2002
Anne C. Pingree Tauturu piti i roto i te peresideniraa rahi o te Sotaiete Tauturu
Tiurai 2002


Anne C. Pingree
Tauturu piti i roto i te peresideniraa rahi o te Sotaiete Tauturu

E mea au na Anne C. Pingree te ohipa taiʻo. E te mea hau atu â, o te haapiiraa ïa ia vetahi ê i te taiʻo.

A tavini ai oia i pihai iho i ta’na tane, George C. Pingree, ei peresideni no te misioni no Nigeria Port Harcourt, ua haapuai te Tuahine Pingree i ta’na mau tautooraa i niʻa i te ohipa taiʻo, i rotopu ihoa râ i te feia faatere o te mau pŭpŭ. “Eita roa e moʻehia iaʻu te oaoa o te mau tuahine ia haapii ratou i te taiʻo. Ia tiʻa mai ratou i niʻa i roto i te mau haapiipiiraa e ia taiʻo i te tahi noa maa irava iti poto no niʻa i te hopoiʻa a te feia faatere, e popo ïa te tahi mau tuahine no to ratou oaoa,” o ta te Tuahine Pingree ïa i parau. “E haamataraa teie no te hoê ao apî.”

Na roto i te manuïaraa i ta’na parau tuʻite tuarua nui no te reo peretane i te fare haapiiraa tuatoru no Utah, e vahine tauturu o te Tuahine Pingree i roto i te reo paniola i te fare haapiiraa matamua i te mau tamarii i roto i te faanahoraa “I can read program [E nehenehe au e taiʻo]” e ei metua tiaʻi i roto i te reo peretane no te mau taata no te Fenua Laos no te faanahoraa Literacy Volunteers of America.

“Te manaʻo nei au e, e horoʻa te Fatu i te tahi mau ite i roto i te oraraa nei no te faaineine ia oe no te mau mea e tae mai i roto i te tau i muri,” o ta te Tuahine Pingree ïa i parau, tei faahaere i to’na mau iteraa no te ohipa taiʻo i mua na roto i te tautururaa ia’na iho i roto i teie piiraa. Ei tauturu piti i roto i te peresideniraa rahi o te Sotaiete Tauturu, te manaʻo nei oia i te faahaere i mua te ohipa taiʻoraa ei ohipa tamau na te Sotaiete Tauturu.

Ua parau atoa te tuahine pingree e, na roto i te rave tamauraa i pihai iho i te mau taata no te tahi atu mau fenua, na te reira atoa i faaineine hau atu â ia’na. “Ua faahauhia’tu â taʻu hiʻoraa, taʻu mau opuaraa, e toʻu maramaramaraa no niʻa i te mau vahine o te ao nei. Ua haapii mai ratou iaʻu no te faaroo e no te iteraa papu o taʻu i ore nâ i haapii ia ratou,” o ta’na ïa i parau.

Hou to’na piiraahia ei melo i roto i te apooraa rahi o te Sotaiete Tauturu, ua riro na oia ei peresideni Sotaiete Tauturu no te paroita, e tauturu matamua i roto i te peresideniraa Feia Apî Tamahine, e ei peresideni Paraimere no te paroita e na teie nei mau piiraa i horoʻa ia te Tuahine Pingree te hoê here rahi e te mauruuru i te mau vahine o te ekalesia. “Te opua nei au i te farerei i te mau vahine tataʻitahi no te tauturu ia’na ia ite e, e mea faufaa oia i te mata o te Fatu. Ua parau mai te mau peropheta ia tatou e, e mau vahine tatou no te fafauraa, e e titauraa ta tatou i te hopoiraa mai i te tauturu no te paturaa i te basileia i teie mau mahana hopea nei. E nehenehe ta tatou faaûrûraa e taui i te ao nei,” o ta’na ïa i parau.

Ua fanauhia te Tuahine Pingree i Roto Miti i te 11 no tiunu 1941 ia Ezra T. e ia Maude Erickson Clark. Ua faaipoipohia oia i ta’na tane i roto i te hiero no Roto Miti i te matahiti 1963. E pae a raua tamarii e e maha mootua.