2002
E haerea faaroo hoi to tatou
Tiurai 2002


E haerea faaroo hoi to tatou

[E haere atu] tatou … i te vahi iteorehia, na te faaroo râ e turama i te eʻa. Mai te mea e faaamu noa tatou i tera faaroo, eita roa tatou e haere i roto i te pouri.

Te aparau nei tatou i roto i te hoê poʻipoʻi Sabati nehenehe roa no Eperera. Ua faura te mau tiʻa mai raro mai i te repo eita e maoro roa e ua nehenehe roa mai. Te vai noa nei te toʻetoʻe, area ra ua ite tatou te fatata maira te mahanahana. Ua ite tatou i te reira. Oia atoa i to tatou mau faaroo niuhia i nia i te matahiti i haerehia mai e tatou.

Te huru no to tatou tino e te varua. A haere ai te tane e aore ra te vahine i toʼna haereʻa, e tupu mai te mau taime fifi, paruparuraa, oreraa e tupu te opuaraa. I roto i te reira huru te turuʻi nei te tahi pae i nia i te mana o te faaroo, e rave rahi ra te tafifi i roto i to ratou oraraa e ore atu ai te tiaturiraa.

Taʻu piiraa ia outou i teie poʻipoʻi e pii iano te faaroo, tera faaroo e “te tiaturi ïa i te mau mea e tiaihia nei, e te ite i te mau mea aore e hiʻohia nei” (Heb.11:1), ta Paulo ïa tatararaa.

I roto i te faanahoraa no te fariuraa e mea iti ta te hoa o te Ekalesia e faaroo. Mai te mea ra e imi onoono oia, e mai te mea e tuu oia i toʼna turi i raro e ia pure no te reira, e faaputapu te Varua i toʼna aau, penei aʻe e maramarama roa oia. E faaitehia oia i te eʻa mau. E ite oia maa vahi iti i te mea o taʼna i ore anei i ite. E na roto i te faaroo, noaʼtu aita oia e ite i te reira, e haere maite oia i mua. E i muri iho e roaa mai â te tahi ite iaʼna.

Mea maoro roa aenei, i rave na vau i te ohipa i roto i te hoê taiete pereoo auauahi na roto i teie mau mouʻa i roto tatou i to tatou tufaa fenua. Pinepine au i te tere na nia i te pereoo auahi—e pereoo auahi i te reira taime. Ei mau pereoo auri rarahi e ete tere vitiviti e mea riaria atoa. I ui maere noa ra vau mea nahea ta te taata faahoro matini ia faahoro i te mau mahana taatoa e te mau pô atoa. Te mea taʻu i ite oia hoi ïa e ere i te tere roa. Inaha te vaira te maori turama i nia e na te reira e turama i te atearaa e 300 e aore 400 metera. E ite noa te taata faahoro i tera atea e vai noa te reira maramarama e tae atu i te mahana api.

Ua parau te Fatu no nia i teie faanahoraa. “O tei ore i haamaitai ra e ere ïa i ta te Atua, e e mea pouri te reira.

“O tei no o mai i te Atua ra e maramarama ïa, e o oia o te farii i te maramarama, e e tamau noa hoi i ta te Atua ra, e farii mai â oia i te maramarama; e e tupu te maramarama i te anaanaraa e tae noaʼtu i te mahana mau ra” (PH&PF 50:23–24).

Mai te reira to tatou haereraa mure ore. E haere tatou i te taahiraa hoê i te taime hoê. Ia na reira tatou e tae atu ai i te vahi iteorehia, na te faaroo ra e turama i te eʻa. Mai te mea e faaamu noa tatou i tera faaroo, eita roa tatou e haere i roto i te pouri.

Te hinaaro nei au e parau atu no te hoê taata taʻu i matau. Eita vau e parau atu i toʼna iʻoa. Ua manaʻo taʼna vahine e te ere ra raua i te hoê mea i to raua oraraa. Ua tauʻa parau oia i te hoê fetii toʼna i te hoê mahana e melo oia no te Ekalesia. Ua parau atura teie fetii toʼna, e pii i te mau misionare. Ua na reira oia. Ua riri ra te tane e ua parau atura i na misionare ua haere e atu eiaha e hoi faahou mai.

Mairi ihoa tau avaʻe. Te hoê mahana, ite atura te hoê misionare i te parau no te hahaereraahia e farerei, e faaoti ihora oia e toʼna hoa ia tamata faahou â. E taata roa oia no Tarifonia mai e taata mata ataata hoi.

Patoto ihora raaua i te uputa, e ua pahono maira teie taata. E nehenehe anei ta raua e tomo atu i roto i te fare? Ua farii teie taata.

Ui atura te misionare, “Ua ite anei oe e nahea i te pure.” Pahono mai nei teie taata e ua ite oia i te pure a te Fatu. “Mea maitai roa, e faaite atu vau e nahea ia pure” te parau ïa a te misionare. Faaite atura te misionare e ia tuturi na roto i te aau haehaa i mua i te Atua o te raʻi. Ua na reira teie taata. Na o faahou tura te misionare, “E parau tatou Iaʼna mai to tatou Metua Here i te Ao ra. E haamauruuru tatou Iaʼna no Taʼna mau haamaitairaa e rave rahi, mai te tino maitai, to tatou mau hoa, e ta tatou maa. E i muri iho e ani tatou i Taʼna mau haamaitairaa. E mai te parau Iaʼna i ta tatou mau tiaturiraa e to tatou mau hinaaro. E ani tatou ia haamaitai Oia i te feia i roto i te hepohepo. E rave tatou i teie mau mea atoa na roto i te iʻoa o Taʼna Tamaiti Here, te Fatu o Iesu Mesia, e ma te opani, ‘amene.’”

Ua au roa teie taata. Ua ama te hoê mori iti e te maramarama, te hoê hiʻoraa no te faaroo. Ua ineine oia no te taahi faahou atu i te tahi taahiraa.

Te reni i nia i te remi, ua faaoromai te mau misionare i te haapiiraa iaʼna. Ua pahono maitai oia a tupu ai toʼna faaroo i te maramarama. Ua faaati te mau melo o toʼna amaa iaʼna no te haapapu iaʼna e no te pahono i taʼna mau uiraa. E haere te mau taeae na muri iaʼna e tairi popo, e ua titauhia oia e toʼna utuafare i to ratou mau utuafare no te tamaa.

Ua bapetizohia oia, e tera te taahiraa rahi roa o te faaroo. Ua ani te peresideni amaa iaʼna ei tiaʻi Scout no e maha tamaroa. Ua farii oia i te tahi atu mau hopoiʻa i muri mai, na teie mau faanaʻoraa i haapuai i toʼna faaroo.

Ua tamau noa te reira. Teie mahana te tiʻa nei oia mai te hoê peresideni tĭtĭ maitai e te here hoi, ei taata faatere tei i i te paari e te maramarama, hau roaʼtu, e taata faaroo rahi.

O tera te tamataraa o ta te melo tataitahi o te Ekalesia e titauhia ia rave, ia farii i te hopoiʻa o te piihia iaʼna, noaʼtu e aita oia e manaʻo ra e ua tano iaʼna, e ia rave i te reira na roto i te faaroo ma te titau i te Fatu ia turama mai i te eʻa i mua iaʼna.

E faatia atu vau ia outou i te hoê aamu no te tuhaa ahuru e te faaroo. No te hoê ïa vahine no Sao Paulo, i Beresilia. E rave oia i te ohipa e a haere noa ai oia i te haapiiraa no te tauturu i toʼna utuafare. E parau atu vau i te mau parau o taʼna i parau:

“I te fare haapiiraa tuatoru taʻu e haere nei, te vaira ta ratou faatureraa oia hoi ia opani i te tatauraa i te mau piahi i roto i te tarahu. No tera tumu, ia aufauhia mai au e na mua vau i te faataa i te moni no te tuhaa ahuru e te mau horoaraa e te toea no te aufau ïa i te haapiiraa e te tahi atu mau haamauʻaraa.

“Te haamanaʻo nei au i te hoê taime … ua fifi roahia vau i te pae no te moni. E nahana maha te reira toʻu aufauraahia m,ai. I toʻu numeraraa i taʻu tapura faufaa no te avaʻe, ite ihora vau e aita i navaʻi te moni no te aufau na mea e piti oia hoi te haapiiraa e te tuhaa ahuru. Titauhia vau ia maiti i rotopu i na mea e piti nei. E haamata hoi te mau tataʻuraa i te hepetoma i muri mai e ia ore au e tataʻu e pau ïa vau i te haapiiraa o te matahiti, ua peʻapeʻa roa vau, … Ua mauiui roa toʻu aau. Titauhia vau ia rave i te hoê faaotiraa e aita vau i ite e aha ra taʻu e faaoti. Ua feruri noa vau no teie na mea e piti nei. Aufau i te tuhaa ahuru e aore ra ia mairi au i taʻu haapiiraa.

“Ua haapeʻapeʻa roa toʻu aau e ua vai noa i roto iaʻu e tae noaʼtu i te Mahana Maa. I reira toʻu haamanaʻoraa e i toʻu fariiraa i te bapetizoraa i roto i te Ekalesia, ua farii au ia haapaʻo i te ture no te tuhaa ahuru. Ua rave au i nia iaʻu ei hopoiʻa, eiaha i te mau misionare, i toʻu Metua Here i te Ao ra. I te reira taime, haamata ihora te peʻapeʻa i te moʻe e ua o mai te manaʻo maitai e te hau… .

“Taua pô ra a pure ai au, ua ani au i te Fatu ia faaore mai i taʻu faaotiraa. I te Sabati, na mua aʻe te pureraa oroʻa haamata ai, ua farerei au i te Epesikopo e ua aufau vau i taʻu tuhaa ahuru e taʻu mau horoʻaraa. Ua riro te reira ei mahana taaʻe roa. Ua oaoa vau e te hau atoa i roto iaʻua e te Metua Here i te Ao ra.

“Te mahana i muri mai tei toʻu piha ohipa vau, te tamata ra vau ia roaa te hoê raveʻa no te rave i te tataʻuraa o te haamata i te Mahana Toru i muri mai. A feruri noa ai au, fa maira te tahi manaʻo. I taua taime ra te rave ra vau i te ohipa na te hoê paruru e taata etaeta roa e te paari.

“Te faaoti ra taʻu ohipa, e te haere mai nei toʻu fatu ohipa e horoʻa mai nei i te tahi mau faaueraa no te reira mahana. I te otiraa, mau ihora oia i taʼna afata iti e nana maira, … Faaea taʻue mai nei oia e hiʻo mai nei mai te ui mai iaʻu: ‘E aha te huru ta oe haapiiraa?ʻ Ua maere roa vau e aita vau i ite e aha ra te mea taʻu e faaroo ra. Te mea noa taʻu i pahono ati: “Mea maitai roa” ua hiʻo tutoni mai oia iaʻu e nana maira… .

“Te tomo mai nei te papai parau i roto i te pahi e te parauraa mai e taata fanaʻo vau! Ani atura vau e aha hoi, pahono mai nei oia: ‘Ua parau mai te paoti e mai teie mahana atu, na te taiete e aufau i te taatoaraa o ta oe haapiiraa e ta oe mau buka. No reira hou aʻe oe a hoi ai, tapea mai i toʻu piha ohipa no te faaite mai i te moni no te reira mau mea ia nehenehe au ia horoʻa atu ananahi i te parau moni no te aufau i te reira.’

“I muri aʻe toʼna haereraaʼtu, i roa toʻu aau i te haehaa e te taʻi taatoa. Ua tuturi ihoa vau i te vahi tei reira vau e ua haamauruuru i te Fatu no Toʼna maitai. Ua parau vau i te Metua Here i te Ao ra e ua rahi roa Toʼna haamaitairaa iaʻu. No te hoê noa avaʻe taʻu i hinaaro e tuhaa nainai roa taʻu i aufau i te tuhaa ahuru i te Sabati i mairi aenei, ia faaauhia i te faufaa moni o taʻu i farii mai! i roto i taua pure ra ua o maira te mau parau a Malaki: ‘E tanataraa te reira iaʻu nei, te parau maira Iehova Sabaota ra, i te oreraa vau i te iritiraa i te mau haamaramarama o te raʻi ra, a ninii atu ai i te taoʻa rahi roa ei maitai no outou’ (Malaki 3:10). Tae roa mai i taua taime ra aita aenei au i ite i te puai o te fafauraa e vaira i roto i taua papairaa, e ua riro mau te faaueraa ei ite papu no te here o to tatou Metua Here i te Ao ra e horoʻa na Taʼna mau tamarii i nia i te fenua nei.”

O te faaroo te puai mau no teie ohipa. I te vahi atoa te reira te Ekalesia, i roto i te ao nei, e parau ïa. Aita i taʻotia noahia i te fenua noa e aore ra i te hoê noa reo, e aore ra i te hoê noa pŭpŭ taata. Tei te mau vahi atoa ra. Ei feia faaroo tatou. E haereʻa faaroo hoi to tatou. Te haere nei tatou i mua i te haereʻa mure ore, te hoê taahiraa i te hoê taime.

Aue te rahi o te fafauraa a te Fatu i te feia faaroo i te mau vahi atoa. Ua parau oia:

“O vau, o te Fatru, e aroha toʻu e te here nei hoi au ia ratou o te mataʻu mai iaʻu nei, e e mea au naʻu te faatura ia ratou o te tavini mai iaʻu mai te parautia e te parau mau hoi e tae noaʼtu i te hopea.

“E rahi roa to ratou utuʻa e to ratou hanahana e vai â te reira e amuri noaʼtu.

“E e heheu mai au ia ratou te mau parau aro atoa, oia ia, te mau parau atoa no toʻu basileia i hunahia ra mai te mau mahana tahito ra, e no te mau tau amuri atu ra, …

“Oia ia, o te mau mea maere no te tau mure ore ta ratou iho e ite, …

“E e rahi to ratou paari, e to ratou ite e tae ïa i te raʻi ra; e i mua ia ratou ra e mou atu te paari o te feia paari ra, e e riro te ite o te feia haapaʻo ei mea faufaa ore.

“No te mea na roto i toʻu Varua vau e haamaramarama ai ia ratou ra, e na roto i toʻu nei mana vau e faaite atu ai ia ratou ra te mau parau moʻe no toʻu hinaaro oia ia, o te reira mau mea hoi o tei ore i itehia e te mata; o tei ore â i faaroohia e te tariʻa, o tei ore â hoi i tomo i roto i te aau o te taata nei” (PH&PF 76:5–10).

Eahaʼtu â ïa ta te hoê taata e ani faahou? Aue te hanahana o teie ohipa o ta tatou e rave nei. Aue te nehenehe o te mau eʻa o te Mana Hope ia haere anaʻe tatou na roto i te faaroo i mua Iaʼna ra.

Te faaroo o te hoê hoa, mai te hoê ïa raau apî tei taorahia i nia i te auahi. E ama te raau i reira e e paapaa roaʼtu ai. Mai te mea e tatarahia teie raau, eita te auahi e ama faahou. E pohepohe ïa te auahi. Area râ, mai te mea e vaiiho te raau i nia i te auahi, e haamata ïa i te paapaa marû noa, e ia ama roaʼtu. Na teie atoa raau e faaama i te tahi atu raau.

Mea na reira ïa, e te mau taeae e te mau tuahine, teie ohipa rahi no te faaroo, tururaa i te mau taata na te ao nei faarahiraa i te maramarama o te mau eʻa o te Fatu e te here rahi na roto i te apeeraa i Toʼna haereʻa.

Ia haamaitai mai te Atua, to tatou Metua Mure Ore, e ia tamau noa tatou i te faaite i te mata oaoa i nia i te reira, Toʼna Basileia, e ia faatupu tatou, Taʼna mau tamarii, i te reira o taʻu ïa pure haehaa na roto i te iʻoa o Iesu Mesia, amene.