2002
E faatupu te faafariuraa mau i te oaoa
Tiurai 2002


E faatupu te faafariuraa mau i te oaoa

To outou oraraa i teie nei e no amuri atu, tei te huru ïa o to outou faafariuraa e te tauiraa i tupu i roto i to outou oraraa.

Ua hiʻopa tatou paatoa e mea nahea to te tahi mau taata raveraa i te mau ohipa parau-tiʻa i roto i to ratou oraraa. E hiʻoraa oaoa to ratou e te anaanatae rahi no te te ora. Ia titau-anaʻe-hia ratou ia rave i te tahi mau maitiraa, mai te mea ra e, e rave noa ratou i te mau maitiraa tano, noaʼtu e te vaira te mau tamataraa no te haafifi ia ratou. Ua ite tatou e faahemahia ratou, e au ia e aita ratou e ite ra i te reira. Te ite atoa nei tatou i te tahi pae o te ore roa i ite eaha ra te faaotiraa e rave. I roto i te hoê vahi e mea puai te varua, e faaoti ratou i te haamaitai atu â ia ratou, e taui i te huru o to ratou oraraa, e vaiiho i te mau peu tano ore. E faaoti papu ratou ia taui i to ratou oraraa. Teie râ, eita e maoro roa ua e haamata faahou â ratou i te rave i te mau mea o ta ratou i faaoti eiaha e rave faahou.

Eaha te mea e faataa i teie na pùpù taata? Nahea outou e nehenehe ai e rave tamau i te mau maitiraa tano? Na te mau papaʻiraa moʻa e haamaramarama mai ia tatou. A hiʻo na tatou i te taata ra ia Petero. E toru matahiti toʼna taviniraa i pihai iho i te Fatu. Ua ite mata oia i te mau semeio. Ua faaroo roa toʼna na tariʻa i te mau haapiiraa a te Faaora. Ua hamaitaihia oia na roto i te tatara-raa-hia te mau parabole e rave rahi e te Fatu. Ua faatoroʻahia o Petero ei aposetolo. Ua manuïa i roto i te hoê misioni ia haapii, ua faaora i te maʻi, e ia faaite papu i te parau no te Faaora i roto i te mau oire no Galilea. Na muri ia Iakobo e o Ioane, ua ite roa o Petero i te tauiraa hanahana o Iesu Mesia i to Mose e o Eliaha fâraa mai.1 Taa ê noaʼtu i te mau mea atoa o taʼna i ite , ua ite râ te Faaora e, te ere ra o Petero i te paari. Ua ite papu te Fatu iaʼna mai Taʼna atoa e ite ra ia tatou paatoa. I roto i te Bibilia, e taiʻo tatou:

“Ua parau atura te Fatu, e Simona, e Simona, inaha, i ani na Satani ia outou, … I pure na ra vau ia oe ia ore ia mure to oe faaroo; e ia faafariuhia mai oe ra, a faaitoito i to mau taeae. Ua parau maira oia, E te Fatu, ua tiʻa iaʻu i te pee ia oe e ia tapea-atoa-hia vau, e ia pohe atoaʼtu.”2 Oia mau e ere teie i te mau parau riirii noa na Petero. Ua ite papu oia i te parau o taʼna e parau ra. Teie râ, na roto i te teimaha no te tapeʻa-raa e te mauiui o te Faaora, ua taui oia.

I muri mai ua tohu o Iesu i Taʼna ra mau pîpî a putuputu ai ratou i niʻa i te mouʻa Olive, “I teie nei ruʻi e maheaitu ai outou atoa iaʻu, ua oti hoi i te papaʻihia e, e taʻiri au i te tiaʻi mamoe e e purara ê te mamoe.” Ua parau maira o Petero, “Maheaitu noa ratou atoa nei, e ore roa vau.” I reira ua parau tohu faahou atura te Fatu, “E parau atu vau ia oe, i teie nei mahana, i teie nei aruʻi, eita e tae i te piti o te aaoaraa o te moa, e taitoru ai to oe hunaraa iaʻu.” Ua parau uʻana maira o Petero, “Pohe noaʼtu a vau i o na ia oe na, e ore roa vau e huna ia oe.”3

Noʻu iho nei, te hoê o te mau faahitiraa faufaa roa o te mau papaʻiraa moʻa i tupu. Te hoê ia faahaamanaʻoraa ia tatou paatoa e noaʼtu e ua ite tatou i te rave i te mea tano, noaʼtu te vai ra te hinaaro, aita râ te reira i ravaʻi. E mea fifi roa ia rave i te hoê ohipa o ta tatou i ite e mea tano ia rave. Te taiʻo nei tatou:

“Ite maira te hoê potii tavini iaʼna [Petero] e ua na o aʻera, Iaʼna atoa ra teie nei taata. Ua huna ihora ra oia … na ô atura, E tera ra vahine aore au i ite iaʼna… .ua ite te tahi atu iaʼna, e parau aʻera, Hoê atoa oe e o ratou. Ua pahono aʻera Petero, E ere… . Maro maira te tahi taata, … I reira mau teie nei taata… . E ua parau aura Petero, E tera ra taata, aore au i ite i tena na parau. E tei te parau-raaʼtu oia i taua parau ra, aaoa iho te moa. Ua fariu maira te Fatu, hiʻo maira ia Petero, ua manaʻo ihora o Petero i te parau a te Fatu, … e … haere atura i rapae, mauiui roa aʻera i te oto rahi.”4

Ua riro mau ei mauiuiraa no Petero, ua haamata ihora toʼna oraraa i te taui e amuri noaʼtu. Ua riro mai oia ei taata aueue ore, tavini tiʻa papu no te faanahonahoraa a te Metua i muri aʻe i te faasatauroraa e te tiʻa-faahou-raa o te Faaora. Na teie atoa papaʻiraa e faaite mai i te here rahi o te Faaora ia Petero. Noaʼtu tei rotopu oia i te tamataraa rahi roa o toʼna iho ora, e ma te teimaha o te hopoia i niʻa i toʼna na tapono, ua hiʻo mai oia ia Petero—te here tera o te hoê Orometua Haapii i horoʻahia i te hoê haapii maitai, te horoʻaraa i te itoito e te puai i roto i te taime fifi. Mai te reira taime, ua tiʻa atu Petero i te faito o toʼna piiraa. Ua haapii oia ma te puai e te ma te aueaue ore, noaʼtu te mau ati, te tapearaa i te fare tapearaa e te taparahiraa. Ua faafariu-mau-hia oia.

I te tahi taime, te faaohipahia nei te parau faafariu no te hoê taata tei faaoti ia bapetizohia oia. Tera râ, e auraa rahi atu â no teie parau no te faafariuraa, no te mau taata faafariu-apî-hia e aore râ no te melo tahito atoa. Ua tatara te Peresideni Marion G. Romney i te parau no te faafariuraa:

“Te auraa no te parau faafariu, oia te faafariuraa mai i te hoê tiʻaturiraa i roto i te tahi. Te faafariuraa o te hoê ia tauiraa i te pae varua e te pae morare. Te faafariuraa e ere noa ïa i te fariiraa ia Iesu e i taʼna mau haapiiraa anaʻe iho maoti râ, ia faaitoito atoa i te faaroo iaʼna e i taʼna evanelia. Na te hoê faaroo e faatupu i te tauiraa i roto i te maramaramraraa i te huru o te oraraa e toʼna hinaaroraa i te Atua na roto i te feruriraa anei, e na roto i te hapaʻoraa anei. Te hoê taata o tei fariu mau, a hinaaro ai i te mau mea tano ore i te evanelia a Iesu Mesia ua pohe ia. E te monoraa râ, o te here ïa o te Atua, ma te te faaoti papu ia haapaʻo i taʼna mau faaueraa.”

Ia riro ei taata faafariuhia mau, e mea titauhia ia haamanaʻo noa outou i te faaohipa i roto i to outou oraraa i teie parau “te here o te Atua, ma te faaoti i te haapaʻo i taʼna mau faaueraa.” To outou oraraa i teie nei e no amuri atu, tei te huru ïa o to outou faafariuraa e te tauiraa i tupu i roto i to outou oraraa. Nahea ïa outou e riro ai ei taata faafariu mau? Ua faaite te Peresideni Romney i te mau taahiraa o te titauhia ia outou ia pee:

“E ere hoê â huru te riroraa ei meloraa i roto i te Ekalesia e te fariuraa. Te faafariuraa e te fariiraa i te hoê iteraa papu, e ere ïa hoê a huru. E roaa te iteraa papu ia faaite anaʻe mai te Varua Maitai i te parau mau. Na te hoê iteraa papu e faaora i te faaroo. Oia hoi, te tatarahaparaa e te haapaʻoraa i te mau faaueraa. Te faafariuraa o te hotu ïa no roto mai i te tatarahaparaa e te haapaʻoraa.”5

Faaohie noa i te parau, te faafariuraa,i o te hotu ïa o te faaroo, te tatarahaparaa, e te haapaʻo-tamau-raa. Te faaroo, no roto mai i te faarooraa i te parau a te Atua6 e te fariiraa i te reira. E farii outou na roto mai i te Varua Maitai te hoê iteraa no te mau mea ta outou e farii na roto i te faaroo e te hinaaroraa e rave i te reira.7 E arataʻihia outou ia tatarahapa i ta outou mau hape. E puai ia to outou haapaʻo-tamau-raa. Na te faaroo, te tatarahapa, e te haapaʻo-tamau- raa e arataʻi ia outou i te faafariuraa rahi e te mau haamaitairaa no te reira. Te faafariuraa mau, na te reira e haapuai ia outou ia rave i te mea o ta outou i ite e ia rave i te mea o te titauhia ia outou ia rave noaʼtu e eaha te huru o te mau mea e tupu nei.

Te parabole no te ueue huero o ta Iesu i haapii e mea taa ê roa i ta te mau taata pororaa. E hiʻo na tatou eaha te huru no teie parabole ia faaohipahia no tatou i roto i te mau faanahonahoraa o te oraraa, a farerei ai outou i te mau tamataraa e aore râ, o te tae mai na roto i te mau faaheporaa. Te parau, e aore râ, te mau haapiiraa a te Faaora, ua rau ia te mau ravea, a haapaʻo ai outou, na roto i ta outou pure e aore râ, ta outou taiʻoraa i te mau papairaa moʻa, aore râ, na roto i te arataʻiraa a te Varua Maitai. Te parau faahou nei au i te tatararaa a Iesu i horoʻa i Taʼna mau pîpî, a feruri no to outou oraraa. A hiʻo e te vaira anei te mau taime e ua haapiihia outou i te mau haapiiraa tano e aita outou i farii maitai i te reira, i reira e moʻe te hotu no te oaoa, te hau, e te haereraa i mua.

“Te ueue huero ra, oia tei ueue i te parau. Te tahi o te pae eʻa tiʻa … tera râ, i to ratou faarooraa i te parau ra, ua haere maira Satane, rave maira, e hopoi e atura i te parau i ueuehia i roto i to ratou aau ra.”

E tupu anei te reira ia tiʻa outou i te mau vahi tiʻa-ore, e i pihai iho i te mau hoa tano ore?

“[Te tahi pae] e vahi pâpâ ra, oia te feia i farii i te parau, ma te oaoa i mutaa iho. E aore i aahia i roto i to ratou aau, mauraa iti poto ta ratou; … ia roohia te hamani ino … maheaitu ihora ratou i reira ra.”

Ua roohiaʻe nei outou i te hoê tamataraa mai teie te huru ia faaau anaʻe mai te hoê taata i te hoê mea tano ore e aita outou i patoʻi i te reira?

“[Te tahi pae] to te vahi aihere ra; oia te feia i faaroo i te parau. I te haapaʻoraa i te peu a teie nei ao … e te hinaaro tiʻa ore i te mau mea èê ra, aore aʻera te parau i hotu mai.”

I te hoê taime, i to outou hinaaroraa i te hoê mea o ta outou i manaʻo e nehenehe outou e faatiʻa i te hoê peu taa ê i roto i ta outou mau ture?

“[Te tahi pae] te vahi repo maitai i mairihia oia te feia i faaroo i te parau e ua tapeʻa maite, e hotu maira te huero, taitoru ahuru i te huero hoê, taiono ahuru i te tahi, taihoe hanere i te tahi.”8

Ua ite au e o teie te eʻa o ta outou e hinaaro nei i no te ora i to outou oraraa. Mai te aha te huru o to outou haapaʻoraa i te mau haapiiraa a te Faaora, te hiaai mau i Taʼna mau parau haapiiraa na te reira e faaoti i te faito o te hotu, ei mau haamaitairaa, o ta outou e ooti i roto i to outou oraraa. Te faaite mai nei teie parabole i te faito no to outou hinaaro ia haapaʻo i te mau mea o ta outou i ite o te tiʻa ia outou ia rave, te patoʻiraa i te mau mea o te parau nei ia taui te raveraa, na te reira e haapapu i to outou faafariuraa mau. No reira, eaha te rahiraa ta te Fatu e haamaitai mai ai ia outou i roto i to outou oraraa.

Te faafariuraa mau e faahotu te reira i te maitai no te oaoa tamau o te fariihia noaʼtu e, tei roto te ao i te ati rahi e te hinaaro rahi oia ïa te oaoa. No te hoê pŭpŭ taata i roto i te fifi, teie ta te Buka a Moromona i haapii: “Te haapae pinepine ra ratou i te maa, e te pure pinepine, e te tupu ra to ratou haehaa ei mea puai, e to ratou faaroo i te Mesia, te tupu atoa ra ei mea mau maitai e tae noa atu i to ratou aau i te oaoa e te hau, oia mau, e tae noaʼtu ua mâ e ua moʻa to ratou aau, e ua noaa maira taua moʻaraa ra no te mea ua riro o ratou i te Atua.”9

Ua parau mai te peresideni Hinckley e, na te faafariuraa mau e faatupu i te mau ohipa faahiahia.10

No te farii i te mau haamaitairaa i fafauhia no te faafariuraa mau, e titauhia ia faatupu i te tahi mau tauiraa i roto i to outou oraraa. Ua parau te Faaora: “E ore anei outou e fariu mai iaʻu i teie nei, e tatarahapa hoi i ta outou mau hara, e e faaroo mai, ia faaorahia outou e Au ra? … Ia haere mai outou iaʻu nei ra, e roaa ia ia outou te ora mure ore.11

Te faaite papu nei au e a pure ai outou no te arataʻiraa ia outou, e tauturu mai te Varua Maitai ia ite outou eaha te mea e rave no te mau tauiraa o te titauhia ia rave no te faatupu i te faafariuraa mau. I reira te Fatu e nehenehe ai ia haamaitai ia outou. E haapuaihia to outou faroo Iaʼna ra, e haapuaihia to outou hiaai no te tarahapa, e e haapaarihia to outou mana no te haapaʻo- tamau-raa. Te ora nei Oia e te here nei Oia ia outou. A rave ai outou ma to outou itoito, e tauturu mai Oia ia outou. Na roto i te iʻoa o Iesu Mesia, amene.

Te mau nota

  1. A hiʻo Mataio 17:3; 1 Te mau arii 17:1; PH&PF 110:13.

  2. Luka 22:31–32; haapapuraa tuuhiaʼtu.

  3. A hiʻo Mareko 14:27, 29–31.

  4. Luka 22:56–62.

  5. I roto i te Conference Report, Amuira Retioni no Guatemala 1977, 8–9.

  6. A hiʻo Roma 10:17; Joseph F. Smith, Gospel Doctrine, 5raa o te neneiraa (1939), 99.

  7. A hiʻo Etera 12:6.

  8. Mareko 4:14–20.

  9. Helamana 3:35.

  10. Amuiraa na te mau Tiʻa retioni, 6 eperera 1984, mai tei faahitihiaʼtu i roto W. Mack Lawrence, “Conversion and Commitment,” Ensign, Me 1996, 75.

  11. 3 Nephi 9:13–14.