2002
Te tahi mau haapiiraa tumu no roto mai i te aamu o Iosepha Semita
Tiurai 2002


Te tahi mau haapiiraa tumu no roto mai i te aamu o Iosepha Semita

Te faafariuraa o te hoê ïa raveʻa na te taata iho e te hoê raveʻa pae varua. E mea tiʻa ia hiʻopoa maite te taata iho i teie mau parau mau noʼna iho.

Ua papaʻihia te aamu o Iosepha Semita no te faaite i aamu no te faatiʻa-faahou-raa o te Ekalesia i teie mau Mahana Hopea Nei.Te tumu rahi o teie aamu o te faaiteraa ia i te tiʻaturi i te mau fafauraa a te Fatu, e te hoê tumu no te oaoa e te haapapuraa no te feiaʼtoa o te tiʻaturi.

Ua taiʻo na vau e rave rahi taime e i roto i te tahi mau taime taa ê. E riro vau mai te hoê tamarii te maereraa; ua riro te reira mai te hoê arataʻi e te hoê tumu no toʻu puai i toʻu vai apîraa, e e faaite atu vau i te reira na roto i te itoito e te anaanatae i toʻu raveraa i taʻu tau misionare; e tae noa mai i teie nei, te tamau noa râ te reira i te faaî iaʻu nei i te maere e te hoê mauruuru rahi.Mai to Iosepha Semita mai â fariiraa taʼna Orama Matamua, ua vai te reira mai te hoê haamaitairaa e te hoê taoʻa horoʻa o te faaroo na te taata tiʻaturi, e o te hoê poroʻi na te feia o te imi nei i te parau mau, e o te hoê ïa faaitoitoraa tamau na te feia o te ore e tiaturi.

No te feia aita â i riro ei melo no te Ekalesia, te ani nei au ia outou ia taiʻo i te iteraa papu o Iosepha Semita ma te haava ore e ma te aau tae.E ite outou i toʼna haavare ore ei reira outou e ite ai i te huru o te haamau-raa-hia te Ekalesia, e toʼna faahoʻi faahou-raa-hia mai na roto i te hoê huru semeio.

Noaʼtu e, e rave rahi mau parau tumu no te pae varua e nehenehe e haapii no roto atu i teie nei aamu maere mau, e taotiʻa noa vau i taʻu nei mau parau no te faaite atu e pae parau tumu, o taʻu i manaʻo i te tauturu ia outou mai tei tauturu atoa i te peropheta, ia ite atoa i te Atua.

PARAU TUMU 1: IA TAE TE AAU NO TE IMI I TE PARAU MAU.

Ua tae mau te aau o Iosepha Semita no te imi i te Atua, e ia rave i Toʼna hinaaro.E roaa atoa ia outou taua hinaaro râ, e na te Atua Iho e arataʻi ia outou i te parau mau.Ia iteahia ia outou taua parau mau ra, a ora i roto i te hoê oraraa ia au i te reira.

PARAU TUMU 2: A IMI I TE FAUFAA RAHI NO TE TAIʻORAA I TE MAU PAPAʻIRAA MOʻA.

Ua ite papu roa Iosepha Semita i te reira no te mea, ua taiʻo oia. Teie o taʼna i parau: “Te taiʻo ra vau, i te hoê mahana i te Episetole a Iakobo, pene hoê e te irava pae, o tei na ô mai e: Te ere ra râ te hoê o outou i te ite, e ani oia i te Atua ra, o tei horoʻa hua mai i te maitai i te taata atoa ra, ma te patoʻi ore; e e horoʻahia mai taʼna.” (A—IS 1:11).

I roto noa i taʼna misioni poto, ua farii atoa Iosepha Semita i te tahi mau heheuraa faufaa roa o te hotu ïa o te taiʻoraa i te mau papaʻiraa moʻa. E mea tiʻa ia taiʻo outou i te reira, ia nehenehe ia outou ia ite i te Atua, o te puna ïa o te parau mau atoa.

PARAU TUMU 3: A HAAPII I TE FAUFAA O TE PURE.

Ua parau te tamaiti apî ra o Iosepha:

“I te pae hopea, ua faaoti au e mea tiʻa iaʻu ia parahi noa i roto i te poiri e te papu ore e aore râ, ia haapaʻo i ta Iakobo i faaite mai, oia hoi, ia ani i te Atua… .

“… O te taime matamua teie i roto i toʻu nei oraraa a tamataʼi au i te reira, no te mea, i rotopu i toʻu mau manaʻo tapitapi, aita e â vau i tamata i te pure vaha.

“… Ua tuturi ihora vau i raro e ua haamata i te pûpû atu i te hinaaro o toʼu aau i mua i te Atua… .

“… Ua ite au e, e parau mau te parau faaite a Iakobo ra e, te taata tei ere i te ite, e nehenehe taʼna ia ani i te Atua, e e roaa iaʼna te ite, ma te patoʻi-ore-hia” (A—IS 1:13–15, 26).

To tatou Metua i te Ao ra, oia te metua maitai mau, ua ite mau oia i te taatoʻaraa o to outou mau hinaaro i te pae varua e i te pae tino hoi, e te hinaaro nei oia i te haamaitai mai ia outou, i horoʻa mai ai Oia i te faaueraa ia imi outou Iaʼna e ia ani Iaʼna.

Ua roaa ia Iosepha te ite i te parau mau na roto i toʼna pure raa.I teie mahana, milioni o te mau melo o te Ekalesia, teie e faaite papu nei i te parau mau o te faatiʻa faahouraa, no te mea, na roto i te peeraa i taua aʻo ra, ua ani ratou i te Fatu na roto i te faaroo.Oia atoa outou, e tura to outou no te farii hoê â pahonoraa i ta outou mau pure no te mea, te hoê iteraa papu o te hoê ïa taoʻa horoʻa o ta te Atua e horoʻa i te feia o te ani mau te aau tae. A ani ma te aau tae, e tupu mau â taua fafauraa ra.

PARAU TUMU 4: A IMI I TE HAAMAITAIRAA O TE FERURIRAA HOHONU.

E mea pinepine Iosepha Semita i te feruri hohonu; e feruri oia, e faataa, e faaau, e tamata oia i te imi i te mau pahonoraa i te mea o taʼna e taiʻo ra i roto i te mau papaʻiraa moʻa.Teie o taʼna i parau:

“I roto i taua taime aehuehu rahi ra, ua tupu te fifi i roto i toʻu manaʻo; … .

“… Ua parau pinepine au iaʻu iho e: O vai tei tano i roto i taua mau pùpù atoa ra; e aore râ, ua hape anei ratou paatoa? Mai te mea ua tano te hoê o ratou, o te hea ïa, e nafea vau e ite ai i te reira? …

“Aita roa â te hoê papaʻiraa moʻa i ô ma te puai rahi aʻe i roto i te aau o te taata nei, mai to teie nei irava i ô mai i roto i toʻu nei aau.Ua ô mai te reira ma te puai rahi i roto roa i toʻu nei aau.Ua feruri pinepine noa vau i te reira” (A—IS 1:8, 10, 12).

Te feruri hohonuraa no nia i te parau mau mure ore o te feruriraa e te uiraa ïa ia tatou iho na nia noa e na nia noa iho: “Nahea vau e ite ai i te reira?” “E mea nahea to te tahi pae iteraa i te reira?”

Nahea outou e ite ai i teie mau mea? A feruri hohonu i teie mau mea ma te haavare ore.

PARAU TUMU 5: A FAATUPU I TE OAOA NA ROTO I TE HAERERAA I TE PURERAA.

Na roto i te hiaai i te ite i te parau mau, ua haere Iosepha Semita i te pureraa i roto e rave rahi mau faaroo o toʼna oire. E na roto i toʼna parau-raa-hia e te Atua, te Metua e Taʼna tamaiti, Iesu Mesia, ua faaite papu oia i te mau haapiiraa o taʼna i farii no nia i te tahi atu mau ekalesia:

“Ua ani atura vau i teie na taata te tiʻa ra i nia aʻe iaʻu i roto i te maramarama, (no te mea aita â i ô mai i roto i toʻu aau e e mea hape anaʻe ratou pauroa)—e o teihea hoi taʻu e amui atu… .

“… E ere ïa i te mea tiʻa ia amui atu i te hoê noaʼtu o ratou, ia haere noa râ i toʼu haereʻa e tae noaʼtu ua parau-faahou-hia vau” (A—IS 1:18, 26).

E mea titauhia ia tatou paatoa ia ite i te Basileia o te Atua i nia i te fenua nei, e ia roaa te hoê iteraa papu no toʼna parau mau.E haere tatou i te pureraa ia farii i te Varua, ia haapii mai i Taʼna parau haapiiraa, ia faaapî i ta tatou mau fafauraa, e ia farii i te mau oroʻa no te ora e no te faateiteiraa no te hoʻi i mua i te Atua e to tatou atoa mau utuafare.Te ani manihinihia mai nei tatou ia haere i te pureraa e ia ite mata roaʼtu i teie nei mau mea.

Te faafariuraa o te hoê ïa raveʻa na te taata iho e te hoê raveʻa pae varua. E mea tiʻa ia hiʻopoa maite te taata iho i teie mau parau mau noʼna iho. Eiaha e imi na roto i te aau tapetepete, e te feaa, te riʻariʻa e aore râ, ma te tiaturi ore. Ua fafau mai te Atua ia tatou, no Toʼna maitai, e pahono Oia i ta tatou mau aniraa mai te au i to tatou haavare ore. O ratou anaʻe o te imi ma te aau tae e farii ratou i ta ratou pahono, mai te hoê taoʻa horoʻa mai te Atua mai, na roto i te Varua Maitai.

E parau-atoa-hia te Varau Maitai e o te Varua Faa ô e te Ite. E na roto mai Iaʼna e roaa ai to tatou ite e to tatou iteraa papu e o te Mesia te Tamaiti a te Atua.

I muri mai i to tatou bapetizoraa, mai te mea e vai mâ noa e e haapaʻo noa tatou i ta tatou mau fafauraa, e parahi mai te arataʻiraa tamau a te Varua Maitai, na roto i te mau reo muhumuhu, te mau manaʻo puai, te mau iteraa, te mau moemoe â e te mau faʻ aararaa.

Te faaite mai nei te aamu e te mau papaʻiraa moʻa ia tatou i te feia o tei faaroo, tei aparau e aore râ, tei faatiʻa i te parau papu e te vaira te Atua, e Taʼna atoa faanahoraa no to tatou ora.Tera râ, e rave rahi o ratou o tei ore i tapeʻa i to ratou mau iteraa papu.

Na teie e haapii mai ia tatou e, eita to tatou ite e roaa na roto i to tatou huru tino, tera râ, e tae mai na roto i te faaurûraa a te Varua Maitai, na te reira e horoʻa i to tatou maramarama i te mau opuaraa a te Atua e ia pee Iaʼna.

Ia ite maitai te hoê i teie nei mau parau tumu e ia ore e haapaʻo, e moe te maramarama e te arataʻi o te tauturu iaʼna ia ite i te Atua e i Taʼna mau peropheta.Te tapaʻo o rapae atu o te itehia e te mata, e faaatea ratou ia tatou, e ore ratou e itoito faahou e aore râ, e aro mai ratou i te Ekalesia.Te tapaʻo o roto ra, o te faaea roaʼtu ratou i te faaohipa hoê e aore râ, hau atu i teie e pae na parau tumu.

  1. Aita ratou e hiaai faahou ite imi i te taatoaraa o te parau mau.

  2. Aita ratou e taiʻo faahou i te mau papaʻiraa moʻa.

  3. Aita ratou e pure faahou.

  4. Aita ratou e feruri hohonu faahou no te mau parau mau mure ore.

  5. Aita ratou e haere faahou i te pureraa.

E mea maere mau i roto i taua taime aehuehu rahi no te faaroo, aita â i raeʻa-roa-hia te 15raa o te matahiti, i rotopu i te patoʻiraa e tae noaʼtu i te hamani-ino-raa, ua faaite râ Iosepha Semita na roto i te faaoromaʻi e te haehaa i te haapaʻo e ua faaite mai ia tatou te eʻa ohie e te tiʻa ia haafatata i te Atua.

E titau râ teie raveʻa ia haapii tatou i te aʻo, e na nia iho i te aʻo, te tahi vahi iti i ô nei, e te tahi vahi iti i ô, e tae roaʼtu e ua faarahi tatou i te faaroo e ua raeʻahia ia tatou te maramaramaraa i to tatou tiʻaraa hanahana (a hiʻo 2 Nephi 28:30).

E hopoia na tatou ia faaitoito, tera mahana e tera mahana, te aehuehu e fariihia e tatou na roto i te Varua, ma te faaohipa tamau i teie na parau tumu e pae.

O teie taʻu pure ia na reira tatou, na roto i te iʻoa o Iesu Mesia, amene.