2002
Te mau turu i moʻe
Tiurai 2002


Te mau turu i moʻe

Eiaha e vaiiho i te mau peapea, i te mau riri o to tatou tau na te mau uʻi o muri nei. A tatara i te mau auri turu i hunahia o te nehenehe e hopoi mai maotira râ, i te haamouraa.

I te avaʻe eperera 1966, i roto i te hoê amuiraa rahi o te matahiti a te ekalesia, ua horoʻa Elder Spencer W. Kimball i te hoê aʻoraa te au ia haamanaʻohia. Ua taiʻo oia i te hoê parau i papaʻihia e Samuel T. Whitman teie te tumu parau “te mau turu i moʻe.” I teie mahana, ua maiti atoa vau i te taiʻo i tei papaʻihia e Samuel T. Whitman, ma te apeehia’tu e te tahi mau hiʻoraa o toʻu iho nei oraraa.

Teie tei papaʻihia e Whitman: “E ere na te vero [hiona] i haamou. Parau mau, ua motu iho â te tahi mau niuniu, e ua itehia te mau ati i te hiti puromu rahi… . Teie râ, e nehenehe te mau amaa o te tumu raau rahi [chêne] e amo i te teiaha o te hiona. Na te turu auri râ i roto i to’na tumu i faaino ia’na.

“Ua haamata te aamu o teie turu auri i te mau matahiti i mairi aʻe nei i to teie taata faaapu rouru uouo [o te noho nei i niʻa i teie fenua i teie mahana] a faaea’i oia i te reira tau te vai apî noa ra oia, i pihai iho i to’na metua tane. I te reira tau, e vahi eʻeraa raau ta to’na metua tane, e ua faaorehia taua vahi e’eraa raau i roto i te afaa, e ia haere anaʻe te mau taata e noho ra i reira i taua vahi ra, e roaa ia ratou te tahi mau tauihaa tei vaiihohia i reira… .

“I taua mahana taa ê ra, ua itehia e [—teie tamaiti ] hoê tapu auri taaê—mea aano, mea patii, e mea toiau, to’na roa, hoê ïa taahiraa avae e aore râ, roa-rii-atu, e tapu auri tei faaohipahia … i roto i te aua faaapu i te pae apatoa. [Tei tapu auri, e faaohipahia ïa, ia tapu anaʻehia te hoê tumu raau, e patiahia teie auri no te tautururaa ia faatopa i te hoê tumu raau i raro, ia éé anaʻehia te hoê tumu raau e patiahia teie tapu auri i roto e e tupaʻihia’i e te hamara no te faaaanoraa i te tapu.] … E no te mea hoi e, ua taerehia oia no te tamaaraa o te ahiahi, ua vaiiho oia i teie tapu auri … i ropu e piti na tumu raau apî o ta to’na metua tane i tanu i te muaraa o te aua. Ma te manaʻonaʻo ra e, e tii atu oia no te hopoi i te vahi mau i muri i te tamaaraa, e aore râ, ia hoʻi faahou mai oia na te reira vahi.

“O te reira iho â o ta’na opuaraa, tera râ, aita roa’tu oia i tauʻa faahou. Ua vai noa [te tapu auri] i ropu i teie nei na tumu raau iti, e i te rahiraa mai taua na tumu raau ra, ua opipiri roa i taua tapu auri ra. E ua faaipioipo mai oia, e i teie nei, na’na roa taua aua faaapu nei ei mono i to’na metua tane. E ua tamaa hoi te utuafare i raro i to raua na maru… . Ua rahi roa’tu i teie nei, e te vai noa ra â taua tapu auri nei i tupu ai teie vero hiona.

“I roto i te mamu o taua ruʻi vero ra … i mahae ai hoê o teie nei na tumu raau e topa ihora i te repo. Na te reira i faataʻueʻue i te toe, e inaha marua-atoa’tura i raro. Ia mania râ te vero, aita aʻera e tumu raau faahou.

“Poʻipoʻi roa, reva atura teie taata faaapu e oto i tei moʻe ra… .

“I reira, ite tiʻa’tura oia i taua taoʻa ra. ‘Te auri turu,’ munamuna ihora oia. ‘Te auri turu o taʻu i hopoi mai mai roto mai i te aau faaapu i te pae apatoa ra.’ Na te reira i faaite ia’na i te tumu taua na tumu raaua ra i marua ai. Na taua auri turu ra i haapeapea i te mau uaua o te raau ia tuʻatiʻati.”1

E toʻu mau taeaʻe e toʻu mau tuahine, te vai nei te mau tapu auri turu i hunahia i roto i te oraraa o rave rahi o tei matarohia e tatou—oia mau, penei aʻe tei roto atoa i to tatou iho mau utuafare.

Te hinaaro nei au i te faaite ia outou te aamu o te hoê hoa, o tei pohe. O Léonard to’na iʻoa. E ere ioa i te melo no te ekalesia, area râ, to’na hoa faaipoipo e ta’na mau tamarii oia ïa. Ua tavini na ta’na vahine ei peresideni Paraimere; ua rave ta’na tamaiti i ta’na misioni. Ua taatihia te tahi o ta’na tamahine e tamaroa i te mau hoa i te faaipoiporaa e ua utuafarehia.

Te mau taata i matau ia Léonard, e mea au ratou ia’na, oia’toa vau nei. Ua paturu oia i ta’na vahine e i ta’na mau tamarii i roto i to ratou mau piiraa ekalesia. Ua haere mai oia na muri ia ratou i te mau faaanaanataeraa e rave rahi a te ekalesia. Ua ora oia i te hoê oraraa maitai e te mâ, oia atoa i te hoê oraraa tavini e te mata aiai. Ua ui to’na utuafare, e to’na mau hoa, eaha ra te tumu Léonard i vaiiho mai ai i te ao nei ma te ore e farii i te mau haamaitairaa i fariihia e to’na mau melo utuafare.

I te paariraa mai Léonard, ua topa atoa to’na ea. Ua tapeʻahia oia i te fare maʻi, e te tere noa’toa’tura to’na ora i raro. E i roto i ta maua tauʻaraa parau teie ta’na i parau mau, “Tom, ua matau nâ taua mai to oe â tamariiraa mai. Te hinaaro nei au e faataa’tu ia oe te tumu aita vau i ati atu i te ekalesia.” E i reira ua aamu mai oia iaʻu te hoê iteraa taaê o to’na na metua e rave rahi matahiti i mairi. Ma te aau tae ore, ua tae roa i te taime ua tiʻaturi te utuafare i te hoʻo atu i ta ratou faaapu, e ua fariihia te hoê pûpûraa. I reira te taata tapiri ia ratou i ani mai ai ia hoʻohia te faaapu ia’na—i te hoê ihoa ia moni mama mai—ma te parau mai e, “E hoa matau roa tatou. Mai te mea o vau te fatufenua ra, e nehenehe ia vau ia haapaʻo i te reira.” I muri mai ua farii toʻu na metua, e hoʻohia’tura te faaapu. Te taata ra i hoʻo mai—oia hoi te taata tapiri mai—e tiʻa teitei to’na i roto i te ekalesia, na te reira i faatiʻaturi e i faaitoito i te utuafare i te hoʻo atu ia’na, no te mea hoi ua tiʻaturi ratou ia’na aita’tura ratou i haere e fafa i te moni o taua fenua ra ahiri e e hoʻohia’tu te reira i te taata matamua. Aita noa i moro i muri mai, hoʻo atura te hoa tapiri i to’na fenua e te fenua o ta’na i rave mai i te utuafare o Léonard i rapae no te hoê moni maitai mau. O teie te uiraa matara ore o te tumu ïa Léonard i ore ai e ati atu i te ekalesia. Ua manaʻo papu oia e, ua tavirihia to’na utuafare e to ratou hoa maitai.

Ua faaite oia iaʻu i muri mai i ta maua tauʻaraa parau i te teimaha rahi a faaineine ai oia i te farerei atu i to’na Fatu. Te tumu o teie fifi, oia ïa, no te tapu auri turi tei hunahia e Léonard mai te naʻinaʻi e tae atu i te rahi-roa-raa.

Ua matau vau i te hoê utuafare o tei tere mai i te fenua Marite mai Heremani mai. E mea fifi roa te reo ia ratou. E mea iti roa ta ratou, area râ, ua haamaitaihia ratou tataʻitahi i te hiaai i te rave i te ohipa e i te here i te Atua.

Ua fanauhia mai te toru o ta raua tamarii, ua ora e piti avaʻe, pohe atura. E taata hamani afata maʻi te ohipa a teie metua tane, e ua hamani oia i te hoê afata nehenehe mau ei vairaa no te tino faahiahia o teie tamarii. E mea rumaruma roa te mahana hunaraa, e ua faaite to ratou mau hohoʻa mata i te oto. A haere atu ai te utuafare i te fare pureraa, e a amo noa’tu ai te metua tane i te afata iti, ua amui mai te tahi mau hoa. Tera râ, ua tamauhia te opani o te fare pureraa. Ua moʻehia i te episekopo te hunaraa. Aita atoa te imiraa i manuïa. Ma te taa ore i te mea e rave, tuu ihora te metua tane i te afata i to’na ee, hoʻi atura i te fare i roto i te ua.

Ahiri paʻi e, e mea ino te huru o teie utuafare, ua faahapa ïa ratou i te episekopo e ua faaetaeta ïa i to ratou inoino. I to te episekopo iteraa i taua fifi ra, haere atura oia e farerei i te utuafare ma te tatarahapa. Noa’tu ra te mauiui no te ohipa i tupu, e ma te roi mata i roto i to’na na mata, ua farii teie metua tane, e ua aroha raua na roto i te varua o te maramarama. Aita te tapu auri turu i vaiiho maorohia no te haamauraa i te riri. Na te here e te fariiraa i faatupu i te reira.

E mea tiʻa râ ia tamaru te varua i te mau manaʻo uana o te faaarepurepu i te hau, ia nehenehe i te oraraa ia faateiteihia na roto i te horoʻaraa i te ora i te varua. I roto e rave rahi mau utuafare, ua haamauiuihia te mau manaʻo e te vaira râ te auore ia faaore. Aita e fifi no te mea i tupu. Eiaha râ ia vaiiho-noa-hia ia haamauiui. E vai hamama noa te puta na roto i te faahaparaa. Na te faaoreraa hapa ra e faaora. Ua papaʻi o George Herbert, te hoê rohi pehe o te 17raa o te tenetere i teie mau reni: “O oia o te ore e faaore na vetahi ïa e haaparari i te eʻa turu o ta’na iho e haere atu na niʻa mai te mea te hinaaro ra oia i te haere i te raʻi, no te mea te hinaaro nei te mau taata atoa i te faaoreraa hapa.”

E mau parau nehenehe anaʻe ta te Faaora i faahiti a piri atu ai Oia i te pohe riaria i niʻa i te satauro. Teie Ta’na i parau, “E taʻu Metua, e faaore mai i ta ratou hara, aore hoi ratou i ite i ta ratou e rave nei.”2

Te vaira te mau taata e fifi ratou ia faaore ia ratou iho e te ora nei i roto i to ratou ihora mau hapehape. E au ïa mai te aamu o te hoê taata faatere tei haere atu i te pae o te hoê vahine tei fatata i te pohe no te tamahanahana ia’na—tera râ aita pai e faufaa faahou. “E pohe au,” o ta’na ïa i parau. “Ua haamauʻa vau i toʻu oraraa e te oraraa o te feia i pihai iho iaʻu. Aita e raveʻa faahou noʻu.”

Nana atura te mata o teie nei taata i niʻa i te afata ume ite atura i te hohoʻa a te hoê tamahine haaviti. “O vai tera?” ui atura oia.

Araara maira te mata o taua vahine ra. “O taʻu tamahine tera, o te mea nehenehe roaʻe i roto i toʻu oraraa.”

“E tauturu anei oe ia’na ahiri e, ua roʻohia oia i te fifi e aore râ, ua rave anei oia i te hoê hape? E faaore anei oe i ta’na hapa? E here noa anei oe ia’na?”

“Oia mau e na reira vau!” o te pahano ïa a taua vahine ra. “E rave au noa’tu eaha te ohipa no’na. No te aha oe i ui mai ai i te’na huru uiraa?”

“No te mea te hinaaro nei au ia ite,” o te pahonoraa ïa a taua taata ra, “e faaauraa teie, e hohoʻa to oe i niʻa i te afata ume a te Metua i te Ao ra. Ua here Oia ia oe e e tauturu Oia ia oe. A pii na Ia’na.”

Ua iritihia te tapu auri turu tei faaapiapi i to’na oaoa.

I te mahana o te fifi e aore râ, o te tamataraa, na roto i taua iteraa ra, taua tiʻaturiraa ra, e taua maramarama ra e hopoi mai i te tamahanaharaa i te feruriraa tei roʻohia i te fifi e i te aau peʻapeʻa. Te huti nei te parau poroʻi taatoʻa o te Faufaa Apî i te aho o te hoê varua o te faaara nei i te varua o te taata. Ua pupuhi-ê-hia te mau ata o te hepohepo rahi e te mau hihi o te tiʻaturiraa, e pii hoi te oto i te oaoa, ua iritihia te manaʻoraa e, ua moʻe tatou i roto i te mau pûpû taata o te oraraa nei na te hoê iteraa taaê e, te manaʻonaʻo mai nei to tatou Metua i te Ao ra ia tatou tataʻitahi.

Ua haapapu mai te Faaora i teie parau mau a haapii ai Oia e, e ite to tatou Metua i te Ao ra e, ua marua te hoê manu iti i te repo. E ua faahope Oia i teie nei manaʻo nehenehe na roto i te parauraa e, “Eiaha e mataʻu, ua hau atu â to outou faufaa i teie rahiraa manu.”3

Ua taiʻo na vau i te hoê taime i mairi aʻe nei, i roto i te veʻa Associated Press. Ua faaite hua te hoê taata paari i te hunaraa o to’na taeaʻe e, i to raua apîraa, ua faaea na raua i roto i te hoê piha iti naʻinaʻi i te tufaa fenua i Canisteo, New York, e i muri mai i te hoê manianiaraa, ua vahi raua i teie nei piha iti na roto i te reniraa i niʻa i te tahua e aita hoê o raua e taahi i te tahi aʻe pae o te reni e aore râ, aita raua e aparau te tahi e te tahi mai te reira mai mahana—a 62 matahiti i teie nei. Aue ïa opuaraa puai e te haamou o teie tapu auri turu.

Ua papaʻi Alexander Pope, “Te haavare ra, na te taata ïa; te faaoreraa hapa ra, na te hanahana ïa.”4

I te tahi mau taime e riri taʻue tatou. E i te tahi mau taime eita atoa tatou e farii haere noa i te hoê tatarahaparaa haavare ore. O vai ïa tei faaoru, tei teoteo, e tei mauiui—e inaha ua parau e, “te tatarahapa’tu nei au! A faariro ia tatou: ei mau hoa mai te matamua ra. Eiaha e vaiiho i te mau peapea, i te mau riri o to tatou tau na te mau uʻi o muri nei. A tatara i te mau auri turu i hunahia o te nehenehe e hopoi mai maotira râ, i te haamouraa.

Nohea mai teie mau tapu auri turu? No roto mai vetahi i te mau tamaʻiraa tei ore i faaorehia, o te arataʻi roa’tu i te inoino-roa-raa, apeehia mai e te faahaparaa ááu e te tatarahapa. E haamata to vetahi na roto i te inoino, te pohehae, te mâro, e te tahi mau tumu e mea manaʻo-noa- hia. E mea tiʻa ia faaore tatou i teie mau mea—a huna roa’tu e ia ore roa ratou ia faatupu i te fefe, te pê, e te haamouraa.

Ua haere mai te hoê vahine paari 90 matahiti e farerei iaʻu i te hoê mahana e ua faatiʻa mai i to’na mau au ore. Na ô maira oia e rave rahi matahiti i mairi, hoê o to raua hoa tapiri e taata faaapu oia, tei ani ia raua ta’na tane i te parau faatiʻa ia tapu poto oia na niʻa i to raua fenua no te haere tiʻa i to’na fenua i te tahi aʻe pae. Teie ta’na parau i to’na hoa, “Tommy, aita vau e faatiʻa ia tapu poto oia na niʻa i to taua fenua, a parau ia’na ia faaati—noa’tu e mea haere avae noa. Ua hape râ vau e te tatarahapa nei au. Ua pohe oia i teie nei, te manaʻo nei râ vau e, ahiri oia te ora nei, e haere au e parau ia’na e, ‘A faaore mai i taʻu hara.’ Ahiri paʻi e, e taime faahou â.”

A faaroo noa’i au ia’na, puta maira te hoê parau i papaʻihia e John Greenleaf Whittier: “Na te mau parau oto atoa o te vaha e aore râ, a te peni papaʻi, /Te mea oto roa’tu ra o teie ïa: ‘Ahiri aʻe paʻi e!’ ”5

I roto i te buka 3 a Nephi i roto i te Buka a Moromona teie te hoê aʻoraa faaurûrhia: “Eiaha e mârô i rotopu ia outou… . Oia mau hoi, taʻu e parau atu ia outou na, o tei roto ia’na te varua mârô ra, e ere oia i ta’u, no te diabolo râ, o te metua oia no te mârô, e ua faaitoito oia i te aau no te taata e mârô ai te tahi i te tahi ma te riri. Inaha, e ere tie i te ture na’u, ia faaitoito i te aau o te taata i te riri te tahi i te tahi; teie râ ta’u ture, ia faaruehia te reira.”6

E faaoti au na niʻa i te hoê aamu no na taata toopiti tei riro na ei aito noʻu. Aita te ohipa aito o ta raua i rave i ravehia i niʻa i te faito e itehia e to te ao, area râ, ua ravehia ïa i roto i te hoê afaa no Midway, i Utah.

Ua tavini na o Roy Kohler e o Grant Remund e rave rahi matahiti i mairi i roto i te mau tiʻaraa o te ekalesia. E na hoa rahi teie na taeaʻe. E na taata faaapu e faatahe û ta raua ohipa. E inaha, tupu ihora te hoê hape e riro roa’tura ei au ore raa.

I muri mai, i roto i te maʻi rahi mariri ai taata o Roy Kohler e ua piri mai hoi te taime no to’na poheraa, ua haere atu maua taʻu vahine Frances e farerei ia Roy e ta’na vahine, e ua horoʻa’tu hoi i te hoê haamaitairaa. Ia aparau ra maua i muri iho, teie ta te taeaʻe Kohler i parau, “Te hinaaro nei au e faaite ia oe i te hoê ohipa maitai roa i tupu i roto i toʻu orara.” Ei reira oia i te faatiʻaraa mai i te hape i tupu ia raua Grant Remund o tei faataa roa ia raua. E teie ta’na i parau, “Aita maua e au faahou te tahi i te tahi.”

“Teie te ohipa i tupu,” “te haaputu ra vau i ta matou matie no teie tau toetoe e tae mai nei, e inaha, i te hoê po, ei hopearaa no te hoê parariraa, ua haru te auahi i te matie, ma te haamou roa i te matie, e te mau mea atoa. Ua pau ino roa vau,” te parau ïa a Roy. “Aita vau e taa faahou eaha râ te rave. E mea poiri mau hoi taua ruʻi ra, te mau ‘ama rii noa o te auahi te toe ra. I te reira mau taime, te ite atura vau i te mau mori pereoʻo e te tere mai ra mai te faaearaa o Grant Remund, te mau pereoʻo taviri repo e te mau tauihaa tupohe auahi. A tipuu mai ai te ‘tauturu’ i niʻa i toʻu eʻa e farerei mai ai iaʻu e toʻu taʻi, pii maira Grant iaʻu, ‘e Roy, e ohipa rahi mau teie ia tamâ. Teie matou taʻu mau tamaroa. A rohi anaʻe.’” Tamâ atura matou. Na teie ohipa i tupu i iriti i teie nei tapu auri turu i ropu ia maua. Ua rohi atura ratou e te tahi mau taata o te oire tei haere atoa mai e tauturu i taua po e ao aʻe.

Pohe atura Roy Kohler, e ua paari hoi o Grant Remund. Ua tavini râ ta raua ma tamaroa i roto i te episekoporaa o te paroita. Ua faaherehere mau vau i hoaraa o teie na utuafare e piti.

Ia riro noa tatou ei hohoʻa i roto i to tatou mau utuafare ei feia faaroo i te haapaʻoraa i te mau ture atoa, e ia ohipa tatou ma te faatea roa’tu i te tapu auri turu maoti râ, ia haamanaʻo noa i teie faaararaa a te Faaora e: “O te mea teie e ite ai te taata atoa e, e pìpì outou naʻu, ia aroha outou ia outou iho.”7

O teie taʻu taparu e taʻu pure, na roto i te iʻoa o Iesu Mesia, amene.

Te mau nota

  1. I roto i te Conference Report, Epera 1966, 70.

  2. Luka 23:34.

  3. Mataio 10:31.

  4. An Essay on Criticism (1711), tuhaa 2, reni 525.

  5. “Maud Muller,” The Complete Poetical Works of Whittier (1892), 48.

  6. 3 Nephi 11:28–30.

  7. Ioane 13:35.