2002
Mai roto atu i te poiri i roto i toʼna maramarama umerehia
Tiurai 2002


Mai roto atu i te poiri i roto i toʼna maramarama umerehia

Na teie na tapaʻo no te Taraehara a te Faaora e faaara nei ia tatou e eiaha roa tatou e perehahu atu i roto i te poiri. E tia i Toʼna maramarama ia vai tamau noa i pihai iho ia tatou.

Te na ô ra te parau tohu a Isaia, te hoê peropheta rahi no te Faufaa Tahito, “E riro ia tae i te mau mahana hopea ra, e faatiahnia te mouʻa ra o te fareo Iehova i nia i te tupuai mouʻa, … e tairŭrŭ atoa mai te mau [nunaa] atoa ra i reira.”1 Te na ô ra te Peresideni John Taylor no nia i te mau taata o taua mau nunaa ra, “E haere mai ratou, ma te parau e, aita matou i ite i te hoê aʻe mea no nia i te mau parau tumu o ta outou ekalesia, area râ ua ite matou e feia parau mau outou, e te faatere nei outou i ta outou mau ohipa i roto i te parau-tia.”2

AFAʻIHIA I RAPAE I TE “VAHI POIRI”

A faaterehiaʼi te mau Tuʻaro Olympic no te Tau Toʻetoʻe, matahiti 2002 i Roto Miti, ua ite tatou i te tupuraa no te tahi mau parau tohu e rave rahi. Ua tae mai te mau nunaa e rave rahi o te ao nei e to ratou atoa mau feia faatere. Ua ite mai ratou ia ratou i te taviniraa i pihai iho i te tahi atu mau hoa e mau taata-tupu no te tahi atu mau faaroo. Ua ite mai ratou i te maramarama i roto i to tatou mau mata e ua aroha rima mai hoi ia tatou. Ua ite mai te mau taata e 35 hanere milioni na roto i te ao nei i “Te mouʻa no te fare o te Fatu”3 i te anaanaraa e toʼna mau mori. Ua faaroo te mau nunaa e rave rahi i te reo nehenehe o teie Pŭpŭ Himene no te Fare Menemene. E rave rahi hoi tauatini tei ite mata atu i te hoê hautiraa taata ora i roto i teie fare amuiraa, e te parau tumu no te reira oia hoi, Te Maramarama o te Ao Nei—Te Varua o te Taata, te Hanahana o te Atua. Te faaitehia ra hoi i roto i taua hautiraa ra to tatou tiaturiraa ia Iesu Mesia. Te haamauruuru nei au no te mea e na roto i teie mau ohipa ua tia i Te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Moʻa i te Mau Mahana Hopea Nei, ia faahaerehia mai i rapae i te “vahi moʻemoʻe e te vahi poiri.”4

I roto i teie mau tuʻaro ua faaitehia e rave rahi mau mori, mai te auahi olympic, te tamaiti no te maramarama; e te parau tumu rahi, “Faaama i te Auahi i Roto.”5 Te maramarama faahiahia rahi roa atu o te reira ïa o tei itehia i roto i te mata o te feia hauti. E mea faahiahia roa hoi te mau hautiraa e te mau faaoaoaraa. Te faaite ra hoi teie mau mea i te hohonuraa no te parau mau—te vahi no reira mai te maramarama i roto ia tatou tataitahi.

I teie poipoi te aʻo atu nei au ia outou o te ani nei, “Eaha taua maramarama ra o taʼu i ite e o tei faaputapû iaʼu? No hea mai te reira? E nahea vau e farii tamau noa ai i te reira noʼu iho e no te mau melo o toʼu utuafare?”

TE MARAMARAMA O TE MESIA E TE HOROARAA A TE VARUA MAITAI

Ua afaʻi mai tatou tataitahi i te hoê maramarama i roto i te ao nei, oia hoi, te Maramarama o te Mesia. Te na ô ra hoi te Faaora, “O vau nei ïa te maramarama mau o te haamaramarama mai i te taata atoa o te tae mai i roto i te ao nei.”6

“Te maramarama o te vai i roto i te mau mea atoa ra, o te horoa mai i te ora no te mau mea atoa.”7

Ua horoahia mai teie maramarama o “te faaitoito noa maira i te rave tuutuu ore i tei maitai”8 “i te mau taata atoa ra ia ite ratou i te [faataa] i te maitai e te ino.”9

Na roto i te faaohiparaa i te maramarama o te Mesia no te tauturu ia tatou ia maiti i te mea tano, e arataihia ai tatou i te maramarama rahi atu: oia hoi, te horoaraa a te Varua Maitai. Te faaite papu atu nei au e, na roto i te Faahoʻiraahia mai o te evanelia e te autahuʻaraa moʻa o te Atua, ua tia i te mau pĭpĭ a Iesu Mesia i teie mau mahana hopea nei ia farii i te mana no te horoa i te horoaraa a te Varua Maitai. E horoahia te reira na roto i te tuuraa rima o te feia i farii i te autahuʻaraa, e e fariihia hoi te reira e te feia o tei pee i te mau parau tumu no te faaroo e te tatarahaparaa, e o tei farii i te bapetizoraa utuhi ia matara te hara.

Te Varua Maitai o te melo toru ïa no te Atuaraa, e tino varua hoi toʼna.10 O oia te Faaaʻo, te Varua o te Atua, te Varua Moʻa no te Fafauraa. E faaite papu oia no Iesu Mesia, no nia i Taʼna ohipa, e te ohipa a Toʼna mau tavini i nia i te fenua nei. Ua riro oia ei tamâ ia tatou no te haamoʻa ia tatou mai roto mai i te hara.11 E tamahanahana oia ia tatou e e faatae mai oia i te hau i roto i to tatou varua. Te fariiraa i te Varua Maitai ei apiti tamau no tatou o te hoê ïa o te mau horoaraa rahi roa o ta tatou e farii i roto i te oraraa tahuti nei, e na roto i te maramarama no taʼna mau faaûrûraa, e tia ia faahoʻihiaʼtu i mua i te aro o te Atua.12

TE POIRI E TE MARAMARAMA

I to tatou vai-tamarii-raa ua haapii tatou nahea ia faaore i te poiri, oia hoi, na roto i te faaamaraa i te mori. I te tahi mau taime, ia haere atu to tatou mau metua i te ahiahi, e faaama tatou i te mau mori atoa i roto i te fare! Ua maramarama tatou i te ture pae tino, e ture pae varua atoa te reira: aita roa e tia i te maramarama e te poiri ia vai apipiti i te vahi hoê e i te taime hoê.

E turaʻi atu te maramarama i te poiri. Ia tae mai te maramarama, e taa ê atu te poiri. Te mea faufaa roa aita te poiri e upootia i nia aʻe i te maramarama, maori râ e faataa ê atu te maramarama. Ia vai mai te maramarama pae varua o te Varua Maitai, e faataa ê atu te poiri o Satane.

E te mau feia apî tamaroa e e te mau feia apî tamahine no te Ekalesia, te aro nei tatou i ropu i te mau mana no te maramarama e te poiri. Ahiri e aita te Maramarama o Iesu Mesia e Taʼna evanelia, ua haamouhia ïa tatou. Area râ te na ô ra te Faaora, “O vau te maramarama o teie nei ao.”13 “O oia o te pee mai iaʼu nei eita ïa oia e haere i roto i te poiri, e farii râ oia i te maramarama no te ora.”14

O te Fatu to tatou maramarama, to tatou faaoraraa.15 Mai te auahi moʻa i haaati i te mau tamarii rii i roto i te 3 Nephi,16 e tuu atoa mai Toʼna maramarama i te hoê paruru i ropu ia outou e te poiri o Satane. Ua tia roa ia outou ia farii i taua maramarama ra. A taiʻo maitai i teie buka iti No te Puai o te Feia Apî e a faaroo i te mau haapiiraa a to outou mau metua e feia faatere. E na roto i te haapooraa i te mau aʻoraa paari, a titau atoa atu i to outou maramarama no te evanelia no te paruru ia outou.

E feruri paha outou, “Nahea vau ia rave i te reira?” Hoê anaʻe iho ravea: e mea tia ia outou ia faaohipa i te maramarama i te mau mahana atoa na roto i te tiaturiraa ia Iesu Mesia e te haapaoraa i Taʼna mau faaueraa.

FAAOHIPARAA I TE MARAMARAMA

I teie tau toʻetoʻe i mairi aʻenei ua haapii mai au i te tahi atu mau mea no nia i toʼu mahaha. Ua ite ihora vau e aita ta tatou e tia ia tapea noa i te mataʻi i roto ia tatou. Aita ta tatou e nehenehe ia faaherehere noa i te mataʻi o ta tatou e huti ra, noaʼtu ta tatou mau tamataraa. I te mau taime tataitahi e huti tatou i te aho no te faaora noa ia tatou. Mai te reira atoa te maramarama pae varua. E mea tia i te reira ia faaapî-noa-hia i roto ia tatou. E mea tia i te reira ia faaaohipahia i tera mahana e i tera mahana, ia ferurihia, e ia rave i te ohipa parau-tia i te mau mahana atoa mai te mea e ua hinaaro tatou ia turaʻi ê atu i te poiri o te enemi.

I toʼu apîraa, e faaohipa vau i toʼu pereoo taataahi ia hoʻi au i te fare na te hautiraa taoraa popo i te pô. E tamau vau i te dinamo i pihai iho i te huira pereo taataahi. Ei reira vau e taataahi atu ai i toʼu pereoo, e na te dinamo o te faaohuhia ra e te huira e faahaere i te mori. E mea ohie roa te reira taoʻa. Area râ e mea titauhia iaʼu ia taataahi! Ua haapii oioi mai au e, ia faaea vau i te taataahi i toʼu pereoo, e pohe te mori. Ua haapii atoa mai au e, ia “taataahi puai au,”17 e puai atoaʼtu te maramarama, e e pee ê atu te poiri i mua iaʼu.

No te faahaere i te maramarama pae varua e mea titauhia ia faaohipa i te taataahiraa pae varua i te mau mahana atoa. E tupu te reira na roto i te pureraa, te haapiiraa i te mau papairaa moʻa, te haapaeraa maa, e te taviniraa—oia hoi, na roto i te haapaoraa i te mau faaueraa. “O oia o te haapao i taʼna mau faaueraa ra e farii ïa i te parau mau e te maramarama,”18 te na reira maira te Fatu, “e o oia o te farii i te maramarama, e e tamau noa hoi i ta te Atua ra, e farii mai â oia i te maramarama; e e tupu te maramarama i te anaanaraa e tae noaʼtu i te mahana mau ra.”19 Toʻu mau taeae e toʻu mau tuahine, taua mahana mau ra, o te mahana ïa a tiʻaʼi tatou i mau i te aro o te Atua te Metua e o Iesu Mesia.

I te tahi mau taime te ani nei te taata, “No te aha e mea titauhia iaʼu ia haere i te pureraa oroʻa?” e aore râ “No te aha e mea titauhia iaʼu ia haapao i te ture no te Parau Paari e ia aufau i te tufaa ahuru? No te aha aita taʼu e nehenehe ia tuu atu i te hoê avae i roto i Babulonia?” Te hinaaro nei au ia parau atu ia outou e no te aha: e mea titauhia na avae e piti atoa ra no te taataahiraa pae varua! Ia ore outou e haapao i te taatoaraa no te evanelia—oia hoi, te haapaoraa i te reira ma to outou “aau atoa … puai [atoa], manaʻo [atoa], e … itoito [atoa] hoi”20—aita roa ïa outou e farii rahi i te maramarama pae varua no te turaʻi ê atu i te poiri.

I roto i te ao nei, eita te poiri i te mea atea roa. Oia mau, tei pihai noa iho te reira ia tatou, e te tiai nei te reira ia tomo mai i roto ia tatou. Te na ô ra hoi te Fatu, “ia ore oe e rave i te parau maitai ra, tei te pae uputa noa ïa te hara.”21

E mea papu maitai te ture no te pae natura: Ia haamohimohi tatou i te maramarama o te Varua na roto i te haapao-ore-raa i te mau faaueraa e aore râ, na roto i te rave-ore-raa i te oroʻa, te pure-ore-raa, e te taiʻo-ore-raa i te mau papaʻiraa moʻa, e tae mai ihoa te poiri i roto. “E ua haere maira taua taata ino ra e ua afaʻi ê atu i te maramarama e te parau mau, na roto i te haapao ore.”22

I roto i te mau papairaa moʻa te vai ra te tahi mau taata o te “perehahu haere noa ra i roto i te poiri, e aore roa e maramarama” e o te “turori noa [ra mai] te taata taʻero ra.”23 Ia turorirori noa tatou, e riro tatou i te mâtau atu i te mohimohi o te maramarama e faati nei ia tatou, e e moʻehia ia tatou te hanahana o te maramarama.

TE EʻA E TAE ATU AI I TE MARAMARAMA

Te vai ra te ravea no te haere mai i rapae i te “mahu poiri”24 e tae atu ai i te eʻa no te oaoa i roto i teie oraraa e te oraraa mure ore i roto i te ao a muri atu. Teie ta te Fatu i parau atu ia Isaia, “E aratai au i te matapô na te eʻa aore i itea e ratou; e na te mau eʻa aore i itehia e ratou ra, e faatae â vau ia ratouj na reira. E faariro vau i te poiri ei maramarama i mua ia ratou.”25

Ua hohora mai te peropheta Nephi i te huru no te eʻa: “E teie nei, e au mau taeae here, ua ite au e, ia pee mai outou i te Tamaiti, ma te aau atoa, eiaha ma te paieti ore e te haavare, ma te aau tae râ, i te tatarahaparaa i ta outou na mau hara, i te faaiteraaʼtu i te Metua e, ua tia ia outou i te rave i nia iho ia outou i te iʻoa o te Mesia i roto i te bapetizoraa … inaha, ei reira outou e [farii ai] i te Varua Maitai; oia ïa, ei reira e tae mai ai te bapetizoraa i te auahi e te Varua Maitai.”26

Te vai ra i roto i te fafauraa ta tatou i faaoti i te taime no te bapetizoraa e a faaapî ai tatou i te reira na roto i te raveraa i te oroʻa—oia hoi, e rave tatou i te iʻoa o te Mesia i nia iho ia tatou, ma te haamanaʻo noa Iaʼna, e ma te haapao i Taʼna mau faaueraa—te hoê fafauraa e e vai noa Toʼna Varua i roto ia tatou.27 Na teie na tapaʻo no te Taraehara a te Faaora e faaara nei ia tatou e eiaha roa tatou e perehahu atu i roto i te poiri. E tia i Toʼna maramarama ia vai tamau noa i pihai iho ia tatou.

“OIA ATOA TO OUTOU MARAMARAMA IA ANAANA”

I toʼu oraraa i Long Island, i Niu Ioka, ua ite au i te faufaa rahi no te mori i te feia ratere i roto i te poiri i nia i te moana rahi. E fifi rahi te tupu ia ino te fare mori! Ia pohe te mori no te fare mori, e mea fifi mau ihoa!

E mea tia roa ia tatou o tei farii i te horoaraa no te Varua Maitai ia haapao maitai atu i te mau faaûrûraa, ia tia ia tatou ia riro ei lamepa no vetahi ê.

Te na ô maira te Fatu, “Oia atoa to outou maramarama, ia anaana ïa i mua i te aro o te taata nei, ia hiʻo ratou i ta outou parau maitai, e ia haamaitai i to outou Metua i te ao ra.”28

Aita roa tatou i ite e o vai ra te hinaaro mai i ta tatou tautururaa. E, mai ta te Faaora i parau na, aita roa tatou i “ite o te ore anei ratou e hoʻi mai e tatarahapa, e e haere mai iaʼu ma te aau hinaaro [mau], e naʼu e faaora ia ratou, e ua riro outou ei ravea e roaaʼi ia ratou te [faaoraraa].”29

TE HOÊ ITE TAA Ê NO TOʼNA MARAMARAMA

I teie nei e toʼu mau taeae e mau tuahine, i roto teie fifi hopea rahi i ropu i te maramarama e te poiri, te haamauruuru nei au no te fanaʻo ia “faaoromaʻi maite … i te [ati], ei [pĭpĭ na] Iesu Mesia.”30 Te tahoê nei au i toʼu manaʻo i to Paulo i te parauraaʼtu e, “Ua poto roa te ruʻi, ua fatata roa te ao; e teie nei, e haapae atu tatou i te mau ohipa o te poiri, e ahu tatou i te ahu o te ao.”31 Te faaite atu nei au i toʼu iteraa papu taa ê, e o Iesu Mesia “te maramarama e te ora [o] te ao nei; oia ïa, [te] maramarama mure ore, e ore roa e mohimohi.”32

O Oia te maramarama no Betelehema, o tei fanauhia mai e Maria, Toʼna metua vahine i te tahuti nei, e e Toʼna Metua, te Atua Mana-Hope.

O Oia te maramarama o tei bapetizo-utuhi-hia e Ioane Bapetizo, e ua pou maira te Varua Maitai i nia iho Iaʼna mai te uupa ra.

O Oia te maramarama o ta te Metua i parau e, ua mauruuru roa vau iaʼna.

O Oia te maramarama e te upoo no te Ekalesia i faatiahia i te anotau tahito, e tei roto hoi i te reira te tino ahuru e ma piti aposetolo, te mau peropheta, e te mau hitu ahuru.

O Oia te maramarama no te Ŏ i Getesemane e no Golagota, o tei amo i nia Iaʼna iho te mau hara a to te ao nei, ia tia i te mau taata atoa ia farii i te ora mure ore e te faaoraraa.

O Oia te maramarama no te menema, te Fatu i tia faahou mai ma te haanahana i roto i te tino iʻo e te ivi, e o tei hahae i te mau “tapea o te pohe ra” e o t ei upootia i nia aʻe i te menema ra.

O Oia te maramarama tei haere atu i nia i te raʻi mai mua atu i te mata o Taʼna mau pĭpĭ, ma te fafau mai e e hoʻi mai Oia mai te reira atoa te huru.

O Oia te Maramarama o tei fâ mai na muri iho i Toʼna Metua no te faahoʻi mai i te ekalesia i te Peropheta ia Iosepha Semita, e ua faatia hoi Oia i taua iho Ekalesia ra a ora ai Oia i nia iho i te fenua nei.

O Oia te maramarama o te aratai nei i te Ekalesia i teie mahana na roto i te heheuraa e tae maira i te peropheta, e toʼna na tauturu, e i te Tino Ahuru e Ma Piti Aposetolo.

O Oia toʼu maramarama, toʼu Taraehara, toʼu Faaora—e to outou atoa.

Ua ite au te ora nei te Atua. Ua ite au e ua pii Oia ia tatou mai “roto [mai] i te poiri, ia tae i toʼna ra maramarama umerehia.”33 Te pure nei au ia haaparare-tamau-hia te maramarama no Taʼna evanelia na roto i te ao nei, ia tia i te mau taata atoa ia faaroo e ia maiti i Taʼna evanelia, e ia tia atoa i Taʼna Ekalesia ia haere mai i rapae i te “medebara no te poiri, e ia anaana mai, mai te ateate o te marama, te teatea o te mahana,” ia tia i Toʼna “hanahana … ia faaî te fenua nei.”34

Na roto i te iʻoa o Iesu Mesia, amene.

Te mau nota

  1. Isaia 2:2.

  2. John Taylor, Deseret News: Semi-Weekly, 27 no tenuare 1880, 1.

  3. Mika 4:1.

  4. PH&PF 1:30.

  5. TMSalt Lake Olympic Committee.

  6. PH&PF 93:2.

  7. PH&PF 88:12–13.

  8. Moroni 7:13.

  9. Moroni 7:16.

  10. A hiʻo H.F. 1:1; PH&PF 130:22.

  11. A hiʻo Bible Dictionary, “Varua Maitai,” 704.

  12. A hiʻo Ioane 14:16–18, 26–27.

  13. Ioane 12:46.

  14. Ioane 8:12.

  15. A hiʻo Maseli 27:1.

  16. A hiʻo 3 Nephi 17:24.

  17. PH&PF 58:27.

  18. PH&PF 93:28.

  19. PH&PF 50:24.

  20. PH&PF 4:2.

  21. Genese 4:7.

  22. PH&PF 93:39.

  23. Ioba 12:25.

  24. 1 Nephi 12:17.

  25. Isaia 42:16.

  26. 2 Nephi 31:13.

  27. A hiʻo PH&PF 20:37, 77, 79.

  28. Mataio. 5:15–16.

  29. 3 Nephi 18:32.

  30. 2 Timotea 2:3.

  31. Roma 13:12.

  32. Mosia 16:9.

  33. 1 Petero 2:9.

  34. PH&PF 109:73–74.