taʻu e faaite atu nei ia outou i teie aruʻi—o te hoê ïa tapaʻo no te faaroo e no te haapapuraa i te tauturu hanahana o ta to tatou Metua e o Taʼna Tamaiti, Iesu Mesia, e horoʻa na tatou.

I teie oroʻa Pata, ia haamanaʻo tatou Iaʼna o tei pohe no ta tatou mau hara, o tei faaite ia tatou nahea ia ora, nahea ia pure, e o tei faaite na roto i Taʼna iho mau ohipa e nahea tatou ia rave i te reira. Fanauhia i roto i te hoê fare vairaa animala, ua taoto i roto i te hoê phatene, teie Tamaiti a te Atua—oia o Iesu Mesia te Fatu—tei ani mai ia tatou tataʻitahi ia pee Iaʼna. “Auê te oaoa rahi: ‘Ua ite au te ora nei toʻu Fatu!’ ”15 Na roto i te iʻoa o Iesu Mesia, amene.

Te mau nota

  1. Teachings of the Prophet Joseph Smith, neneʻiraa na Joseph Fielding Smith (1970), 225–56.

  2. No roto mai i te aamu a Lewis Carroll, Alice’s Adventures in Wonderland (1992), 76.

  3. PH&PF 87:8; haapapuraa i faahauhiaʼtu.

  4. I roto i te Conference Report, Eperera 1944, 31–32.

  5. Luka 17:11–19.

  6. Amuiraa Retioni i Berlin, fenua Heremani, 16 no tiunu 1996.

  7. 1 Timoteo 4:12.

  8. PH&PF 88:118.

  9. A hiʻo Carl Schurz, 1859, i roto John Bartlett, haaputuraa, Familiar Quotations, te 15raa o te neneʻiraa (1980), 602.

  10. No roto mai i te Grand Street Boys Club and Foundation, faahitihia i roto i te New York Times.

  11. PH&PF 50:23–24.

  12. I roto James R. Clark, haaputuraa Messages of the First Presidency of The Church of Jesus Christ of Latter-day Saints, e 6 buka (1965–75), buka 6, api 150.

  13. J. Reuben Clark Jr., Work—Work Always! BYU Speeches of the Year (25 no me 1960), 4.

  14. Will L. Thompson, “te hinaarohia nei te feia ohipa,” Te mau himene, no. 155.

  15. Samuel Medley, “ua ite au te ora nei toʻu Fatu,” Te mau himene, no. 69.